54,930 matches
-
o gîndire și la o exprimare civilizată. (N.M.) P.S. Și ca și cum n-ar fi destul atîta zgomot pentru nimic, dl C.T.P. revine în numărul 614 al ALA cu un editorial în care povestește ce a înțeles d-sa din prima Întîlnire a �României literare", care i-a răpit din timpul d-sale prețios (�întotdeauna la un cotidian timpul costă bani") fără să-i folosească la mare lucru. Regretăm nespus și promitem să nu-l mai deranjăm pe dl C.T.P. cu invitații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15284_a_16609]
-
mistice și vag frivole a ceea ce Alexandru George a numit "bolșevismul alb". A fi de extremă dreaptă devenise și o formă de snobism intelectual. Și acum ipoteza promisă: dacă ar fi ajuns la Paris, cum ar fi privit Sebastian o întîlnire cu fostul prieten, acum un exilat aproape pauper? Că Sebastian murise în preziua plecării lui în Franța, Eliade aflase de la fratele acestuia, cum scrie într-o însemnare (inedită, notată de mine la Biblioteca Regestein a Universității din Chicago) care datează
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
pozitiv consecințe asupra operei postbelice a lui Eliade? Opera lui teoretică și erudită n-ar fi fost probabil afectată. Opera literară, poate că da. Dar chiar dacă n-ar fi schimbat nimic din destinul lui Eliade ca savant și scriitor, această întîlnire clarificatoare ar fi avut consecințe importante pentru reputația lui și pentru felul cum este el înțeles astăzi în lume și, implicit, în România. Căci spiritualismul lui e azi influent în România si datorită, sau mai ales datorită, succesului său în
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
el înțeles astăzi în lume și, implicit, în România. Căci spiritualismul lui e azi influent în România si datorită, sau mai ales datorită, succesului său în Occident. Și cu asta închei speculațiile mele contrafactuale. Nu fără a nota că această întîlnire care n-a avut loc ar putea fi subiectul unei intersante piese de teatru... Cît despre "generația de aur", ea nu poate fi urmată - dacă a fost într-adevăr de aur (ceea ce rămîne de demonstrat) - decît de o generație de
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
timp, de lume largă și accesibilă, de vastă transparență circulabilă, pe care nu-l avusesem niciodată în România claustrofobică de altă dată. Dincolo de coincidențe, am văzut mulți oameni, prieteni vechi și noi, și-am fost scutit ca prin minune de întîlniri neplăcute - de latura negativă a întretăierii de improbabilități - de care mă temeam. Ce mai scrieți? Ce va mai apărea în România? Nu-mi place să vorbesc despre proiectele mele, am superstiția că nu se realizează. Pot totuși menționa aici două
Matei Călinescu "În exil m-am simțit liber - într-o societate ale cărei reguli nu le cunoșteam" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15272_a_16597]
-
se dedubleze "legal" urmărindu-și până la capăt obsesiile cu care meseria îl încarcă zi de zi. Reportajul e mină de aur, iar jurnalistului nu-i lipsește decât ambiția de a face din el mai mult decât simpla relatare a unor întâlniri neobișnuite și transcrierea brută a unor dialoguri. Ce le lipsește celor două cărți de reportaje este exact ceea ce formaliștii ruși numeau literaritate (altfel, reportajele sociale sunt puternic amenințate de datare). Cu alte cuvinte, reportajele ar fi avut nevoie să fie
Reportaje by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15340_a_16665]
-
Nicolae Manolescu În Adevărul din 28 martie, dl Cristian Tudor Popescu publică o notă sarcastică referitoare la cea dintîi Întîlnire a "României literare", la care a avut amabilitatea să participe. Deasupra unor fotografii ale lui Marin Preda, în civil, și Ion Dolănescu, cu turban, se lăfăie titlul: Marin Preda, cenzurat de textierul lui Dolănescu. De unde, apropierea? În timpul Întîlnirii, un scriitor
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
cea dintîi Întîlnire a "României literare", la care a avut amabilitatea să participe. Deasupra unor fotografii ale lui Marin Preda, în civil, și Ion Dolănescu, cu turban, se lăfăie titlul: Marin Preda, cenzurat de textierul lui Dolănescu. De unde, apropierea? În timpul Întîlnirii, un scriitor constatase în glumă că ziarele înțeleg uneori cultura ca o casă a textierului lui Dolănescu în care Preda n-are decît o chițimie. Asta e cam tot ce a auzit umoarea dlui Popescu dintr-o discuție de trei
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
n-are ce căuta. După ce descoperă în batjocură că "marea durere a literatorilor" (cuvîntul este al d-sale) ar fi "cenzurarea" lui Preda în cotidiane "de către zisul gurist în alianță cu directorii de ziare", dl Popescu uită ce spusese la Întîlnire despre meritele Adevărului în materie de artă și literatură și se lansează într-o filipică anticulturală demnă de anii '50. D-sa scrie negru pe alb: "Ei (literatorii) nu înțeleg un lucru simplu: în ziare, alcătuiri private, capitaliste, vii, intră
C.T.P. și literatorii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15337_a_16662]
-
și artistic. în esență, acest proiect este unul corectiv, iar scopurile sale pot fi așezate mai curînd în categoria actelor exorcizatoare, a acțiunilor cu valoare simbolică, decît în aceea cu o valoare nemijlocit pragmatică. La o privire detașată și cuprinzătoare, întîlnirea (alianța!) dintre o mare companie și fenomenul artistic viu este primul pas către suspendarea unuia dintre cele mai nocive stereotipuri pe care practica și propaganda comunistă le-au impus cu forța unei ordini naturale: suspiciunea, mefiența și chiar ura între
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
on-line). Interesante sînt și variațiile formale, mai exact gradele de transcriere în scris ale unor pronunții simplificate: de la reproducerea integrală, evident cultă și scrisă, sărut mîna, la cea care reflectă mai autentic rostirea comună, cu simplificarea grupului consonantic creat la întîlnirea cuvintelor și implicit cu mai mare unitate a formulei - săru' mîna - pînă la simplificarea prin dispariția uneia sau a două silabe mediane: săr' mîna ("intră în primul compartiment și se adresează extrem de "politicos": - Sar' mâna!" (Cuvântul liber, Deva, 2001); Sar
"Săr'na" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15372_a_16697]
-
Cristian Teodorescu Euforia autorităților de la București după summit-ul țărilor candidate la NATO nu se prea justifică. E bine că România e în stare să organizeze, fără peripeții, asemenea întîlniri la vârf. E și mai bine că reuniunea candidaților a avut loc aici. În rest, să nu chefuim cu apă rece! Tuturor țărilor candidate li s-au dat speranțe cu acest prilej, nu României în mod special. Iar din mesajele
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
am știut ce fac. Dar pentru ce o făcea, din ce motive poți fi atît de ticălos, asta n-a reieșit. În emisiunea de la Realitatea T.V., Sursa a mai spus și alte lucruri năucitoare: în vara-toamna '89, la solicitarea lui, întîlnirile cu ofițerul de legătură și delațiunile s-au înmulțit, există rapoarte din chiar zilele Timișoarei: Dan Oprescu era convins că Ceaușescu va învinge. A povestit că, în 22 decembrie 1989, avea fixată o întîlnire cu ofițerul la "Patria", dar acesta
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
în vara-toamna '89, la solicitarea lui, întîlnirile cu ofițerul de legătură și delațiunile s-au înmulțit, există rapoarte din chiar zilele Timișoarei: Dan Oprescu era convins că Ceaușescu va învinge. A povestit că, în 22 decembrie 1989, avea fixată o întîlnire cu ofițerul la "Patria", dar acesta n-a venit. În timp ce îl aștepta, s-a întîlnit cu niște studenți ai săi de la Politehnică și a plecat cu ei la "revoluție". Apoi a intrat de la început în GDS, alături de prietenii pe care
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
ne semnalează însă unele întâmplări care fac parte dintr-o relație continuă între neamurile lui Ismael și cele ale lui Iacob (Iakub). Cea mai interesantă întâmplare, poate reală că de n-ar fi nu s-ar povesti), este aceea a întâlnirii dintre regele Solomon (personaj foarte important în Coran (sub numele de Suleiman) și regina din Saba. Regatul acestei frumoase "femei de culoare" se pare că s-a aflat în actualul spațiu al Peninsulei arabice, în Sud, printre Emiratele Arabe (după
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
pusă extrem de rudimentar și de iritant pentru acei mulți intelectuali de care aminteam și mai sus: cine s-a săturat de definiții ale românului și românismului să ridice mîna... Dan C. Mihăilescu este omul temelor. Nimic mai de înțeles decît întîlnirea sa cu spiritul revistei Dilema, unde a putut să se exprime în stilul propriu despre cele mai diverse subiecte: bîrfa, mîncarea, ludicul și cîte altele. Mai toate cu numitorul comun că ne caracterizează pe noi balcanicii, românii, mioriticii etc. Iar
Un scriitorinc neîmplinit by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15391_a_16716]
-
vizitează pe Giovanni Papini, idolul său din Un uomo finito, cu care consideră a avea semnificative atingeri biografice. Îl impresionează totul: casa "din piatră vînătă, răcoroasă", biblioteca enormă: "Mă copleșesc titluri, mă destramă din toate părțile volume și broșuri ispititoare". Întîlnirea cu scriitorul italian îi pare, în ansamblu, "plină de miez și simpatie". Tot acum începe publicarea Itinerariului spiritual care prin cele 12 articole definește cu aplomb "generația tînără" și o delimitează hotărîtor de "bătrîni": "Eram prima generație românească necondiționată în
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
încă din titlu anunță raportarea la controversata perioadă. Iubirea despre care pare să fie vorba în romanul lui Stelian Țurlea nu se consumă, e drept, în anunțatul decembrie '89 și în România, ci cîteva luni mai tîrziu, la Paris - dar întîlnirea dintre îndrăgostiți este un pretext pentru lungi rememorări ale evenimentelor trăite de fiecare dintre cei doi în timpul revoluției, la București (Popeye) și la Timișoara (Anamaria). O altă iubire, dintre Anamaria și Vladian, e încheiată brutal de asasinarea acestuia din urmă
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
De ce a fost altfel atunci? Doar o presiune de tip comunist naște un soi de solidaritate umană și artistică, în care, totuși, valorile nu sînt amestecate cu mediocritățile? În seara de 4 martie, Teatrul Bulandra ne-a invitat la o întîlnire cu Toma Caragiu. În sala care îi poartă numele. Pe scenă, într-un con de lumină, scaunul lui Toma din Elisabeta I. De jur împrejur, pe gradene și în sală, familia - Matilda Caragiu-Marioțeanu, Geta Caragiu (cele două surori), Ștefan Caragiu
O, ce zile frumoase! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15404_a_16729]
-
congruență a verosimilului faptului trăit, fără însă a estompa prea mult depărtarea de coerența lumii reale. Cât despre traducere, numele Teodorei Șandru Mehedinți este deja o garanție. Poate, cine știe, traducătoarea ne va oferi în viitor și plăcerea infinită a întâlnirii cu noi romane ale lui Camilo José-Cela sau ale tinerilor autori de limbă spaniolă deloc traduși la noi. Cele Douăsprezece povestiri călătoare scrise acum 20-25 de ani și publicate în 1992 sunt astăzi o binevenită recuperare, dar parcă n-ar
Despre alte morți "anunțate" by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15416_a_16741]
-
unor personaje reale. Și care trădează ca atare prin subtitluri (prețioase pentru genul abordat) ca Răscoala întregii țări nu este de ajuns, Jocul de-a normalitatea - sau ca altele, derutant de exact catalogate, precum Aminiri despre generalul Rădescu și o întâlnire cu Zaharia Stancu. Și de asemenea prin observații contextuale de analiză politică, cu un caracter însă prea general și de o influență prea neînsemnată pentru evoluția personajelor. Roman sau nu, cartea lui Nicolae Stroescu-Stînișoară interesează la modul autentic, fie prin
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
va dispărea niciodată", întrucît poezia e o "necesitate" a omenirii, ceea ce constituie un răspuns la întrebarea pe care Simona Popescu i-o pune, explicit sau implicit, în decursul întregii d-sale scrieri, în egală măsură exuberantă și angoasată la tulburătoarea întîlnire dintre o poezie existențială și o existență poetică. Simona Popescu: Salvarea speciei (Despre suprarealism și Gellu Naum), Ed. Fundației Culturale Române, 2000, 364 pag., preț neprecizat
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
de 100 de milioane de lei. Revista va fi în continuare deschisă tuturor scriitorilor valoroși, tuturor artelor, ca și literaturilor străine. Capitolul rezervat evenimentelor culturale din actualitate va spori. De altfel, nu peste mult timp, va debuta seria lunară a Întîlnirilor "României literare", lunare în cadrul cărora invitați de marcă vor trata tocmai astfel de subiecte din actualitatea culturală. Revista le va consemna pe toate sau, cînd va fi cazul, le va prezenta integral. Toate acestea sînt posibile grație sprijinului generos pe
Nou început de drum by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15487_a_16812]
-
Corneliu Mănescu. Lavinia Betea este în plus autoarea unui studiu de caz dedicat liderului comunist Lucrețiu Pătrășcanu (Humanitas, 2001) bine primit de comentatorii anului trecut. Psihologia politică e un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de altfel dintr-o altă disciplină recentă, psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de psihosociologie traduse sau scrise de autori români, dintre care merită remarcat cel publicat în 1994 de I. Radu
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
genele" celor două clanuri. Pînă și copii sînt repartizați în două tabere în funcție de aceste caracteristici. Libertatea interioară, emancipare acestei femei provin, paradoxal, dintr-o puternică tradiție patriarhală. Un prim pasaj memorabil este relatarea propriei căsătorii. Părinții celor doi aranjează o întîlnire între familii. Maruca are 18 ani, Mihai, 34. Amîndoi simt că li se pregătește ceva, amîndoi protestează, dar destul de timid. De fapt, se îndrăgostesc repede unul de celălalt, se căsătoresc și pleacă într-un voiaj de nuntă. Autorea își scrie
Poveștile Marucăi by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15447_a_16772]