448 matches
-
rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată creația lui Dumnezeu este o unitate. Daca ne despărțim de marea unitate, suntem pe poziție de anulare
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
mâhnire, în câte colțuri de lume amurgite au trebuit să migreze valahii noștri... - cei mai mulți, din pricini de necaz și de multe și nestinse nevoi!), mai spre zilele noastre (cele de adânc păcat al uitării și zile ale marilor șovăieli și întunecări ale Duhului...zile și veac de întindere a beznelor celui rău!): ”Prin Înviere, El scoate lumea din starea bolnavă în care s-a rostogolit, înălțând-o la o stare a cărei bogăție, plenitudine și fericire nici nu ne-o putem
ÎNVIEREA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379266_a_380595]
-
mai poate urma propria cale. Acesta trebuie să meargă de acum cât mai aproape de adevărată Cale. • Există o suferință mântuitoare și o suferință de răzvrătire. Suferință mântuitoare aduce bucurie și viața în adevăr, pe când suferință de răzvrătire duce la anxietate, întunecare sufletească, la păcat. • În această lume necazuri vom avea. Să ne rugăm însă că Dumnezeu să ne dea darul de a converti durerea trupeasca și cea sufletească în lumina și mărturie a gloriei Sale mântuitoare. Referință Bibliografica: TEOLOGUMENA - Despre urcușul
TEOLOGUMENA – DESPRE URCUSUL DUHOVNICESC de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369247_a_370576]
-
lor am fost trist mai multe săptămâni. Este vorba de romanul Tăunul, scris de un scriitor italian care se citește Voynich, pe care astăzi îmi este frică să-l mai citesc de teama de a nu fi dezamăgit, și romanul Întunecare al lui Cezar Petrescu, în perioada interbelică un scriitor prolix și în vogă, care trecea ca scriitor a fi mai mare decât Camil Petrescu. La a doua lectură, făcută mai târziu, a romanului Întunecare nu am mai plâns, iar romanul
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
a nu fi dezamăgit, și romanul Întunecare al lui Cezar Petrescu, în perioada interbelică un scriitor prolix și în vogă, care trecea ca scriitor a fi mai mare decât Camil Petrescu. La a doua lectură, făcută mai târziu, a romanului Întunecare nu am mai plâns, iar romanul mi s-a părut a nu mai fi un mare roman... Aceeași experiență dureroasă am trăit-o cu cărțile lui Mircea Eliade. Când am citit Domnișoara Cristina, am trăit o stare fantastică terifiantă. La
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
merge odată cu mine. Delirul, vol. II, cum am mai spus, sunt trei locuri în care sunt atât de impresionat, încât îmi vine să plâng. Plâng de fiecare dată când citesc romanul, așa cum am plâns când eram copil citind Tăunul și Întunecare. Iată cum vedea acum aproape 20 de ani doamna Dumi Nedelcu, o jurnalistă de la ziarul Realitatea din Galați acest roman în anul 2000, pe care îl citea în manuscris: „Dacă citind versurile lui Ștefan Dumitrescu rămânem undeva între real și
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
rând, dragă Emilia, de câte ori recitesc romanul, cum am mai spus, sunt trei locuri în care sunt atât de impresionat, încât îmi vine să plâng. Plâng de fiecare dată când citesc romanul, așa cum am plâns când eram copil citind Tăunul și Întunecare. Iată cum vedea acum aproape 20 de ani doamna Dumi Nedelcu, o jurnalistă de la ziarul Realitatea din Galați acest roman în anul 2000, pe care îl citea în manuscris: „Dacă citind versurile lui Ștefan Dumitrescu rămânem undeva între real și
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > ANCHETA.( FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Cu câtva timp mai înainte de întunecarea soarelui de la Ierusalim, calculată și prezisă de astronomii alexandrini, magistrul Ahnbar Ruthavan se îndrepta către destinația Jaffa cu o galeră romană. Plecase din portul Ostia imediat ce Tiberius îi încerdințase misiunea pe care acesta o și acceptase, aceea de a încerca
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Își punea deci tot felul de întrebări. La Ierusalim trebuia totuși să ajungă. El, Muso și doi oameni aleși de centurion traseră la o casă de găzduire din port. Apoi magistrul Ruthavan nu făcu altceva decât să se întrebe dacă întunecarea soarelui avusese loc și când. Întrebă pe cineva și într-adevăr acesta îi spuse că fusese o întunecare a soarelui pe care o văzuse întreaga Iudee și aceasta fusese când îl răstigniseră pe învățătorul Iisus. Iar magistrul își dădu seama
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
aleși de centurion traseră la o casă de găzduire din port. Apoi magistrul Ruthavan nu făcu altceva decât să se întrebe dacă întunecarea soarelui avusese loc și când. Întrebă pe cineva și într-adevăr acesta îi spuse că fusese o întunecare a soarelui pe care o văzuse întreaga Iudee și aceasta fusese când îl răstigniseră pe învățătorul Iisus. Iar magistrul își dădu seama că se aflau pe atunci în Alexandria de unde nu se văzuse nimic pe boltă. Furtuna iscată pe mare
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
aibă loc pe o dată ulterioară asta dacă nu cumva calculele erau greșite. Adânc mișcat de moartea dar și de vestea învierii învățătorului Iisus din Nazaret, magistrul credea că acest eveniment al alinierii era cel care trebuia să fie însoțit de întunecarea soarelui. Stând și gândindu-se, el vedea în cele întâmplate până atunci o potrivire perfectă cu evenimentele cerești, numai că acestea nu se manifestaseră decât pe jumătate. Însemna însă că ceea ce calculaseră toți cei implicați era cumva greșit, întunecarea avusese
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
de întunecarea soarelui. Stând și gândindu-se, el vedea în cele întâmplate până atunci o potrivire perfectă cu evenimentele cerești, numai că acestea nu se manifestaseră decât pe jumătate. Însemna însă că ceea ce calculaseră toți cei implicați era cumva greșit, întunecarea avusese loc, dar nu și alinierea planetelor, nopțile petrecute pe vas arătînd că lucrul acesta nu avusese loc, chiar dacă din Iudeea firmamentul nopții arăta oarecum diferit de cel din insula Capri, ori de pe mare, unde călătoriseră. Ceva era însă de
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
o nouă provocare: aceea a esteticii împotriva nonsensului sau grație nonsensului. Marii romancieri ai anilor '20 se confruntă cu această invazie a experienței și amintirea războiului. Există trei texte majore care jalonează această perioadă: Pădurea spînzuraților, de Liviu Rebreanu (1922), Întunecare, de Cezar Petrescu (1927), Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, de Camil Petrescu (1930). În martie 1919, Rebreanu scria: "La fel masacrul i-a înghițit pe oameni, la fel a produs drame pe pămînt, unii zdrobindu-și doar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Pion, 1935. Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, București, Editura Eminescu, 1980. Papadat-Bengescu, Hortensia, Concert din muzică de Bach, București, 1927. Petrescu, Camil, Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război, 2 vol., București, 1930. Petrescu, Cezar, Întunecare, vol. I, București, 1927; vol. 2, Craiova, 1928. Quinlan, Paul, "King Carol II, patron of the arts?", în International Journal of Rumanian Studies, vol. 3 (1981-1983), nr. 1-2. Ralea, Mihail, "Fenomenul românesc" în Dreptul la Memorie. În lectura lui Iordan Chimet
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
anume atmosferă în care cavalerii de industrie și negustorii de vorbe goale pot face treburi. Poate să vie și timpul în care să-i fie rușine societății române de-a se lăsa condusă de un proletariat al condeiului care din întunecarea adevărului își face o meserie, dar acel timp nu ni se pare aproape. Un popor care îngăduie crime fățișe ca scabroasa afacere care în orice altă țară ar fi condus la demonstrații zgomotoase, un popor care îngăduie ca un Senat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
50 ans de création, Lupasco scrie: "Dacă Sfinxul grecilor grec prin excelență îi devora pe loc pe trecătorii care nu îi descifrau enigma, Mathieu îi ucide pe loc fie și numai dacă încearcă să o descifreze"21. SALVADOR DALI ȘI ÎNTUNECAREA LUMINII Într-una din convorbirile lui Alain Bosquet cu Salvador Dali, asistăm la acest interesant schimb de replici : " A. B.: Care este celebritatea cu care v-ar plăcea să vă petreceți noaptea ? S. D.: Din păcate, e mort : Max Planck. A
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
125 Ce este Realitatea? 126 5. Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard Umbre și lumini 128 6. De la lumea cuantică la lumea artei 137 André Breton: de la admirație la excomunicare 137 Georges Mathieu și cușca lui Aristotel 142 Salvador Dali și întunecarea luminii 146 Frédéric Benrath, Karel Appel, René Huyghe și ceilalți prieteni 149 Ce concluzie putem trage ? 153 7. Terțul inclus, teatrul absurdului, psihanaliza și moartea 156 Pentru un da sau pentru un nu 156 Lupasco și teatrul absurdului 160 Psihanaliza
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
gustului public, prin introducerea criteriului obiectivității în aprecierea operelor de artă. În articolul Misiunea teatrului, Emil Giurgiuca subliniază importanța numirii lui Liviu Rebreanu în funcția de director al Teatrului Național. Cezar Petrescu răspunde la întrebările lui Vlaicu Bârna despre romanele Întunecare și Ochii strigoiului. Colaborează cu versuri Tudor Arghezi (Mâța), Ion Pillat. Arghezi își republică aici comedia Neguțătorul de ochelari. „Cronica literară” și „Cronica dramatică” sunt semnate de Vlaicu Bârna, „Cronica plastică” de Ion Vlasiu. Alți colaboratori: Virgil Carianopol, N. Carandino
ARTA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285461_a_286790]
-
poeme au fost strânse în plachetele Frumoasele (1927), 13 poezii (1939) și în volumul Versuri (1934). Fără să fie un profesionist al ziaristicii, B. practică, în articolele pe teme la ordinea zilei, o gazetărie de atitudine, degajată de atonia și întunecările liricii lui monocorde. Reportajele vădesc și simpatie, și compasiune pentru dezmoșteniții soartei. Broșura Pacea universală perpetuă (1935), încropită împreună cu Crăciun C. Dronca, dovedește că poetul oltean are acces la utopie. În notațiile critice pe marginea unor scrieri literare, el preferă
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
graut der Tag etc.) (51, p. 140). Vezi și rus. morok(a) = „întunecime, nor negru, eclipsă” (68). Având în vedere sfera semantică a cuvântului, precum și contextul în care este folosit în descântecele copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Vezi și rus. morok(a) = „întunecime, nor negru, eclipsă” (68). Având în vedere sfera semantică a cuvântului, precum și contextul în care este folosit în descântecele copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba de eclipsă (vârcolaci), noapte (demonul Apophis) sau
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
copiilor, pot conchide că murga are înțelesul de întunecare a cerului (soarelui), datorată norilor. Receptarea întunecării ca fiind un fenomen cosmic nefast este simptomatică și definitorie pentru mentalitatea unor populații care divinizau Soarele și Cerul (senin). Cauzele care produceau aceste întunecări ale „chipului” zeului uranian - indiferent dacă era vorba de eclipsă (vârcolaci), noapte (demonul Apophis) sau furtună (balaurul norilor) - au avut parte de un tratament analog : valorizare negativă, demono-morfism, acțiuni concertate și soli- dare ale zeului și oamenilor pentru răpunerea (alungarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și întunecă fața zeului din cer ” (sublinierile îmi aparțin) (23, p. 92). Revenind la incantațiile din folclorul copiilor, Murga apare ca o ființă demonică, o întruchipare a norilor de furtună. N-ar fi aceasta singura personificare de acest tip a întunecării : a) A intrat Murga în sat - expresie populară cu sensul „a murgit”, „s-a înserat”, „s-a întunecat” ; b) Murgu-dă-cu-seară - ființă demonică despre care se crede că umblă prin păduri după apusul Soarelui ; c) Murgiloaică (Murgiloaie) - demon feminin care personifică
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pp. 224-227). Mi se pare că este abuzivă afirmația lui Ion Mușlea conform căreia Joimărița ar fi „una din foarte puținele, poate unica figură demonică românească” (60, p. 237). Dar personificările de care am vorbit mai sus se referă la întunecarea datorată apusului Soarelui, și nu (așa cum cred că se întâmplă în cazul incantațiilor infantile) la cea datorată acoperirii Soarelui de către nori. Efectul similar (întunecare), produs de norii de furtună care acoperă tot cerul, pe de o parte, și de lăsarea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
demonică românească” (60, p. 237). Dar personificările de care am vorbit mai sus se referă la întunecarea datorată apusului Soarelui, și nu (așa cum cred că se întâmplă în cazul incantațiilor infantile) la cea datorată acoperirii Soarelui de către nori. Efectul similar (întunecare), produs de norii de furtună care acoperă tot cerul, pe de o parte, și de lăsarea nopții, pe de altă parte, a determinat probabil personificarea prin Murgă și a întunecării dinaintea furtunii. Norii „prevestitori și premergători ai furtunilor”, care „formează
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]