3,412 matches
-
însoțesc textul. Nu există, deci, un segment „basarabean”, unul de „politică internă” și unul de „ideologie culturală” în sumarul ediției, însă cele trei direcții ale activității tânărului Stere se disting cu ușurință la lectură. Cu atât mai mult cu cât întemeierea Vieții românești (al cărei context este descris, cu un remarcabil simț al detaliului, de către Victor Durnea, în nota extinsă la articolul Urmările războiului ruso-japonez. Revoluția din Rusia) nu întrerupe preocupările legate de Basarabia, de situația Imperiului Țarist sau de cea
Un gânditor social: tânărul Stere by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3904_a_5229]
-
de față, îmbunătățit și adăugit, încearcă să prezinte apariția și dezvoltarea poștei și telecomunicațiilor pe teritoriul care a format, vreme îndelungată, o unitate administrativă cu reședința la Fălticeni, inclusiv pe cel din partea de sud-est a județului Suceava de azi. De la întemeiere, Fălticenii a fost capitală a ținutului Sucevei, a județelor Suceava, Fălticeni și Baia și a raionului Fălticeni, până la 16 februarie 1968, fiind interesată direct de evoluția poștei și telecomunicațiilor în zonă. Lucrarea oferă momente semnificative din trecutul poștei și telecomunicațiilor
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Oricum, serviciul poștal roman încetase. De altfel, după destrămarea imperiului, sistemul roman de organizare a poștei a dispărut treptat din toată Europa. Abia în secolele XIII-XIV, serviciul poștal asemănător celui roman, începe să funcționeze în mai multe țări europene. O dată cu întemeierea celor două state românești, nevoia de comunicare, de transmitere a poruncilor domnești sau de primire a știrilor din țară și de peste hotare era tot mai pregnantă, impunânduse organizarea unui serviciu poștal. Sarcina a revenit “curierilor domnești”, care se foloseau de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
munteni aflați sub suzeranitatea Turciei din 1417 și reprezentanții lor pe lângă Poarta otomană. Domnii Țărilor Române au întreținut legături cu cârmuitorii multor țări, fie prin corespondență, fie prin alte mijloace, mai ales solii cu instrucțiuni orale sau cu scrisori. De la întemeierea Țării Românești și până în anul 1386, au predominat relațiile cu regatul Ungariei, cu tătarii, cu țaratele bulgărești și cu Serbia. Pericolul otoman comun, atât pentru regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, cât și pentru Mircea cel Bătrân, i-a obligat la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Austria și Moldova, ... au făcut așezarea birului pe numărul locuitorilor rămași, au împărțit ținuturile după cuviință, cum trebuia să fie pe forma cea nouă ..., întregind ținutul Sucevei cu părți din celelalte și statornicind rezidența sa în Folticeni, un târgușor mic”. Întemeierea târgului este atestată prin hrisovul domnesc din 18 august 1780. Progrese în organizarea serviciului poștal Nu se cunoaște precis modul de organizare al serviciului poștal în noul ținut, dar se știe că domnul Moldovei Constantin Ipsilanti(7 martie 1799-28 iunie
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
acela este într adevăr filozof și metafizician.“ Am văzut deja cum și-a formulat poziția față de creativitate și originalitate în cursul de metafizică din anul universitar 1928-1929. Peste puțin timp, în conferința Creațiune și păcat, va da acestei poziții o întemeiere teologică. Nae Ionescu observă că idealul creativist derivă din analogia pe care omul o stabilește între sine și Creator. La baza ideologiei muncii, a activismului, a creației, stă concepția că, pentru Dumnezeu, actul gândirii echivalează cu actul creației. Dumnezeu însă
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
urme neîntrerupte de civilizație încă de acum 200.000 ani. El a evoluat de la așezare rurală la așezare urbană treptat, timp de secole. Iașul se dezvoltă ca așezare de tip urban în secolul al XIV-lea, mai cu seamă după întemeierea statului medieval Moldova. Populația așezării crește odată cu intensificarea circulației pe drumurile comerciale, care legau orașele de la gurile Dunării și Marea Neagră de nordul Moldovei și Liov . Fiind un important centru militar și administrativ, orașul apare menționat în anul 1387 cu denumirea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
spun vouă: Că oricine se uită la femeie, poftind-o, a și săvârșit adulter cu ea în inima lui.” (Matei 5, 28). Dumnezeu a consfințit legătura trupească dintre bărbat și femeie prin instituirea Sfintei Taine a Cununiei și doar prin întemeierea unei familii. Legătura dintre soți bazată pe dragoste, încredere și fidelitate reciprocă este aidoma legăturii dintre Hristos și Biserică: “Supuneți-vă unul altuia, întru frica lui Hristos. Femeile să se supună bărbaților lor că Domnului, Pentru că bărbatul este cap femeii
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
iar îndeplinirea directivelor nu va fi sigură. Acceptarea oarbă a unei autorități în virtutea charismei sau a unei ideologii care presupune scopuri vagi este etichetată drept irațională de Bochenski și este considerată imorală. „Acceptarea unei autorități deontice fără nici un fel de întemeiere trebuie respinsă din motive morale.” (Bochenski, 1992, p. 90) Cred că este evident la ce este util studiul autorității pentru indivizi și pentru manageri în mod special: el ne ajută să înțelegem greșelile care conduc la diminuarea sau pierderea autorității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
loc" dezvăluitor, deschidere sau luminiș, cum ar spune Heidegger. Faptul că raportarea ține de esența noastră ni-l dovedește și febrilitatea cu care-i privim pe cei aparținând "generației noastre"; simțim că în special față de ei raportarea noastră își găsește întemeierea. Nu câți ne apreciază, ci calitatea celor care o fac ar trebui să ne impresioneze; doar aprecierile acestora au un caracter ontologic. Restul sunt doar aparențe, bazate în bună măsură pe dorința de apreciere ca sens al ființei celui care
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ce nu au glas, ci doar modulații mai complexe ale răcnetului. Senzația de-a avea întrebările potrivite pentru a putea cunoaște; ea este parte a "dispoziției cunoscătoare" ce e mai mult decât voință: e orientare. Ceea ce mă conduce la ideea întemeierii faptului-de-a-cunoaște pe prolegomene. Nu este îndeajuns să vrei să cunoști, ci trebuie să și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond tot un a cunoaște (fie și în varianta
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
și poți; iar a putea pleacă de la o orientare potrivită pentru a putea cunoaște; orientare care e în fond tot un a cunoaște (fie și în varianta limitativă, la modul negativ, ca "știu că nu știu ceva"). De aici și întemeierea criticii cunoașterii. Gândirea noastră e în bună măsură o serie de citate din oamenii semnificativi pe care i-am întâlnit. Dau aici lui a întâlni un sens mai larg, ce include atât întâlnirile mediate de cărțile scrise de ei cât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
acestea din urmă. Nu este de fapt o dorință de diferență, ci una de identitate, de regăsire de sine. Ceea ce a fost pare că a dispărut, însă urmele se păstrează în prezent, în ceea ce suntem; de aici și îndreptățirea Istoriei, întemeierea ei. Nevoia de rădăcini (în sens tare putem spune că obiectul de studiu al Istoriei îl constituie rădăcinile umanității) nu este dorința unui arbore genealogic (fie el și unul național), ci a unei introspecții, a unei regăsiri a ceea ce ne
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
de modul în care o națiune bună (în termeni de eficiență mai ales) poate săvârși răul. Este posibil ca însăși ideea de principiu să fie o pistă falsă în cazul sensului; ea presupune a căuta continuu temeiul când de fapt întemeierea este una complexă, ireductibilă la un element sau la câteva, fiind prinsă într-o plasă de determinări. Echivocul de care este capabil limbajul nostru constituie unul din sensurile libertății. Obsesia ființei, manifestată de filosofie, ar putea să nu fie decât
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
datorită Aparheid-ului. Un alt exemplu în acest sens e refuzul CIO la cererea Coreei de Nord, stat comunist, de a găzdui o parte din activitățile JO de la Seul, Coreea de Sud, stat capitalist, în anul 1988. O altă accepțiune a autorității vizează întemeierea acesteia pe valoare și nu pe legitimare. După C. Friedrich „autoritatea este capacitatea de a elabora rațional scopurile politice și de a le justifica 45 Trăistaru, M. - Politologie. Introducere în studiul teoriei politice, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 1998
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
colectivității. Autoritatea, ca și legitimitatea depind de concordanța între valorile proclamate inițial și realizările ulterioare, ceea ce presupune o revizuire permanentă a comportamentului instituției sau personalității în cauză.”49 În teoria politică, conceptul de legitimitate este definit ca și „principiu de întemeiere și justificare a unui sistem de guvernământ care presupune, pe de o parte, conștiința guvernanților că au dreptul de a guverna și, pe de altă parte o anumită recunoaștere a acestui drept de către cei guvernați.” 50 O altă definiție a
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
și ordinii sociale instituționale.”51 Istoria gândirii politice prezintă o varietate de accepțiuni date acestui concept: legitimitatea supranaturală întemeiată pe natura divină a monarhului, pe vocația divină a guvernanților sau pe inspirația divină; legitimitatea civilă exprimă o apreciere valorică privind întemeierea și justificarea exercitării puterii politice; legitimitatea, accepțiune întâlnită în gândirea politică modernă și contemporană, bazată pe încrederea în instituțiile puterii politice. Autoritatea unui conducător politic apare ca și competență profesională și interpersonală sau ca și drept de comandă oferit de
Comitetul Internaţional Olimpic ca miză politică în relaţiile internaţionale by Oana Rusu Demmys Rusu () [Corola-publishinghouse/Administrative/753_a_1124]
-
-lea, dovedind că aceste locuri au fost locuite permanent. După ce peste teritoriul dintre Carpați și Nistru au trecut goții, hunii, slavii, maghiarii, cumanii, în sec. IX - XI au apărut primele structuri politice. Istoricul și geograful Dimitrie Cantemir scrie că înaintea întemeierii Moldovei erau un fel de „republici”, probabil formate din sate răzeșești, care au stat la baza formării statului feudal Moldova, în secolul al XIV-lea. În timpul năvălirilor barbare, populația autohtonă nu și-a pierdut individualitatea, îmbogățindu-și limba și obiceiurile
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
răzvrătit împotriva regelui Ungariei și a trecut în Moldova, declarându-se voievod independent, stabilindu-și capitala la Baia și extinzându-și apoi statul pe tot teritoriul Moldovei. Lupta comună a forțelor moldovene și maramureșene, conduse de Bogdan a dus la întemeierea Moldovei. Populația provenită din Maramureș a contribuit la popularea satelor vechi din nordul Moldovei și la înființarea de noi așezări. Avem dovezi în toponimie (Heci), în limbă și îmbrăcăminte (Tătăruși) și în obiceiurile de Anul Nou de peste tot. În secolul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
micropo-vestire de legitimare. Altfel spus, brandurile fac parte din acele sisteme plurale contemporane care ne dau legitimitate într-un univers postmodern. Explicam acest mecanism într-o altă carte astfel: "Gândirea modernă, tributară marilor sisteme metafizice și ideologice, cu pretenții de întemeiere și de explicație exhaustive, de la domeniul cunoașterii până la cel al acțiunii, a căzut în dizgrație, luându-i locul gândirea postmodernă în calitate de apologet al atomizării valorilor generice, al parcelizării unității"21. În 1979, când apare lucrarea lui Jean-François Lyotard Condiția postmodernă
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
1994), conferențiara la Roma, Paris și Lyon, Damasc, Alep, Lyon, Kuweit și Qatar, Beyrouth, Tripoli, Geneva, Abu Dhabi ș.a., editoarea (împreună cu Mircea Anghelescu) a revistei "Romano-Arabica", am cunoscut-o ca parte a "triadei de aur" care domina arabistica primelor decenii după întemeierea Catedrei de limba arabă a Universității București, alături de Yves Goldenberg și Nicolae Dobrișan. Dacă de la profesorul Goldenberg am învățat araba clasică și am înțeles că niciodată marii intelectuali nu vor fi rasiști, dacă de la Nicolae Dobrișan am deprins resorturile arabei
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
semnele / prin care abia se lasă vădit. (...) reînsuflețit în verb, fiorul sacrului / se reîntoarce mereu dinspre obîrșii. / Temeiurile fiecărui poem își caută validarea în temeiul inițial. / În măsura în care mai pot accede la Abis / la pragul primordiilor, mi se oferă / șansa unei întemeieri. / temeiurile poemului: temelii pentru sălașul zeului ce va să vină./ Insondabil temei al ispășirii" (Poetul și semnele timpului. Temeiuri pentru Poem). Această icoană a unei divinități ce se ascunde ("Fața Mea nu vei putea să o vezi", glăsuiește și Sfînta
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
organizate de o instituție culturală al cărei întemeietor, criticul Alfred Barnes, a fost principalul propovăduitor al ideii unei evoluții unidirecționale, lineare a artei moderne de la Cézanne la expresionismul abstract. Cum ar fi reacționat el oare, la 75 de ani de la întemeierea muzeului, văzând lungile șiruri de vizitatori așteptând să vadă gravurile lui Lucian Freud?
La Muzeul de Artă Modernă din New York Georges Seurat și Lucian Freud by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8846_a_10171]
-
activităților se realizează, conform statutului, sub auspiciile Academiei Române. "FNSA intenționează să joace în viața culturală românească rolul pe care l-a avut Fundația Regală condusă de neuitatul Alexandru Rosetti în perioada dintre cele două războaie" - afirma Eugen Simion cu ocazia întemeierii: un rol de promovare și de consolidare a valorilor intelectuale și morale românești. Instrumentele concrete nu pot fi altele decât editarea de cărți și publicații periodice, organizarea de colocvii, acordarea de burse și pregătirea unor studii și cercetări. FNSA creează
Fundația Națională pentru Știință și Artă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9837_a_11162]
-
întrecut decât de propria sa imoralitate. De când se află în fruntea Ministerului Propagandei, scriitorul și mai ales ziaristul român e umilit ca pe vremea lui Armand Călinescu, mai nedreptățit ca pe vremea legionarilor și mai hulit ca oricând. Niciodată, de la întemeierea lui, Ministerul Propagandei n-a avut parte de miniștri înțelegători față de nevoile gazetarilor și drepți față de revendicările lor. întotdeauna au fost respectate, însă, formele, și din când în când se făcea câte un simulacru de dreptate. D-l Nichifor Crainic
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]