318 matches
-
multe chipuri, ar trebui să se-ntoarcă iarăși la neștiința de la care ar fi purces. Trebuie însă de dinainte să întrevadă clar și dificultatea neapărată, ca să nu se tânguiască asupra obscurității, {EminescuOpXIV 402} când obiectul însuși e atât de adânc învăluit, nici să i se urască prea de vreme la înlăturarea piedicelor, fiindcă chestiunea e ca sau să renunțăm cu totul de a mai pretinde cunoștințe asupra rațiunei pure, ca terenul predilect a cărui hotară întrec toată experiența posibilă, sau să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
titlul „Semnele și Numele lui All"h”, enumeră 31 de nume cu referințe la textul coranic sau doar cu mențiunea „frecvent” sau „foarte frecvent”. Această enumerare este urmată de o concluzie, formulată în termeni teologici: dumnezeirea în esență sa rămâne învăluita în mister, este una și incomunicabila, iar numele ei propriu este All"h; atributele de atotștiința și atotputernicie privesc știință și puterea lui Dumnezeu ad extra. În continuare, articolul prezintă elaborarea teologiei sunnite, cu izvoarele ei: Coran, ≤adÖ și
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fizionomia literară, care rămâne aceea a unui prozator. Nuvelele și schițele din La fetița dulce (1933) - carte încununată cu Premiul de debut al Societății Scriitorilor Români - sunt, de fapt, un „jurnal basarabean”, în care un lirism cu estompă și ironia învăluită dau tonul fluentelor notații. În modulările unei melancolii din când în când surâzătoare, regățeanul surprinde agonia lentă a unui prăfos târg basarabean, în care timpul curge leneș și plictisul împăienjenește ritmul precar al unei vieți lipsite de orizont. Mici întâmplări
DUMITRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286909_a_288238]
-
al lui Nicolae Suțu pentru cadrul material al descrierilor sale. Deplinătatea informațiilor lui Gh. Macarie din tabloul cronologic și din postfață este bun îndrumător pentru reconstituirea vieții lui Nicolae Suțu, fiu și nepot de domnitori fanarioți, el însuși prinț, cu învăluite tentații la domnie, întotdeauna înăbușite la timp, de unde calificativul, de mai multe ori repetat în postfață, de personalitate în strategiile politice. Gh. Macarie este deosebit de atent când stabilește ierarhia valorilor. Ampla sa prezentare, folosită ca postfață, Nicolae Suțu sau a
Seducția manuscriselor by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14974_a_16299]
-
către maică-sa-re, - Maică, măiculeană mea re Lucru mândru ce văzuiu: Sub cetate-n cea livadă Joac-un june calu-i suru, Calu-i sur cam porumbatu, Cu trei sfraguri de bumbacu, Cu trei pene-n comânacu, Cu trei pene-nșeluite, Cu d-argin învăluite, Cu d-aur acoperite. (Flori alese din poezia populară, vol. II, p. 42). 474. Ibidem, p. 283. 475. Ibidem, p. 284. 476. Ibidem, p. 283. 477. Ibidem, p. 284. 478. Ibidem, pp. 284-285. 479. Vezi D. Furtună, „Cinci cărți de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
mijloc de extragere a surplusului. Aceasta nu exclude însă ideea coexistenței economiei mondiale și imperiilor mondiale cel puțin în epoca modernă timpurie. În plus, este posibil ca dinamismele imperiale să supraviețuiască în anumite state, dar, de regulă, acestea sunt supracoordonate (învăluite) de dinamismele „economiei mondiale”. „Statele centrale” luptă împotriva altor „state centrale”, acționând, astfel, ca niște „imperii mondiale”. Asemenea „războaie imperialiste” au marcat relațiile dintre Spania, Olanda, Franța și Anglia în raport cu operația de „cucerire a ariilor periferice”. În consecință, ele tind
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
stărilor sufletești prin obsesii cromatice. În producția lirică ulterioară, feericul se dezvoltă în fabulos, spațiul imaginarului se lărgește, iar în locul figurației de evantai apar motive de baladă, legendă sau roman cavaleresc. Peisajele sunt mai ales de burg medieval, cu turnuri învăluite uneori de cețuri nordice, bântuite de stafii. Cu timpul, gustul poetei pentru straniu, fantastic și exotic începe să fie concurat de un simț al realului, exprimat în versurile din volumul Călătorii (1946) prin visuri de cutreierare a planetei, în Fruct
MOVILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288263_a_289592]
-
mai motivante fie că este vorba de fixarea unei stări căreia detaliile-sursă îi ,,rezumă” unda de emoție („Întâmplările se legau între ele, / frunzele împlineau o călătorie prin moarte”; „piatra adumbrea istorii miraculoase, / dar cărțile rămâneau necitite”), fie de semnalizări indirecte, învăluite, ale ,,spaimei de cenușă”. Chiar în monturi „lucrate”, cu un anume aer prețios, accentul de cruzime, evocând parcă oximoronice asocieri în genul lui Gellu Naum, este rarisim (,,prin carnea frunzei umblă fierăstraie”). E preferat, vizibil, refugiul într-o spunere mai
MUSAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288324_a_289653]
-
și improvizație” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă, pierrotul, arlechinul și bufonul fiind măști ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă față, învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă de expresie e bavardajul. Poezia lui M. e ușor de memorat și aptă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
Forțat totuși să acționeze, mecanismul funcționa vizibil - nu numai pentru noi ci și pentru mințile lucide din vreme - pe două coordonate: la suprafață În numele principialului, În realitate sub cel al conjuncturalului. Nicicând scopul secund, adevăratul scop n-a fost mai Învăluit și mai ascuns În principii ca În acești ani; și nicicând, adevărul mai străveziu. Nu numai pentru că orice principiu Îndelung repetat duce cel mai adesea nu la certitudine ci la deriziune ci și pentru că, mai evident decât efectul oricărei demonstrații
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
înțelege ce simte el. Pe cea de-a doua situație este centrată armonizarea. În situația ilustrată mai jos, Syna aprobă și prelungește cele spuse, dând din cap și punctând un da nonverbal, ca să-și arate acordul. Interlocutorul se simte ascultat, învăluit, urmat, iubit... Secvență realizată în aproximativ o secundă Dând din cap, Syna deschide calea osmozei. Aici ea poate amplifica și mai mult contactul mulțumitor, închizând ochii. Secvență realizată în aproximativ o secundă Fără să vorbească, Syna își conduce interlocutorul în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
se întrebe ce-am făcut cu ele. Gigel: Chiar așa ML, unde sunt? ML: Uranus, Neptun, Pluton și Mercur. Primele trei, aflânduse la marginea Cosmosului, a Împărăției Soarelui, nu se văd decât cu un telescop special. Iar Mercur stă veșnic învăluit întrun nor de vată. Gigel: Nor de vată?! O fi bună de mâncat? Radu: Vrei să pleci acolo? Gigel: Să mănânci vată câtă vrei și când vrei...(se șterge la gură) ML: Vata care învăluie pe Mercur, este, de fapt
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
În vis o căutase un peștișor cu solzi argintii și cu o crenguță acvatică în gură. Frumusețea fetei semăna cu cea a sirenelor, se gândea peștișorul și îi așezase crenguța magică în palmă. În zorii zilei, odată cu răsăritul soarelui, fata învăluită și ea în culorile pământului și apelor, urmărea cum soarele se ridică încet deasupra apei întinse, scăldându-și fața în marea albastrăverzuie. -Ce mult aș dori să ajung pe această insulă! - exclama prințesa. Dorința pe loc îi fusese împlinită de
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
protestantismul să aibă ce să protesteze și Înaintea zilelor când catolicismul a devenit predominant; o religie care se Întorcea În timp până la Începuturile creștinătății, când se folosea greaca, nu latina, și care, fără un Aquino care s-o reifice, rămăsese Învăluită În ceața tradiției și a misterului din care Începuse. Nașul meu, Jimmy Papanikolas, m-a luat din brațele tatălui meu. M-a dus la părintele Mike. Zâmbind, bucuros peste măsură că era și el o dată În centrul evenimentelor, părintele Mike
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
fie așezată o toacă păzită de un străjer. De se va apropia dușmanul acesta să bată din toacă dând asfel de știre că se apropie ceasul de luptă. Legenda Dochiei (folclor) În ceea ce privește Stânca Dochiei, ea este, poate, locul cel mai învăluit în mister. Despre această stâncă unii spun că ar fi pietrificarea unei bătrâne ciobănițe, care, înveșmântată cu nouă cojoace, a pornit, împreună cu oile și caprele sale, spre vârful muntelui, deși vremea nu-i îngăduia. Și, cum mergea ea, a început
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
facă o minune. M-am închinat smerită la sfinții mari de sus Și tot ce aveam pe suflet eu sfinților am spus, Sosit-a Domnul noaptea și-n visuri mi-a rămas Și printre multe sfaturi vorbit-a despre ceas. Învăluită tainic de-o aură-lumină Aveam o bucurie-n inima mea plină: Ceasu-și păstrase locul avut la mine-n casă Stătea sub șervețel și ticăia pe masă. BUNUL SIMȚ LA FIECARE Într-un spațiu mic s-au mare Cunoști cine bun-
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
nu știa că lupii nu se mănâncă între dânșii decât la ultima extremitate. Un bărbat nu e rudă cu nevasta sa, dar e rudă cu surorile nevestei sale. A flirta, adică în ultimă analiză a face și a asculta propuneri învăluite, pe departe, lipsite de seriozitate, este, din partea bărbatului, un semn de grosolănie sufletească și de lipsă de patosul virilității; este, din partea femeii care primește manejul, dovada unui suflet de cocotă ori de servitoare. Numai iubirea, rămânând în marginile decenței și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
de piese de teatru, de știrile zilei, se învîrteau, teoretic, toate în jurul iubirii. Îmi făceam un punct de onoare să fiu obiectiv, "științific", căci mi se părea o supremă ineleganță să beneficiez de aceste discuții spre a-i face declarații învăluite. De câtva timp, însă, aveam intuiția obscură că vine ceva. Într-o zi, înainte de aprinsul lumânărilor (stăteam amândoi de multă vreme de o parte și de alta a unei măsuțe, fără să ne mai putem vorbi nimic), i-am spus
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
De altfel, era și inutil, cu talentul ei de a aluneca printre nuanțe până la marginea obiectului în discuție și de a sări apoi alături în chipul cel mai natural. Anume, sau cedând întîmplător unei asociații de idei, mi-a vorbit, învăluit și scurt, despre divorțul ei. Mi-a spus că a știut încă de la început că are să se despartă. Nu a intrat în nici un amănunt și, se înțelege, n-am întrebat-o nimic. Patern și grav, am sfătuit-o să se
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
să varieze tonul cu fiecare din ele. Abundența lui, eufemismul și circumlocuțiunea în stil arhaic au fost admirabile. Cu maica a fost ascuțit și echivoc pe tema renunțărilor monacale. Dar maica nu i-a rămas datoare cu nimic. Tema ei, învăluită și în termeni sacerdotali, era lipsa de renunțare a "unora". Imediat după cafea, pe care maica i-a servit-o într-o ceașcă dublă și i-a umplut-o de câteva ori cu rom, cavalerul minunat sărută mâna doamnelor și
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vâlvătăi. Extraterestrul, urmat de șleahta lui ciudată, cântând din fluier, Înainta pe mijlocul uliței. Din fiecare casă ieșeau sosiile lui și i se alăturau din mers, strângându-se Încet-Încet În trupul său, care la fiecare pas creștea, luând proporții uriașe. Învăluită Într-un nor de fum, Mașa stătea În mijlocul curții, privind cum oaspetele ei, urmat de toți ceilalți, se apropie de graniță și se topește-n depărtare. În pântecul ei, rotund ca un dovleac pătrat, plin de formule, cifre, hexagoane, triunghiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
pe Costandin și s-ar mistui cu el prin bungeturi și pe urmă prin lumea asta mare. Gândindu-se așa, își șterse lacrimile și zâmbi cătră străjer. Apoi începu a-l întreba și a-i spune multe c-o voce învăluită și blajină, până ce oșteanul se milostivi de dânsa ș-o învoi să iasă în lumina lunii. De-acolo, pe neștiute, femeia îl duse pe povârnișul ușor, cătră râu. Și tocmai când el se aștepta la o mângâiere din partea ei, ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aproape, la un praznic al vreunui cumătru. Siluetele altor locuitori ai cătunului preistoric se înșirau în monom spre o baltă rămasă din revărsări, ca să înceapă o vânătoare la fel cu a cormoranilor. Alții în sfârșit veneau la mal, cu părul învăluit, bărbile zbârlite și ochii rotunzi, ca să contemple trecerea bărcii noastre. Toată această mișcare se făcea cu o legătură oarecare de ansamblu: căci și cei ce se duceau la pescuit, și cei din căruță, și cei de la vetre, și cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
de la mine. Nici urmă de Racey O’Grady însă. Ca să mă asigur, am intrat sub pretextul că aveam nevoie la budă (acum, nu era un pretext, în domeniul acesta, te duci la budă ori de câte ori ai ocazia) și ele patru stăteau învăluite într-un nor de parfum de-ți tăia respirația, bete turtă, și râdeau pe seama soților. Când am intrat, una din ele - cu ochii încercănați, părul negru și unghii ca ale lui Freddie Kruger - a zbierat: — N-ar fi în stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
Taică-meu dădu fuga la vecinul nostru Hamza, bătu darabana în ușa acestuia și-l rugă s-o înștiințeze pe mama sa, o bătrână plină de demnitate, cucernică și foarte îndemânatecă, în legătură cu iminența nașterii. Aceasta sosi câteva minute mai târziu, învăluită toată în alb și aducând un lighean cu margini largi, un ștergar și un săpun. Se spunea că avea mână norocoasă și că adusese pe lume mult mai mulți băieți decât fete. Sora mea, Mariam, se născu spre amiază. Taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]