KorAP: Find »[drukola/base=învățător & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...6 7 8 ...665 >

16,607 matches

Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471

elevilor începând de la vârsta de 6 ani și schimbările intervenite în programa școlară la clasa I au determinat Centrul Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării să organizeze un program de informare/formare a învățătorilor care urmează să fie încadrați la clasa I în anul școlar 2003/2004. Prin intermediul acestuia învățătorii vor fi puși la curent în legătură cu toate noutățile apărute. În județul Timiș, stagiul se va desfășura în perioada 23-24 iunie a.c., pe parcursul a 20

Agenda2003-25-03-9 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471]
au determinat Centrul Național de Formare a Personalului din Învățământul Preuniversitar din cadrul Ministerului Educației și Cercetării să organizeze un program de informare/formare a învățătorilor care urmează să fie încadrați la clasa I în anul școlar 2003/2004. Prin intermediul acestuia învățătorii vor fi puși la curent în legătură cu toate noutățile apărute. În județul Timiș, stagiul se va desfășura în perioada 23-24 iunie a.c., pe parcursul a 20 de ore, în patru centre, la care sunt arondate toate școlile ce vor avea clasa I

Agenda2003-25-03-9 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281142_a_282471]
Corola-journal/Journalistic/281171_a_282500

urmând să se afișeze în data de 1 iulie, la ora 8. Tot în 1 iulie, între orele 10-12, se vor putea depune contestațiile la proba scrisă, rezolvarea acestora urmând să fie finalizată în aceeași zi, până la ora 17. Ziua învățătorului l Marcată în mod festiv După o pauză de peste zece ani, anul trecut a fost reluată tradiția organizării unor festivități cu ocazia Zilei învățătorului, la sfârșitul lunii iunie, inițiatorul acesteia fiind inspectorul școlar general prof. dr. Avram Florea. Anul trecut

Agenda2003-26-03-11 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281171_a_282500]
la proba scrisă, rezolvarea acestora urmând să fie finalizată în aceeași zi, până la ora 17. Ziua învățătorului l Marcată în mod festiv După o pauză de peste zece ani, anul trecut a fost reluată tradiția organizării unor festivități cu ocazia Zilei învățătorului, la sfârșitul lunii iunie, inițiatorul acesteia fiind inspectorul școlar general prof. dr. Avram Florea. Anul trecut au fost acordate 33 de diplome de excelență unor cadre didactice pensionare, cu o carieră profesională exemplară. În acest an, Ziua învățătorului va fi

Agenda2003-26-03-11 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281171_a_282500]
ocazia Zilei învățătorului, la sfârșitul lunii iunie, inițiatorul acesteia fiind inspectorul școlar general prof. dr. Avram Florea. Anul trecut au fost acordate 33 de diplome de excelență unor cadre didactice pensionare, cu o carieră profesională exemplară. În acest an, Ziua învățătorului va fi marcată în mod festiv în data de 28 iunie, la ora 10, în sala Teatrului Național „Mihai Eminescu“ din Timișoara, în prezența unor oficialități locale, a unor directori de școli și cadre didactice. Se vor înmâna cu această

Agenda2003-26-03-11 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281171_a_282500]
Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301

Pagină realizată de LUCIAN RONKOV De peste un secol, învățătorii se luptă să-și apere drepturile Organizațiile profesionale au jucat un rol important în afirmarea învățământului timișorean Putem spune hotărât, fără teama de a greși, că nici o categorie profesională nu a avut un rol mai important și atribuții atât de

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
în afirmarea învățământului timișorean Putem spune hotărât, fără teama de a greși, că nici o categorie profesională nu a avut un rol mai important și atribuții atât de multe și variate, de-a lungul timpului, în ridicarea poporului român decât breasla învățătorilor. Confruntat, în toate timpurile și oriunde, cu proverbiala sărăcie și cu greutăți de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
nu a avut un rol mai important și atribuții atât de multe și variate, de-a lungul timpului, în ridicarea poporului român decât breasla învățătorilor. Confruntat, în toate timpurile și oriunde, cu proverbiala sărăcie și cu greutăți de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
de tot felul, învățătorul a devenit nu doar educator al celor mici, ci și îndrumător al celor mari, în toate aspectele vieții. Dacă înființarea primelor școli bănățene se pierde în negura vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu cerințele timpului, se introduc așa-numitele „conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
vremilor, începând cu secolul al XIX-lea, pentru punerea învățătorilor la curent cu cerințele timpului, se introduc așa-numitele „conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni, de diverse neamuri conlocuitoare. Învățătorii români nu iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
conferințe învățătorești”, în cadrul cărora se discutau probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni, de diverse neamuri conlocuitoare. Învățătorii români nu iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
probleme de școală și de cultură generală pentru nevoile satului. Primele încercări de organizare a învățătorilor datează din 1835, însă abia la 11-12 august 1868, la Jimbolia, a fost organizată o mare adunare a învățătorilor bănățeni, de diverse neamuri conlocuitoare. Învățătorii români nu iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei astfel de adunări”. Răspunsul vine însă

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
iau parte la acea adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei astfel de adunări”. Răspunsul vine însă prompt din partea învățătorului Gheorghe Gătăianțu: „Noi, învățătorii români, nu vom participa la adunările lor, din cauză că noi avem congresele noastre naționale bisericești, de la care sperăm și așteptăm ca școalele noastre să se organizeze după dorul națiunii noastre”. În același an, 1868, învățătorul Vasile Nicolescu

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
adunare, iar secretarul acestei adunări, un oarecare Steinbach îi acuză pe români că „n-au ajuns la acel grad de cultură ca să poată pricepe necesitatea și folosul unei astfel de adunări”. Răspunsul vine însă prompt din partea învățătorului Gheorghe Gătăianțu: „Noi, învățătorii români, nu vom participa la adunările lor, din cauză că noi avem congresele noastre naționale bisericești, de la care sperăm și așteptăm ca școalele noastre să se organizeze după dorul națiunii noastre”. În același an, 1868, învățătorul Vasile Nicolescu din Lugoj lucrează la

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
prompt din partea învățătorului Gheorghe Gătăianțu: „Noi, învățătorii români, nu vom participa la adunările lor, din cauză că noi avem congresele noastre naționale bisericești, de la care sperăm și așteptăm ca școalele noastre să se organizeze după dorul națiunii noastre”. În același an, 1868, învățătorul Vasile Nicolescu din Lugoj lucrează la un proiect de statut pentru organizarea învățătorilor din aceste părți ale Banatului. Îndrumați, încurajați și sprijiniți de episcopul Ioan Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
lor, din cauză că noi avem congresele noastre naționale bisericești, de la care sperăm și așteptăm ca școalele noastre să se organizeze după dorul națiunii noastre”. În același an, 1868, învățătorul Vasile Nicolescu din Lugoj lucrează la un proiect de statut pentru organizarea învățătorilor din aceste părți ale Banatului. Îndrumați, încurajați și sprijiniți de episcopul Ioan Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi și mai puternice organizații învățătorești - Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
după dorul națiunii noastre”. În același an, 1868, învățătorul Vasile Nicolescu din Lugoj lucrează la un proiect de statut pentru organizarea învățătorilor din aceste părți ale Banatului. Îndrumați, încurajați și sprijiniți de episcopul Ioan Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi și mai puternice organizații învățătorești - Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
un proiect de statut pentru organizarea învățătorilor din aceste părți ale Banatului. Îndrumați, încurajați și sprijiniți de episcopul Ioan Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi și mai puternice organizații învățătorești - Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
Popasu de la Caransebeș, în anul 1869 învățătorii din această eparhie pun bazele celei mai vechi și mai puternice organizații învățătorești - Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
Reuniunea învățătorilor români din dieceza Caransebeșului. În perioada imediat următoare au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
au loc o serie de alte încercări de organizare a învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
învățătorilor, care însă nu dau rezultatele dorite, fie din lipsa unui sprijin, fie din cauza unui scop prea îngust de acțiune. Învățătorii bănățeni de la școlile confesionale române aparțineau Reuniunii generale a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
a învățătorilor din dieceza Aradului, întemeiată de Vicențiu Babeș în 1872. Învățătorii se grupaseră însă după regiunile din care făceau parte și astfel s-a ajuns ca cei din Banat să lipsească de la toate întrunirile. În 1890 ia ființă Reuniunea învățătorilor din protopopiatele bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
bănățene, a cărei activitate este însă stânjenită de lipsa unui statut aprobat, timp de 10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători la Timișoara, votează un nou statut, pe care îl impune ministerului de la Budapesta. Învățătorii îl aleg pe Emanuil Ungureanu președinte, iar reuniunea își începe activitatea având ca principal scop ridicarea nivelului cultural și asigurarea stării materiale a membrilor reuniunii. Clădirea

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]
10 ani acestea fiind mereu respinse de Ministerul Instrucțiunii. În anul 1900, cauza este încredințată avocatului și cărturarului Emanuil Ungureanu din Timișoara, care îi adună pe învățători la Timișoara, votează un nou statut, pe care îl impune ministerului de la Budapesta. Învățătorii îl aleg pe Emanuil Ungureanu președinte, iar reuniunea își începe activitatea având ca principal scop ridicarea nivelului cultural și asigurarea stării materiale a membrilor reuniunii. Clădirea internatului Pe un teren donat cu drept de proprietate Asociației Învățătorilor, la data de

Agenda2004-4-04-b (2004) [Corola-journal/Journalistic/281972_a_283301]