263 matches
-
În caz că aș face cumva prostia să mă Însor, căci a spus Sfîntul Pavel: „Cel necăsătorit se Îngrijește de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se Îngrijește de cele ale lumii, cum să placă femeii“. Însurătoarea te clasa Într-o categorie inferioară, era un tranchilizant pentru cei pe care o poză cu o femeie goală ajungea să-i tulbure. În timpul călătoriei de Întoarcere, nici unul dintre camarazii mei nu a vorbit despre fotografia aceea. Eram sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
au spus, progenitori, nu știu de unde au pescuit cuvântul, niciodată nu și-ar fi imaginat că vor auzi din gura mea că îi reneg pe cei cărora le datorez viața, care m-au crescut și m-au educat, sigur că însurătoarea te îndepărtează, dar nu sunt dispuși să-mi suporte disprețul, că, oricum, n-am de ce să-mi fac sânge rău, nu trebuie deocamdată să cerșească în stradă, dar să nu uit că remușcarea vine întotdeauna, și, dacă nu vine în timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
murise bărbatu-su, avea doi copii. Avea fata, care avea trei ani, și-un băiat, mai mare. Dar băiatul îl ținea socrul lui maică-sa. Dar eram pornit numai pe nenorociri d-astea, adică nu făceam ceva serios... Și cu însurătoarea! Eu mă însuram în fiecare gară. Unde-ajungeam - mă însuram. Nu conta. Femeie să fie și asta era! Parașute? Cine era în gară? (Râde.) Și-acuma, când am luat-o pe asta, am prostit-o și i-am vândut apartamentul. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
seducători bărbați din Londra sînt chiar aici, sub nasul tău. — Mda, știu, zice ea, și chiar sînt seducători. Ne oprim o clipă toate și privim În jur, remarcînd numărul semnificativ de oameni arătoși aflați În barul Calden. — Dar buni de Însurătoare? Nu prea cred. — N-ai dreptate, spune Fran, comandînd Încă o sticlă de șampanie. Cred că ce Încerci tu să spui este că bărbații pe care Îi alegi tu nu sînt buni de Însurătoare. E clar că nu e vorba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
În barul Calden. — Dar buni de Însurătoare? Nu prea cred. — N-ai dreptate, spune Fran, comandînd Încă o sticlă de șampanie. Cred că ce Încerci tu să spui este că bărbații pe care Îi alegi tu nu sînt buni de Însurătoare. E clar că nu e vorba de locul În care Îi alegi, ci de genul pe care Îl alegi. — Eu zic că mă descurc, pufnește Sally. Ce zici de Alex? Amîndouă ați considerat că era foarte drăguț. — Era, o aprob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Giurgiu, în timp ce sute de glasuri strigau kazâclu-kazâclu, fără să-și mai vadă fiica vreodată. Pentru Ghighina, măritișul însemnase o schimbare radicală. Devenise stăpâna conacului și, cum știa să poruncească, nimeni nu-i ieșea din cuvânt, nici măcar Mașcatu însuși, care după însurătoare se îmblânzise ca un mâț alintat. Și cum Ghighina fusese în prejma icoanei făcătoare de minuni, lumea o privea și pe ca pe o ființă sfințită ori aflată sub aripa dumnezeirii. Toată curtea de la Coteni făcea pelerinaj la Snagov în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
meu, dar condiția era să nu mă mărit, că era gelos și nu suporta să fiu cu altul și m-ar fi împușcat zicea mereu și l-am crezut, că nici rău nu era cum era el de însurat, ce însurătoare, că Macronela când era să treacă la treabă își punea perina în cap și umbla pă stradă, neom să fii și tot aveai și tu nevoie de o mângâiere în puterea nopții, era bărbat de casă, așezat, îngândurat, tăcut, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
seduse și abandonate, sucindu-le ei mințile, se pricepeau; sau chiar le-ar fi luat de neveste, ca pe niște trofee, or asta ar fi Însemnat că ele ar fi Învins, pentru că atît Thomas, cît și Jesper erau convinși că Însurătoarea, chiar și cu o sfîntă sau prințesă, era tot mortală. Nici unul dintre ei nu a Întîlnit-o pe cea dorită - mai mult așteptată decît căutată. Poate Jesper, ori doar avusese impresia, Îl zăpăcise o dansatoare, un timp. Nu era vremea trecută
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
așa credea. Și cine de cine să se mai ferească, de vreme ce chiar plutoane de prelați o luaseră razna rău, folosind În pat, În loc de femei, copii? Unii dintre slujitorii Domnului nu aveau voie să aibă nevastă; să le dea liber la Însurătoare Biserica, dacă așa ajunseseră lucrurile! Destui dintre aceștia, În lipsă de copii, se Împreunau Între ei ori cu alți barbați, mireni. Mai Încerca Papa să dreagă nițel lucrurile, dar mai mult le strica, ferindu-i de justiție, lăsîndu-i mai departe
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
lăutarii și chiotul curvelor venind din urmă. - Aici erai, Paraschive? a întrebat starostele. Didina a căzut pe așternuturi. A înțeles cel tânăr. Stăpânul s-a întors către codoș: - Asta o fi muierea lui, Treanță, că tu mi -lai trimis la însurătoare. Și -la plesnit cu pumnul de -la pus jos. Paraschiv s-a dat doi pași înapoi, a apucat lama suriului și-a așteptat. De-abia se dezmeticise din plăceri și o lene ucigașă fl cotropea încă. Cataroiul râdea sălbatic, clătinând
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
drept, nu mai puțin reale, de aristocrație minimă, în sensul că puteau să-și urmărească documentar genealogia măcar un secol în urmă și să dovedească înrudirea cu alte grupuri sociale mai proeminente. Fenomenul acesta îl observa brusc un candidat la însurătoare. Dacă, bunăoară, un funcționar important cerea mâna fetei unui impiegat secundar, avea surpriza de a fi supus unor anchete meticuloase cu privire la calitatea familiei sale. Atunci acesta constata că nimerise într-un cerc larg dar închis, înzestrat cu o arhivă scrisă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi spulberăm toate bănuielile și îndoiala. Sa învoit chiar să ne găzdu iască la el, cât vom vrea să stăm. Partida era câștigată. Îl chema Ion. Ion Onișor. Ne da
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
To see her in your arms. Va fi astfel că umbra, de-o vedea-o La tine-n brațe, se va bucura 1. În cele din urmă, lăsându-se cu totul în seama Paulinei, Leontes promite că va aștepta cu însurătoarea până când, după chiar spusele acesteia, „prima voastră soție va respira din nou (breath)”. Și astfel, această primă convocare a fantomei, care leagă strâns tema reîntoarcerii moartei de tema asemănării, pregătește cu multă îndemânare terenul pentru viitoarele evenimente, anunțând încă de pe
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
distracție; divorț; dorință; drăguță; Dumnezeiască; Dumnezeu; el; el și ea; emoții; erou; etern; evenimente; familia; făină; femeie; finii; fir; cu flori; flori de cîmp; frunte; grîu; grup; iarbă; in; inel; inocență; împărat; împletitură; împlinire; împrejurare; împreunare; încorona; încoronare; înflorită; înfloritoare; însurătoare; lacrimă; de lacrimi; lanț; laudă; lăcaș sfînt; lămîi; a se lega; legată; legături; localitate; logodiți; lumină; luna; lună; mare; marmură; mălin; măritată; meditare; melodie; mereu; merit; minune; mireasmă; mirii; mîndră; mormîntare; mort; morți; mumă; muri; nașa; nașă; noi; nu; nună
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cavaler; călușar; căsătorie; continuitate; copilaș; costum național; crai; cumnat; curiozitate; de demult; destoinic; dispariție; distracție; doi; domnitor; drag; drăguț; fatal; Făt-Frumos; fecioare; feciorul din Miorița; fii; fiica; fin; fiu tînăr; frumusețe; greutate; grijuliu; haiduc; harnic; individ; inocent; iubit; împărăție; înalt; însurătoare; junior; lapte; machidon; maica Maria; la mama; al mamei; milă; mîndria mamei; mort; moștenitor; nădejde; neam; necăsătorit; neexperimentat; neînsurat; oaie; obraznic; odată; parte a cuiva; picior; plecat; posibilitate; povești; de preot; profesor; prosperitate; prost; putere; puternic; rădăcină; responsabilitate; rudă; sănătate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
astea sunt berechet la noi în sat, pe la muieri și babe. Merinde nu se prea găsesc. Streinii urcă rar săși caute între fetele noastre soții, că sunt tare mândre. Și zâmbi din ochi către noi. Nu cumva vă este a însurătoare? Și ne măsură cântărindune cu privirile. Am izbutit până la urmă săi spulberăm toate bănuielile și îndoiala. Sa învoit chiar să ne găzdu iască la el, cât vom vrea să stăm. Partida era câștigată. Îl chema Ion. Ion Onișor. Ne da
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
senin, și dacă ieși afară și întorcîndu-te-n casă vei spune că afară e senin, nu e bine, căci se zice că în nopțile cînd e senin cei înecați ies afară, și îndată ce-i spune aceasta ei sar înapoi în baltă. însurătoare în an mare nu-i bine să te însori. Se crede că Dumnezeu pe oameni nu-i împărechează totuna, ci așa, că un bărbat harnic trebuie să ieie o femeie leneșă și viceversa; unul frumos, una urîtă etc. Cînd cad
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a unui copil mic, e bine să stai de ea pînă ce-i gă ti-o, căci de cîte ori te vei scula și te vei lăsa de lucru, de atîtea ori sau în atîția ani va umbla băietul după însurătoare, iar de-i fată, atîția ani va ședea nemăritată. Ca să vezi dacă un băiet e bun de pus la muncă, e bine să te azvîrli pe umerii lui, pe neașteptate, și dacă te-a ținea, ia-l la cîmp. Lumînare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e semn că mireasa va plînge cam des. Femeia care se gîdilă la orice atingere e semn că va lua soț tînăr. Cînd cineva mănîncă din oală, îi plouă la nuntă. Cînd rămîne lapte în strachină, plouă la nuntă. Nici o însurătoare cu farmece nu-i trainică. Cînd își face cutare fată de măritat, atunci pe acela după care face fata îl dor toate oasele - și numai îl vezi uscîndu-se pe pi cioare; tot s-ar duce, nu mai are stare și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
diavolului: o căpriță (un ied), pe care îl va regăsi în ușa Mânjoloaei. În nuvelă "se transformă în real un fapt de magie vrăjitorească până la a-l crede o întâmplare banală" (M. Ungheanu). Scenele erotice cu un flăcău bun de însurătoare și o femeie focoasă sunt minunat surprinse: aceștia "au căutat mult chibriturile", pentru a aprinde lampa care se stinsese. Tânărul care se învârtise câteva ceasuri aproape de han, într-o noapte cețoasă și care fugise de trei ori la han, înainte de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care îl are sub ochiul stâng, este tatăl celor cinci băieți, este sobru față de soția sa, Ilisafta, care este sociabilă. În viziunea lui familia este mai presus de orice și este grijuliu cu feciorii cărora le-a venit vremea de însurătoare: "căci viața omului e scurtă; în primejdii ne trecem zilele și nopțile; mâine poate sufla un spulber". Inteligent, devotat, energic, este comisul de seamă al Măriei-Sale, având în grijă caii năzdrăvani, pentru luptă, între care Catalan, Harap, Vizir "cu stea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
când se întâlnesc; vorbește însuși autorul ori de câte ori intervine; și intervine atât de adesea și de oral, încât el devine personajul centru.” Intervențiile naratorului sunt întotdeauna minate de o ironie care îi este specifică lui Creangă. Astfel, atunci când este vorba despre însurătoare, Stan „amâna din zi în zi și de joi până mai de apoi această poznașă trebușoară și gingașă în multe privinți, după cum o numea el, gândindu-se mereu la multe de toate”. (p. 205) Aceeași ironie se menține și în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
voie de nuntă, tânărul acceptase la insistențele lui Busuioc să îl însoțească pe acesta când o va cere de nevastă, așa cum spune tradiția, tatăl în numele fiului. E fabuloasă notația auctorială a frământărilor lui Iorgovan pus față în față cu decizia însurătorii sale: Era învrăjbit cu sine însuși, și firea și dorințele i se schimbau pe ceas, pe minut. Simțământul de strâmtorare însă care îl cuprinsese atunci la Zimbru, când Neacșu se învoise ca să plece cu Simina la Câmpie, mai ales acest
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
vreme. Până la urmă, toată Preluca află că Simion al lui Ionuț nu a murit și că s-a Întors acasă. Venea lumea să-l vadă ca pe o minune Au trecut câțiva ani și Simion se gândea de acum la Însurătoare. I-a adus mamei o noră, fată frumoasă din Toplița, Ioana lui Ionaș. Zicea că ei Îi trebuie o noră care să muncească În gospodărie, nu o doamnă din Toplița. Până la urmă, Simion a luat-o de nevastă, amenințând-o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Apoi Însoară-te cu ea că ai să ajungi și tu culduș și ai să lucrezi cu zua prin sat! Astfel de dialoguri, de multe ori mai dure, se puteau auzi În familiile În care feciorii se apropiau de vârsta Însurătorii, care nu puteau trece de douăzeci și cinci de ani. Celor care treceau de această vârstă și nu se Însurau li se spunea berbeci. Pământul, după ce se Împuțina, era lucrat mai cu multă grijă. Nici o palmă nu trebuia să rămână nelucrat. Un
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]