2,365 matches
-
XXIII. JOIA MARE ODINIOARĂ, de Maria Cristina Pârvu, publicat în Ediția nr. 1946 din 29 aprilie 2016. Joia Mare odinioară Cristina Pârvu Ajuns-am în Joia Mare, Cât de grăbit este timpul. De nostalgie simt o boare, Iar mi se întristează chipul. Știu, e-un motiv de bucurie Pentru întreaga omenire, Eu sper că mama-n vis să vie, Să-mi pot sfârși a mea menire. De când pe alt tărâm te-ai dus, Nu trece zi să nu-ți vorbesc. Din
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
ai plecat, Mă trezesc zâmbind, vreau să te sun. De pământ pururi te-ai legat, ... Citește mai mult Joia Mare odinioară Cristina PârvuAjuns-am în Joia Mare,Cât de grăbit este timpul.De nostalgie simt o boare, Iar mi se întristează chipul.Știu, e-un motiv de bucuriePentru întreaga omenire,Eu sper că mama-n vis să vie,Să-mi pot sfârși a mea menire.De când pe alt tărâm te-ai dus,Nu trece zi să nu-ți vorbesc.Din răsărit
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Acasa > Versuri > Iubire > TRISTEȚE DE TOAMNĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu te-ntrista!... Cad frunze pe alei... Copacii plâng cu lacrimi clorofile, Se-așează nostalgia peste tei, Lin, vara se transformă-n amintire. Nu te-ntrista!... Voi fi mereu aici... Cu tine mi-s în toamna ce-mi răsfață În minte o iubire-licurici
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1713 din 09 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Nu te-ntrista!... Cad frunze pe alei... Copacii plâng cu lacrimi clorofile, Se-așează nostalgia peste tei, Lin, vara se transformă-n amintire. Nu te-ntrista!... Voi fi mereu aici... Cu tine mi-s în toamna ce-mi răsfață În minte o iubire-licurici, Să-mi lumineze episodul viață. Nu te-ntrista!... Castane aburind Ne-mbie-n toamnă... Calde, dulci arome, Mere și struguri, amintiri sau vin
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
lacrimi clorofile, Se-așează nostalgia peste tei, Lin, vara se transformă-n amintire. Nu te-ntrista!... Voi fi mereu aici... Cu tine mi-s în toamna ce-mi răsfață În minte o iubire-licurici, Să-mi lumineze episodul viață. Nu te-ntrista!... Castane aburind Ne-mbie-n toamnă... Calde, dulci arome, Mere și struguri, amintiri sau vin Se împletesc în ale tale forme. Voi fi mereu aici și mai apoi... Nu te-ntrista!... Sub lacrimi clorofile, Vor trece mii de toamne... Noi
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
o iubire-licurici, Să-mi lumineze episodul viață. Nu te-ntrista!... Castane aburind Ne-mbie-n toamnă... Calde, dulci arome, Mere și struguri, amintiri sau vin Se împletesc în ale tale forme. Voi fi mereu aici și mai apoi... Nu te-ntrista!... Sub lacrimi clorofile, Vor trece mii de toamne... Noi vom fi Pereni, duali, din veci în veșnicie. Mugurel Pușcaș ( Liga Scriitorilor din România ) Referință Bibliografică: TRISTEȚE DE TOAMNĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09
TRISTEŢE DE TOAMNĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378204_a_379533]
-
Prietenii literare”, care să se materializeze într-un număr al revistei eCreator pe care de altfel o și conduce. Glasul meu firav nu a avut răsunet în lumea literară severineană lovindu-se de zidul rece al „lipsei fondurilor”. M-am întristat dar am continuat să sper că se va găsi totuși cineva care să vadă dincolo de bani și să înțeleagă importanța acestor întâlniri între oamenii care iubesc și împărtășesc aceeași pasiune pentru cuvântul scris. Și iată că, universul mi-a ascultat
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
laicilor și-a avut originea în această mântuitoare temere și în acest sentiment de nevrednicie, ea nu mai este valabilă astăzi. Pentru că, dacă ar fi așa, cei care nu primesc Sfânta Împărtășanie ar putea, în cele din urmă, să se întristeze în timp ce urmăresc Sfânta Liturghie, ar putea să le pară rău pentru păcătoșenia și nevrednicia care-i separă de Sfintele Daruri, ar putea, pe scurt, să se simtă "excomunicați" . Dar, în realitate, nici una dintre acestea nu este adevărată. Generații peste generații
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
a venit cu o excepțională donație pentru cei mai prețuiți frați nord bucovineni - volumul (de două kilograme, valoarea literar artistică fiind incomensurabilă) „Nicolae Labiș. Opera Magna”, lui aparținându-i îngrijirea ediției, cuvântul înainte, notele, precizările și comentariile. În recviemul celor întristați pentru plecarea timpurie a „frumosului om al sărbătorii și bucuriei” s-au contopit vocile și lacrimile poeților Ilie T. Zegrea și Vasile Tărâțeanu, inimoșilor români Alexandru Teodoreanu, președintele Societății „Stindard”, și Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, președinta Fundației culturale „Gheorghe Asachi”, ale cucernicilor
NE-A DAT ARIPI PENTRU LIBERTATEA ZBORULUI [Corola-blog/BlogPost/93633_a_94925]
-
ca activitate profesională fac ceea ce îmi place. Mă bucur de fiecare clipă, de lucrurile pe care le fac zi de zi, lucruri mai mici sau mai mari, mă simt bine atunci când îmi reușesc proiectele în care sunt implicată și mă întristez atunci când nu reușesc. Am învățat de la gimnastică că trebuie să îmi urmăresc scopul, să muncesc, sa mă împlic pentru a putea avea rezultate, să fiu corectă cu mine și cei din jur, să fiu capabilă să recunosc când și de ce
Nadia Comăneci: „Pot spune că sunt o femeie fericită” [Corola-blog/BlogPost/93735_a_95027]
-
liseSuspină pierdute și moartele viseDe unde cu zorii răsună duios,Un cânt de sirenă nespus de frumos.... III. SCRISOARE DESCHISĂ, de Ion Untaru , publicat în Ediția nr. 2132 din 01 noiembrie 2016. Stimată doamnă, pic de somn Și veștile mă întristează Că vine iar același domn Și-mi bate-n ușă la amiază; Lăsați-mi draperia trasă Și storurile fără fantă Că vin tristeți care m-apasă Cu energie radiantă Și nu înțeleg ce tot îmi spune, Adesea bate din picior
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376995_a_378324]
-
al...! Când? - De cinci luni... A plecat în Franța. - Îmi pare rău! Vizibil afectat, Vlad și-a bătut încurajator prietenul pe spate, gândindu-se că, cel puțin pentru moment, este cazul să oprească tirul de întrebări. Nu voia să-și întristeze prietenul și mai mult. Nici să-l îngrijoreze. Nu mai era loc de glumă... Ajunși la computer-tomograf, de unde tocmai fusese scos pacientul care fusese evaluat și unde urma să fie introdusă doctorița Maria Străinu, cei doi profesori dr. au intrat
ÎN MÂNA DESTINULUI...(9) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377168_a_378497]
-
îngriji de el însuși. Îl coborâră în sat și-l așezară într-un pat cald, aproape de foc. Își mai reveni, dar nu pentru multe zile. Peste încă trei zile de suferință, diaconul cel străin se stinse din viață. Acest fapt întristă mult de tot pe creștinii din cetate. După ce cântară și rostiră rugăciuni în jurul trupului neînsuflețit, îl duseră la marginea așezării, lângă o pădure de chiparoși și-i zidiră acolo un mormânt din pietre. Îl îngropară după datina din Scriptură. Apoi
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (4) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377225_a_378554]
-
se schimbă și fără noi. De pildă, eu scriu. Nimeni nu este obligat să mă citească. Dar eu scriu pentru asta vreau să fac. Dacă te plictisesc, cititorule, nu mă citi. Nu am venit să te distrez. Nici să te întristez. Am venit să mă rog unei Puteri Divine, care mă copleșește. Care știe că nu există moarte. Artistul este un papagal al propriilor îndoieli. Ce va fi mâine? Who knows? 22 ianuarie 2015 Trec repede peste site-uri, o lume
GÂNDURI DIN JURNAL (1) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377245_a_378574]
-
a adus aminte de „NIHIL SINE DEO - NIMIC FĂRĂ DE DUMNEZEU”, ideal pentru care înaintașii noștri și-au lăsat mamă și tată, copii, frați și surori, prieteni și pământ străbun. Și totuși, în acest marasm sufletesc temporar, două momente au mai întristat pe unii români patrioți; în Catedrala Unirii, se aflau 8 veterani din „războiul tiraspolez”, frați de-ai noștri basarabeni; nimeni nu le-a acordat vreo atenție; ei... care în Catedrala Unirii au venit pentru o speranță, a unei alte UNIRI
1918 – ALBA- IULIA – 2016 ORAȘUL UNIRII ȘI SPERANȚA …ÎNVIERII NOASTRE [Corola-blog/BlogPost/93103_a_94395]
-
buzunarele pline, dar nu m-aș mai fi putut uita în oglindă fără să o sparg! Acum, când privesc în urmă, când îmi trece prin față imaginea României de-atunci și când privesc ruinele înșirate de-a lungul șoselelor, ce întristează și îndurerează privirea, când văd pământurile nemuncite și pădurile distruse, când bogățiile și pământul Țării sunt date pe nimic străinilor, pentru comisioane grase, întreb ce a adus românilor capitalismul și „darul divin” al domnului Petcu? Fabrici închise, milioane de oameni
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
dintr-un anumit punct din curtea Palatului, în care nu stă nimeni niciodată, o statuie cunoscută (specialiștilor!) sub numele de Mihai Nebunul ar fi pe aceeași axă cu statuia lui Carol. Argumentul e... ca titlul. Articolul dlui Kessler ne-a întristat teribil prin afirmații iliescene al căror loc n-am fi crezut că este în revista care și-a luat numele de la ziua de 22 decembrie 1989 (dacă vă mai amintiți!). Iată câteva asemenea panseuri de necrezut: "Retrocedările intelectuale ale proprietăților
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8484_a_9809]
-
Adela Irina Lörincz, Violetta Ștefănescu și Diana Vodă. Seara s-a dovedit a fi una conform așteptărilor noastre: dinamică, spectaculoasă, emoționantă și comică, urmată la final de bucurii sau deziluzii. Dar așa le este dat artiștilor, așadar, să nu ne întristăm, și să ne gândim deja la ediția viitoare! (Foto: Diana Murășan, Norella Liviana Costea)
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
O regăsim astfel oglindită de scrieri, cronici, cărți, emisiuni de radio și televiziune, înregistrări studio și live, discuri. Cu sau fără propria sa dorință, să spunem că a fost, în lumea muzicii, o Maestră... Plecarea sa din mijlocul nostru ne întristează amarnic, așa cum este firesc, atunci când se stinge lumina vieții celor dragi.
Eugenia Văcărescu Necula by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84218_a_85543]
-
o mie de mile depărtare, incredibil de departe, și nu avea habar dacă va mai fi în stare să se întoarcă la Jinzhou. Simțea că trebuia să-și dea drumul lacrimilor acumulate în ultima vreme, dar nu voia să o întristeze și mai mult pe mama ei, așa că a continuat să se stăpânească. Când peronul a început să dispară din raza ei vizuală, tatăl meu a încercat să o consoleze. I-a spus că trebuia să fie puternică și că în
Lebedele sălbatice by Jung Chang () [Corola-journal/Journalistic/7773_a_9098]
-
O încercau mustrările de conștiință. Uneori îi spunea: - Vrei, am să-ți fac cunoștință cu o tânără? Dima întreba mirat: - în ce scop?... Curând, Dima și Marusea au divorțat. Marusea s-a mutat la părinți. La început, părinții s-au întristat, dar le-a trecut destul de repede. Ca soț, Dima Feodorov nu mai prezenta prea mult interes. Iar Marusea era din nou o tânără de măritat, de familie bună. După o vreme Marusea s-a îndrăgostit de renumitul dirijor Kajdan. Apoi
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
avionul în Israel. Marusea urma să primească viza americană. Marusea l-a întrebat: - Cum ai să trăișeti tu în Israel? Doar acolo nu sunt decât evrei. - Nu-i nimic, i-a răspuns Țehnovițer, am să mă obișnuiesc... Pe Marusea o întrista despărțirea de }ehnovițer. în fond, el era acum singurul om din viața ei de până atunci. Marusea simțea ceva, ca un fel de tandrețe, față de acest om fără noroc, mândru, agresiv și sfidător. în fond, între ei a fost totuși
Serghei Dovlatov - O tânără de familie by George IARU () [Corola-journal/Journalistic/7049_a_8374]
-
geometrică de mare rigoare, în cadrul căreia se agită pasiunile umane, formează structura profundă a fiecărei nuvele. Slavici urmărește atent în acest cadru mișcările psihologice infinitesimale, micile deplasări ale psihicului care comandă desfășurarea acțiunii; textul lui nu face altceva decît să întristeze atent echilibrul mereu instabil, mereu fragil al eroilor. Moara cu noroc consemnează șovăielile continui ale cîrciumarului Ghiță, care nu se poate hotărî nici pînă în ultima scenă ce atitudine să ia față de Lică, cum să o scoată pe Ana din
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
veritabilă lună de miere plină de promisiuni faste: "Adun de-a valma într-o mapă, cale de trei săptămâni, tot ce mi se lipește de suflet și de vedere, tot ce-mi zgândăre nervii, mă revoltă sau mă bucură, mă întristează sau mă exaltează, după care, în cele câteva zile dinaintea predării articolului, intru Ťîn transăť, torn totul ca-ntr-o centrifugă și încerc să ghemuiesc forfotirea culturală a lunii precedente în 25 000 de semne, detectând - sau nu - câte un
Luna de miere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8090_a_9415]
-
o singură căutătură, cuprinzi această panoramă, această confuzie sublimă de munți, de geamii, de cipariși, această mare menită a le reflecta ca o oglindă? Cînd, c-o singură căutătură, petreci secolii și nenorocirile acestui oraș cu soartă misterioasă? Nu te întristează oare acest spectacol pentru că reface istoria vanităței, a mărirei și a puterei omenești?" (Cap. XII). Descoperind legenda "acasă la ea", Ralet are și o revelație de natură lingvistică. Față de colegii săi de generație, memorialistul era un poliglot autentic: știa greaca
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]