1,080 matches
-
împrejurări autobiografice distilate în literatură. Proza lui Al.Ștefanopol îl înscrie printre scriitorii înzestrați și merituoși care nu și-au recăpătat locul pe care îl merită în literele românești. Uitarea în care se găsește este motiv de mirare și de întristare.
Un scriitor uitat by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Memoirs/11633_a_12958]
-
departe Sau culpa aparține altcuiva . Și cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi dorit noi să citim ! Destinul timpuriu a vrut să fii Un nume pe o cruce-n țimțirim. Ai dus cu tine ură ,întristare Și-atâtea întrebări sub fruntea lată Și peste toate azi e doar uitare Ai fost și parcă n-ai fost niciodată . Și ceru’a plâns în noaptea cu apneea Și toată lumea s-a-ntrebat , de ce ? Tu ai plecat lăsăndu-ne ideea : „Unde dragoste
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385136_a_386465]
-
Stihuri > Semne > LA POARTA-NSERĂRII Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1289 din 12 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Mai plânge o mamă la poarta-nserarii, Iar vine o noapte străină și rece Cu dorul jelindu-l sub perna-ntristării Și-un suflet ce-n lacrimi ar vrea să se-nece. E-atâta durere, de-i curge prin vene, O simte-n artere zvâcnind ca vulcanul, Se-mprăștie lava, va face cangrene, De gânduri flămânde, hrănindu-i coșmarul. Se-ntunecă
LA POARTA-NSERĂRII de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349227_a_350556]
-
numai, spre o carieră încununată de realizări impresionante, dar și de cunoscut preocupările sale curente, privind păstrarea și conservarea culturii și limbii neamului său, aromânii. 63 de ani de exil, urmând o traiectorie sinuoasă, presărată cu temeri și inedit, cu întristare și exaltare, cu reușite și eșecuri s-au scurs într-o manieră în care, optimistul și temerarul luptător a ieșit învingător în fața tuturor piedicilor. Dumitru Sinu are ocazia să-l cunoască pe Tiberiu Cunia în anii pribegiei, drumul său spre
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și prietenă ți-e boala, Rămasă să îți porți tu singură povara Răsplata ți-e maicuță doar lunga întristare. Trăind cu mai nimica în lacrimi și uitare Și clipa care curge în loc s-aline, doare! Referință Bibliografică: Poemul mamelor uitate / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 238, Anul I, 26 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright
POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360786_a_362115]
-
apoi zicale, „Bună ziua, căciulă, că stăpânul n-are gură” și altele, dovedind o reală disponibilitate de a abstractiza și a picta în același timp, stimulând memoria și aducerile aminte din vremurile trecute... Mai răzbate, așadar, o undă de nostalgie, de întristare, atunci când bătrânii își amintesc de clipe dintr-o viață care a trecut prea repede și a rămas parcă și o neîmplinire în urma ei. Regrete și tristeți, când mâna tremurândă, trudită de treburile unei gospodării ce a fost odinioară, undeva, acum
Agenda2005-21-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283727_a_285056]
-
că, pentru a-ți da, și a le da și altora deopotrivă, măcar o fărâmă de credință, de nădejde, de bucurie, nu ai decât să asculți în propriul suflet, susurând ca un ecou cuvintele Cuvântului: „Voi vă veți întrista, dar întristarea voastră se va preface în bucurie” (In. 16,20). Într-o atare situație, cred că, soluția nu poate fi alta decât aceea de a ieși în față și de a le spune tuturor că există o „Veste Bună” care le
DESPRE POSIBILITATEA ÎNNOIRII CREDINȚEI, NĂDEJDII ȘI BUCURIEI NOASTRE, PRIN VESTEA CEA BUNĂ PE CARE NE-O BINEVESTEȘTE CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU DIN MIEZUL TUTUROR LUCRURILOR… PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/384814_a_386143]
-
a dus pe marginea unei prăpăstii, după ce a trecut printr-un desiș foarte greu, foarte mare; era într-o mare deznădejde. Și spune că atunci nu voia decât să-i fie șters numele din Cartea Vieții, atât de mare era întristarea și supărarea lui. Cine era acest tânăr de 20 de ani? Un tânăr care tocmai atunci aflase că nu a fost dorit să trăiască, că tatăl și bunicul lui au căutat și să-l omoare, dar a fost ascuns și
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
Nodurile, ce-au fost puseSe vor toate dezlegate...Pașii caută poteca,Primăverilor din noi... IV. MULȚUMESC, de Camelia Cristea , publicat în Ediția nr. 2318 din 06 mai 2017. Pune mâna Ta pe frunte Și alungă-mi supărarea, Riduri, valuri de întristare Îmi tot tulbură cărarea... Rugăciunea-mi întărește Și dă-i aripi că să zboare Către Cerul de lumină Unde raiul e în floare! Nădejdii ce-i în risipă Dă-i curaj să toarcă iar, ... Citește mai mult Pune mâna Ta
CAMELIA CRISTEA [Corola-blog/BlogPost/384905_a_386234]
-
lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm spre zori! Referință Bibliografică: Când vine Primăvara / Florina Emilia Pincotan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2259, Anul VII, 08 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florina Emilia Pincotan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂND VINE PRIMĂVARA de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385225_a_386554]
-
privi Cum n-am făcut-o niciodată, Adânc în ochi, și n-ai clipi. Poate-aș afla povestea toată. Și dacă-n clipe de tăcere Ți-aș observa îngândurarea, Ce cu regrete și durere Înnourează-adesea zarea, Poate-aș găsi la întristare Un leac din dor și din dorință Și-aș prepara o porție mare, S-o sorbi pe toată cu credință. Iar după ce tămăduită, Adânc, în ochi te-aș reprivi, N-ai mai fi-n suflet răvășită, Iar noi, aievea ne-
ŞI DACĂ de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384478_a_385807]
-
de cazare îndoielnică, m-am pricopsit cu o “malarie cu plasmodium falciparum” pricinuită de “țânțarul anofel”. N-am uitat aceste denumiri, întrucât maladia era cât pe ce să mă mute “la loc cu verdeață de unde a fugit toată durerea și întristarea”, înainte de vreme. Noroc cu medicul Nicolae Oprean, Dumnezeu să-l odihnească. Un an de zile am dus boala pe picioare, iar temperatura medie de 39 de grade la care “lucra” organismul meu mi se părea a fi drept o stare
UNDE SUNT SPECIALIŞTII DE ALTĂDATA? de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1651 din 09 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384484_a_385813]
-
a făcut cinstea să ne primească în Grădina Fericirii Veșnice. Tăcere apăsătoare. Limbile de foc țâșniră ca niște bice printre nori. Soare-Împărat își păstră totuși calmul și zise: - Prințesa noastră-i foarte supărată și nimeni nu îndrăznește să-i tulbure întristarea. Noi vom transmite salutările voastre când zâmbitoare iar ne va primi. - Ba nu, Măria Ta, zise răspicat Mărțișor. Nu voi pleca până nu o văd! Vreau să vorbesc cu ea, să știu dacă mă mai iubește și dacă mai dorește
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
nu uitase cum se străduise atunci să urmărească slujba, cu toată oboseala nopților de priveghi, cum urcase și coborâse împreună cu linia melodică, de parcă ar fi călătorit în mod real prin acel ținut - cât de persuasiv răsuna în gura preotului -“ fără întristare și fără suspin“ în timp ce urmărea cu atenție scurgerea lentă a lumânărilor de ceară, cu ochi ce păreau secătuiți de lacrimi. Da, celor rămași, le era necesar să audă că cel drag pleacă - măcar el - tocmai într-o astfel de lume
ECOUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382493_a_383822]
-
Mihaela Mihai. Cu această melodie, orizontul muzical al muzicii ușoare românești este cucerit definitiv de către tânărul artist Horia Muculescu. Anii s-au adunat în urma muzicianului și odată cu ei, marile bucurii ale muzicii, care au zidit perete între satisfacții și multele întristări și loviri de la destin. Muzica l-a urcat și l-a menținut la coroana patrimoniului artistic românesc, muzica i-a dăruit flacără și spirit conștiinței, muzica i-a îmbălsămat inima, i-a adus gloria! Astăzi, muzicianul Horia Moculescu este o
HORIA MOCULESCU. FAPTELE MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382578_a_383907]
-
o floare Oferită dimineața-n dar de împăcare, Ci, m-am prelins din al sufletului izvor Să potolesc cu mine focul unui dor. Roua, trimisă de Dumnezeu din cer, Știa că pe pământ timpu-i efemer Și văzând lacrima plină de întristare, Se-nduioșă și îi dădu o imbrățișare. Și după multe alte îmbrățișări, Ca două picături gemene, surori, Rostiră amândouă într-un cuvânt: -Fără noi ar fi secetă pe pământ! Referință Bibliografică: Roua și lacrima / Ștefania Petrov : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ROUA ȘI LACRIMA de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382616_a_383945]
-
în mod deosebit pe părintele lor duhovnicesc Teofil Arhimandritul!... Au fost multe coroane, multe flori, multe lacrimi pline de recunoștință și (de) nădejde, că părintele s-a mutat de la moarte la viață, acolo unde nu mai este nici suferință, nici întristare nici suspin ci viață fără de sfârșit!... După ascultarea cu luare aminte a slujbei prohodirii preoților (a monahilor și ieromonahilor) - săvârșită de către Mitropolitul Teofan Savu a Moldovei și Bucovinei, Arhiepiscopul Calinic Argatu al Argeșului și Muscelului, Episcopii Galaction Stângă al Alexandriei
SPRE PURUREA ADUCERE AMINTE – ŞASE ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOAULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL BĂDOI DE LA MĂNĂSTIREA SLĂNIC – ARGEŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2043 din [Corola-blog/BlogPost/383855_a_385184]
-
pământul - care a luat naștere în inima omului și care pricinuiește părere de rău pentru binele aproapelui și bucurie pentru nenorocirea și suferința lui; este un vierme care roade inima fără încetare. Aristotel spunea că invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noștri. Prin invidie se păcătuiește față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. De aceea, Sfânta Scriptură ne atrage atenția, semnalând: „Unde este pizmă și zavistie, acolo este neorânduială și orice
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
pământul - care a luat naștere în inima omului și care pricinuiește părere de rău pentru binele aproapelui și bucurie pentru nenorocirea și suferința lui; este un vierme care roade inima fără încetare. Aristotel spunea că invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noștri.Prin invidie se păcătuiește față de Dumnezeu și față de aproapele nostru. De aceea, Sfânta Scriptură ne atrage atenția, semnalând: „Unde este pizmă și zavistie, acolo este neorânduială și orice
VAVILA POPOVICI [Corola-blog/BlogPost/383313_a_384642]
-
care nu e nici trecătoare, nici ne-deplină. E bucuria prin excelență, pentru că e bucuria eternă și deplină. De aceea, În noaptea Învierii nimeni nu ar trebui să fie trist. Nimeni nu ar trebui să plângă. Căci toate motivele de întristare apar acum fără însemnătate față de biruirea morții. Învățătura centrală și pivotul de susținere a religiei creștine este, fără îndoială, Învierea Domnului. De aceea, Apostolul Pavel spune: "Dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică și credința voastră
HRISTOS A ÎNVIAT! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1205 din 19 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383550_a_384879]
-
cenușă. De aceea, în această Duminică a Floriilor, să nu pregetăm a ne duce la Biserică - Ierusalimul nostru restaurat - ca să întâmpinăm intrarea Domnului nostru Iisus Hristos așa cum se cuvine; pentru că Iisus Hristos - contemplându-ne inimile - să nu poată zice cu întristare și jale, ca odinioară, când a plâns la porțile cetății: „Dacă ai fi cunoscut și tu, în ziua aceasta, cele ce sunt spre pacea ta! Dar acum ascunse sunt de ochii tăi“. Despre învierea Dreptului Lazăr și Intrarea Domnului nostru
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383441_a_384770]
-
lut răsare iarba, Iar mugurii pe ramuri Țâșnesc triumfători! Renaștem dimineată, Din neguri și durere! Din pulbere și moarte Pornim biruitori, Spre zări memărginite Pictate cu albastru; Spre bobul de sămânță Bogat și roditor. Ne naștem bucurie, Din clipe de-ntristare! Din lacrimi și păcate Ne îndreptăm spre zori! Citește mai mult Când Primăvara vineDesculță, peste câmpuri,Râzând ca o copilăCu pletele în vânt;Suavă, visătoare,Purtând în brațe, fireDe galbene narciseși palizi ghiocei.Tresaltă-ntreaga viață!Din lut răsare iarba
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Tresaltă-ntreaga viață!Din lut răsare iarba,Iar mugurii pe ramurițâșnesc triumfători!Renaștem dimineată,Din neguri și durere!Din pulbere și moartePornim biruitori, Spre zări memărginitePictate cu albastru;Spre bobul de sămânțăBogat și roditor.Ne naștem bucurie,Din clipe de-ntristare!Din lacrimi și păcateNe îndreptăm spre zori!... XIV. MĂ-NTREB, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2256 din 05 martie 2017. Mă-ntreb, unde-i cărarea Ce duce către ziuă? Am rătăcit buimacă Fără vreun rost sau țel
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
Ultim sonet! Sunt viu după coridă!/ Am sângerat destul! Am plâns în mine!/ Cu ce-am rămas? Cuvintele-albine/ Roit-au toate! Mierea-i aguridă!// Rănit definitiv, văd ghilotine!/ Golgota e aproape... Sub hlamidă,/ Iubirea tace, inima-i lividă!/ Groparul, de-ntristare, nu mai vine!// Ce mort frumos voi fi întru vecie!/ Țărâna rimelor mă va înghite/ Slujindu-te pe tine, Poesie!// Zălog etern al Clipei ostenite/ Fi-vor doar lacrimile unor urme/ În care nici Uitarea n-o să scurme...”. Salutând cea
DAN LUPESCU despre albumul liric… FiinD. 365 + 1 Iconosonete de THEODOR RĂPAN [Corola-blog/BlogPost/92450_a_93742]
-
La ultima ora a zilei de 23 decembrie 2014, cu mare întristare am citit pe Facebook-ul de pe tableta mea următoarea știre neașteptată și nedorită, scrisă de către Ștefan Paraschiv: „S-a stins regizorul Cornel Diaconu, cel pe care el l-am supranumit ,,regizorul-stenograf al erupției Vulcanului” - pentru că domnia sa a înregistrat pe bandă spectacole
UN ULTIM Omagiu LUI Cornel Diaconu [Corola-blog/BlogPost/93323_a_94615]