308 matches
-
În balconul plin de flori al sufrageriei, drapelul național. Zis și făcut, cum se spune. În mai puțin de patruzeci și opt de ore, acțiunea de arborare a drapelelor naționale se răspândi În toată țara, culorile și simbolurile drapelului se Înstăpâniră peste peisaj, mai vizibile În orașe, datorită faptului evident că beneficiau de mai multe balcoane și ferestre decât zonele de la țară. Era imposibil să reziști unei asemenea fervori patriotice, mai cu seamă că, venite de nu se știe unde, Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
încins, engrama orchestrală ultimă, universal recognoscibilă, a spațiului conglomerat urban, dătător de oarecare siguranță personală ușor schizoidă, într-un refugiu în egală măsură haios și abject, al unei civilizații de la început și până la sfârșit insalubră și păcătoasă. Tăcerea anxioasă își înstăpânea cu repeziciune spleen-ul, ca o viitură prevestitoare, în aer, din ce în ce mai acaparantă, mai palpabilă, concretă, izolată și ea în singurătatea fără de leac, a unor clipe dilatate nefiresc, relativist și devitalizant, într-un căscat ca de hipopotam al Timpului. Acum, când
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pe regele Moabului și au asediat capitala. Această campanie este povestită în 2Rg 3. Meșa pretinde însă că a reușit să se elibereze de jugul lui Israel în timpul fiului lui Omri, că și-a recucerit teritoriul și chiar s-a înstăpânit de o parte a teritoriului lui Israel. După aceea, a reconstruit cetățile cucerite și și-a consolidat domnia. Semnificative sunt numele lui Meșa, supunerea sa față de Israel și răzvrătirea. Când Meșa vorbește despre „fiul lui Omri”, trebuie probabil să înțelegem
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
progerman și filofrancezul l’Indépendance roumaine... — Nimeni nu are totdeauna dreptate, dragul meu, îi răspunde Profesorul, cu o melancolică îngăduință. în el însuși simte balansul celor două suflete contrarii : acum, când cel binevoitor față de discipol pare iarăși să se fi înstăpânit, Profesorul își reamintește o veche ipoteză a sa. Că sensibilul tânăr își ascunde pudic sufletul prea vulnerabil în spatele căznitei sale conversații stereotipe. O ipoteză în conformitate cu modul generos al Profesorului de a-și privi semenii, pe care, hélas !, destul de rar realitatea
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
și de Nicky, după care își făcură apariția Tom McCaffrey și Emmanuel Scarlett-Taylor, amândoi cu răsuflarea cam tăiată. Se așezară cu zgomot, gâfâind din greu, apoi adoptară expresiile solemne, de circumstanță. Câțiva dintre participanți îi zâmbiră lui Tom. Tăcerea se înstăpâni din nou. După intervalul convenabil de contemplare înghețată, Emma începu să privească în jur, cu furișă curiozitate. Nu mai luase niciodată parte la o reuniune de quakeri și instinctele lui de istoric erau stârnite. Își potrivi ochelarii și începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
plinul vocii, ci cântând aproape murmurat, cu un glas de cristal. Și când ajunseră în Travancore Avenue, deși nu aveau propriu-zis lacrimi în ochi, își simțeau, amândoi, inimile încărcate de tristețe și dor. Dumnezeule, ninge! O tăcere grea, plumburie, se înstăpânise din zori peste oraș. Cerul, ca o cupolă joasă, solidă, opacă, boltită peste acoperișuri, se colorase întâi în cenușiu, apoi într-un gălbui, care se decolorase aproape în alb. Acum, fulgi minusculi de zăpadă, abia perceptibili, dansau în sus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lucru îngrozitor sau că vei săvârși vreunul. Singura persoană pe care o chinuiești ești tu. Mintea ta clocotește de furie și de remușcare și amărăciune și suferință neagră. Alungă toate astea din tine. Lasă miracolul iertării și păcii să se înstăpânească pe sufletul tău. Iartă-ți ție și iartă-le și celor pe care-ți închipui că ți-ar fi dușmani. Părintele Bernard își ridică mâinile de pe umerii lui George și se așeză alături de el. Era ușor amețit, conștient parcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
curmezișul drumului trece în trap grăbit o mâță, desăvârșind tăcerea în care, susurând, saude liniștea. La asemenea vreme țăranii șed la foc și doar în răstimpuri ies ca să hrănească vitele. Câteodată două vecine se cheamă între ele. Apoi liniștea se înstăpânește iar. Zgribulind, cu bunda între umeri, de la cumătra trece drumul câte-o fetișcană. Cu palmele subsuoară, codana e fragedă și mlădie. Fără nici un rost, melancolia serii mă îndeamnă să mi-o închipui peste vreme. Fetele acestea cu boiul de jar
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
doisprezece metri sau despre Viscolul Școlarilor din 1888, cu răcirea lui de 26 grade într-o singură zi, care a spuzit peisajul cu statui înghețate. Asta de acum era o nimica toată. Și totuși se temea pentru viața ei. Se înstăpâniră cafeniurile de carton și griurile metalizate. Ultimii dovlecei și bostani se uscară pe lujeri și toate ființele întregi la cap dispărură spre sud sau sub pământ. Se lăsară nopți mai lungi, acoperind orașul mai devreme. Nopțile nu prea putea dormi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
a mii de oameni, se Înalță ca o vrajă peste munți și pășește precum noaptea și Întunericul peste plaiurile și rîurile pămîntului, pînă ce În adîncurile cele mai adînci ale văilor și pe Înălțimile cele mai Înalte ale culmilor se Înstăpînește domol somnul blînd, somnul ce se furișează, somnul, somnul, somnul! Chipul războiului August torid-ucigător În anul cînd s-a sfîrșit războiul: iată patru ipostaze ale chipului războiului. Unul - la Langley Field: un negru iese cu prudență dintr-un birou rudimentar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
privirea. Eram singuri. Echipajele care luaseră startul la stînga și la dreapta noastră erau cu aproape două lungimi în urmă. Puteam să văd spinările vîslașilor, dar, de asemenea, zvîcnetul nerăbdător al muchiilor de la prora. Și cum un calm uluitor se înstăpînise peste ființa mea, am văzut cum distanța dintre ei și noi creștea cu fiecare bătaie. Am trecut linia de finiș conducînd detașat. Nici o clipă ramarea noastră nu a semănat cu ceea ce exersaserăm. Cursa și-a impus propriul stil și propriile
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
iscusiți, mai șireți, mai inteligenți decât noi asta trebuie s-o recunoaștem, deși au un fond moral inferior au priceperea afacerilor și experiența, să nu uităm proverbul maghiar: "zemesé a világ2" au avut nevoie de un timp oareșcare, ca să se înstăpânească la noi, să se așeze administrativ și militărește. Împrejurările, în special expedițiunea contra lui Kun Béla, i-a favorizat. Proba, că îndată ce s-au simțit stăpâni, prin un ucaz au trimis la plimbare consiliul dirigent. C-un cuvânt, "Unirea" a
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
tot așa, până la capătul râpei, acolo se termina și câmpul, coboram o pantă bruscă, mă sprijineau câțiva copaci, ca să nu cad, până la apă. Vă rog să recapitulați această pagină mai mult florală și, oricum, descriptivă, pe când eu așteptam să se înstăpânească primăvara ca s o pot duce pe Zenobia în lumea aceea sălbatică și tandră și indiferentă față de pieire, ghidat de-a lungul râpei de fluturele care semăna leit, acum îmi dădeam bine seama, cu zâmbetul și cu șoaptele ei. 15
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
Juan Salvo revine este Argentina ce trăiește cu doi ani înainte ca invazia sfârșitului lumii să aibă loc, 1971. Pământul pe care ajunge eternautul este încă intact. Partida de belotă este pe cale de a începe, iar moartea nu s-a înstăpânit peste Buenos Aires. Uitarea eternautului întors acasă este o mântuire ambiguă. Timpul care se va scurge până la apocalipsă nu face decât să amâne căderea în infern. Cercul se închide în istoria lui Breccia și Oesterheld cu acest gust al morții și
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mea cotidiană. Până la orele serii doar un telefon de la Serghei Coloșenco mi-a întărit convingerea că nu sunt singur pe lume... Ca fapt divers, iarna din părțile Bârladului e ceva aparte dacă o raportez la iarna veritabilă ce s-a înstăpânit în celelalte regiuni ale țării sau dacă ne referim la restul lumii. E o iarnă aspră, grea, cu probleme dificile în țări ca Polonia, Cehia, Austria și țări de pe alte continente. Iarna își revendică atributele ei specifice și e în dreptul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
devine tolerată cu oarecare îngăduință de intrușii din viața ei. Un timp fiul încearcă să facă ceva, nu reușește și din nou cale întoarsă spre vest, cu nădejdea că și mama adoptivă nu va mai trăi mult și se va înstăpâni el ca proprietar al casei și agoniselii de o viață. Speranța aceasta i se spulberă într-o zi nefastă - de vară caniculară. O ploaie, rupere de nori, s-a năpustit pentru orașul și lumea ce viețuia în el. Un pârâiaș
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
înțelenite. Dacă de departe totul părea grandios, pătrunzând între ziduri, mi-am dat seama că orașul Cezarilor, megalopolisul care subjugase lumea, era în mare parte o împărăție a fantomelor, cu grandioase palate și temple cu acoperișurile prăbușite, peste care se înstăpâniseră ciulinii și iedera. Doar acolo unde erau bisericile ni se înfățișa, neașteptată, o priveliște de supraviețuire. Unul dintre camarazii mei, scribul Cunone, a bombănit: - Parcă ar fi un cadavru abandonat, doar pe jumătate îngropat, și din care se mai vede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
sosi la rîndul ei. O siluetă cu mers straniu, șovăielnic și sacadat. În loc să se Îndrepte spre dolmen, ca celelalte, se duse să se posteze lîngă un tumulus celtic Înălțat În apropiere, și nu se mai clinti din loc. Liniștea se Înstăpîni iarăși. Tulburată doar de zgomotul talazurilor care se spărgeau de recifele din golful Jefuitorilor de corăbii, la douăzeci de metri mai jos. * * * Cu gîtlejul năpădit de apă sărată, Începu să se sufoce și se simți trasă la fund de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
semnalul de plecare, vor scoate cu toții exclamații vesele și vor ciocni paharele pentru victorie. Imaginea asta pe care Christian o avusese În minte corespundea Întocmai realității. Numai că el nu avea cum să afle că În vesela rumoare care se Înstăpîni după plecarea În cursă, ușa cafenelei fu dată de perete de către o femeie despletită, care dădu năvală, gîfÎind, În bar. Cu un aer rătăcit, Îi privi pe bărbații care-și zbierau entuziasmul și cu un singur strigăt aspru le curmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
peste el ca o armată de boabe de grindină În luna martie, cînd Babele aduc lapoviță. Lucas plonjă la pămînt și, făcut ghem, se rostogoli refugiindu-se sub piatra plată a dolmenului. Landa rămase cufundată În beznă. Iar tăcerea se Înstăpîni iarăși. Densă. Amenințătoare. Nedînd atenție cioburilor Înfipte În haine, specialistul În crime ritualice respinse imediat ipoteza hazardului și cercetă bezna În căutarea vreunui eventual trăgător stînd la pîndă, care, cu un tir grupat și precis, va veni să dea gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
că urmăritorilor le cam dă ghes frica. Eu zic să-i facem una cu pământul. Dar Krog : - Ba, dacă i-a cuprins frica, să-i mai lăsăm să fiarbă nițel. M-am ridicat. Ceilalți m-au urmat deîndată, iar liniștea Înstăpânită printre neamurile noastre câtă vreme stătusem la sfat, se spulberă cât ai bate din palme. Zvon de glasuri, horcăieli, bubuituri, icnete, chiote - prinseră din nou a se ridica de pe țărm, acoperind mormăitul Mării. Nu mai văzusem niciodată atât de mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
loc În bancă era liber. Orașul Înfățișa mile Întregi de goliciune a toamnei târzii - Împietrirea Înghețată a pământului, pustiul bulevardelor ramificate, aspectul golaș al fațadelor zugrăvite, verdele veșted al parcurilor - clima temperată cu anotimpurile ei luând‑o la vale. Iarna Înstăpânindu‑se lent. Când a sunat din nou telefonul, am răspuns eu; aveam de gând să‑l feresc pe Abe de solicitanți. Dar pe fir era femeia de la BMW și Ravelstein dorea să vorbească cu ea. - Hai să recapitulăm toate amănuntele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
părțile. Picioarele goale arătau ca niște dovleci premiați la expoziție, atât de umflate Îi erau gleznele. - Blestematele astea de edeme! se văicărea. Jumătatea de sus a lui Ravelstein era la fel de vioaie ca și altădată. Dar boala câștiga teren și se Înstăpânea asupră‑i; iar el știa acest lucru la fel de bine ca și doctorii. Nu numai că vorbea tot mai mult despre portretul biografic pe care Îmi ceruse să i‑l fac, dar găsea fel de fel de lucruri curioase să‑mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
care urmărea să‑l omoare, cu părul alb cârlionțat În jurul feței rumene, mi‑a afirmat că se simte ca un Moș Crăciun dintr‑un mare magazin, care‑i Întreabă pe copilași ce daruri să le aducă. Pentru că inima Împrumutată se Înstăpânise În centrul „uzinei lui fizice” (termenul Îi aparține), și acum simțea că Îi infuzase un nou temperament - tineresc, nesocotit, bucuros să‑și asume un risc, chiar dacă nu‑l căuta cu lumânarea. - Mă simt, oarecum, ca individul ăla care‑și spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
drăcesc și să-i subție din energia Kundalini. ...Șeful de post să-i dreseze cooperatorului proces verbal și să-l înfunde în pușcărie, pe motiv că și-ar fi ciopârțit singur vaca, fără aprobarea Sfatului Popular... Și așa, să se înstăpînească și peste casa și peste ibovnica cooperatorului... ...Țârâiala de acuși - explică, de bună credință, fătoaca - îmi poruncește să zdrobesc, în tocul ușii, o căpățână de ceapă. Ca ceapa să plângă și inimioara ibovnicei după cooperator... Cât despre alintătura ce mi-
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]