1,669 matches
-
omul basculează între eroism și lașitate. Lașitatea te duce la conformism. Conformismul are la bază lașitatea. Te supui evenimentelor, știind că singur nu le poți înfrânge; și nu-ți convine să candidezi la eroism. CONSERVATORI Reacționar e cel vetust și învechit. Conservatorii mari nu sunt reacționari, pentru că au de partea lor legile eterne ale lui Dumnezeu. Cred că acum, la noi, ar fi optimă o conducere conservatoare, realizată însă într-un climat democratic. Adică un partid conservator, tradiționalist, naționalist, într-un
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
mai mare pare a fi conceptul de metodă. Termenul de „metodă” provine din limba greacă (metha = „către”, „spre”, și odos = „cale”, „drum”), limbă în care desemna orientarea către un drum sau orientarea în spațiu, într-un sens mai larg. Sensul învechit al cuvântului a fost modernizat de filosoful francez René Descartes, unul dintre primii care l-au utilizat, conferindu-i un sens gnoseologic. După, cum o arată etimologia termenului, metodele de învățământ reprezintă căile, modalitățile, procedeele, tehnicile și mijloacele adecvate pentru
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Poate că unora ar putea părea, să zic, cam desuete reflecțiile sexagenarului autor. Eu aș spune că doar unele expresii par un pic „răsuflate”. Esența lucrurilor este, în mare, aceeași, indiferent de „epoca istorică” în care se plasează cuplul. Prejudecățile (învechite sau mai noi), ca și ideile recente, de situare într-un context „modern”, nu schimbă caracterul profund al relației „bărbat-femeie” (sau femeie-bărbat, ca să înlătur orice suspiciune de „discriminare”). Partenerii așteaptă mereu, unul de la altul, cam aceleași lucruri, ce se cuprind
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
P.H.Lippa. Ca și cum ar ghici despre ce este vorba, Doamna Elise Bacinski îmi sugerează că postfața mea ar putea să fie tipărită și separat, în vreo revistă, în cazul în care nu aș găsi editor interesat de un autor prea „învechit” pentru așteptările cititorului din „secolul două'ș'unu”. Am înțeles din discuție că Doamna E.B. chiar nu știe ce conține caietul. Sau nu-și mai amintește. Cu atât mai mult trebuie să-mi fac datoria, să mă țin de promisiune
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ajungi la cetatea din Dealul Ursului. Na, că m-ai dat gata, făcu Virgil dezumflat. O fi poate vorba de Peștera Liliecilor, bă macaroană, ce-mi tot bați capul cu Gropnița?! Auzi tu, ce-a mai scornit; gropniță! Ptiu, că învechit mai poți fi! Nu rînji la mine, modernule! Că nu eu i-am zis Gropniță ! I-or fi spunînd poate alții și Peștera Liliecilor, cum zici tu, dar eu știu că se cheamă așa cum ți-am spus. E clar?... Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
cufundat În stele ?i În nori ?i-n ceruri nalte? De nu m-ai uită Încal?e Sufletul vie?îi mele. În zadar râuri de soare Gr???de?ti-n a ta gândire ??i câmpiile asire ?i Întunecată mare; Piramidele-nvechite Urc?-n cer vârful lor mareNu câtă În dep?rtare Fericirea ta, iubite! " (Floare albastr?) Uitând de via?a fugar? din jurul s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele, cufundânduse În lumea fanteziei, a „cerurilor
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
s?u, poetul vis?tor ?i-a În???at privirile c?tre stele, cufundânduse În lumea fanteziei, a „cerurilor nalte", de necuprins pentru iubita ce-i repro? eaz? acest refugiu În lumea „râurilor de soare", a câmpiilor asire, a piramidelor Învechite ?i a Întunecatei m?ri; ea Îi cere s? coboare, din imperiul gândurilor sale, (că ?i față de Împ?rât din poemul „Luceaf?rul"), În lumea cald? a realului, În oază vr?jit? a codrului. Floarea albastr? devine simbol al iubirii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
românească și absolut toți indivizii ce o alcătuiesc. Din nefericire, eliminarea din Codul penal actual a unor infracțiuni cum sunt: insulta, calomnia, denunțarea calomnioasă, adulterul, seducția, relațiile sexuale între persoane de același sex, perversiunea sexuală, corupția sexuală, incestul sunt considerate “învechite” sau “în neconcordanță cu realitățile sociale moderne”, când, în realitate, prin raportare la principiile morale creștine, lipsa lor din Codul penal poartă amprenta venalității unora care, prin prisma unei toleranțe aparente de jure, încetează, de facto, de a mai avea
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
-i fesele. Mi-am tras-o cu tine la cinșpe minute după ce ne-am cunoscut. Dar să știi că asta nu mi s-a mai întâmplat cu nimeni. Nu-și poate reprima o grimasă de dezgust. Jalnică lozincă. Ce clișeu învechit. Tocurile ei fac toc toc toc pe caldarâm, în timp ce alte câteva gânduri dau din coate și i se instalează incomod sub pielea frunții. Ce m-o fi apucat. Ce m-o fi apucat. Eu nu provoc bărbații. Eu nu fac
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
somn. A doua zi m-am întors să filmez ca de obicei și, sosind exact la deschiderea dughenei, am capturat un perfect final de documentar estetizant: sfâșietoarea scenă în care bătrânul anticar plângea hohotitor peste micuțul trup înfășat în covoare învechite hoțește. Vânzătorii de la dughenele vecine au venit la rândul lor să se smiorcăie demn, acoperind bubuitura exploziei îndepărtate dinspre grădina zoologică, unde, așa cum tot orașul avea să afle, Miss Leila și căpitanul démineur Armand Mabœuf merseseră noaptea să sărbătorească ziua
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
de vânzări nu este eficientă sau prețul este prea mare. În realitate, incompetența celor de la vânzări sau prețul pot fi doar simptome ale unor cauze reale: raportul preț-calitate inadecvat (și nu prețul), lipsa de motivare a celor de la vânzări, tehnologia învechită sau schimbarea preferințelor publicului. Kodak, de exemplu, putea să producă oricât de eficient și de ieftin aparate foto clasice, dar odată cu apariția unui nou produs mai performant și mai ușor de utilizat, aparatul digital, vânzările celui clasic urmau să scadă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
a te angaja în schimbare. A justifica problemele interne este mai comod decât a pregăti o nouă strategie și a aduce personalul la o stare de emulație creativă. În aceste situații nu se vorbește despre realități importante precum existența tehnologiilor învechite, moralitatea precară a managerilor, câștigurile modeste și gândirea șablonardă. Companiile cu gândire săracă adoptă politici sărace, proceduri birocratice, manifestă constant rezistență la schimbare și automulțumire; ele sunt expuse unor valori repetate de tensiuni sociale interne. Pe de altă parte, organizațiile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
proceselor de muncă și de afaceri. A schimba este la fel de propriu precum a produce, a dezvolta; schimbarea nu este un prag de trecut, o sarcină în plus, ci înseși viața și munca oricărei organizații, prin care se elimină tarele structurilor învechite și se prefigurează altele noi. Odată înfăptuită schimbarea, trebuie să ne pregătim pentru cea care urmează. Companiile care prosperă într-o lume dinamică Dinamica mediului extern și mai ales a mediului intern al unei organizații este percepută de multe ori
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
trage trei pumni în cap. Interviul i l-am luat lui Dan Spătaru, a fost primul om pe care l-am intervievat vreodată și țin minte că am început spunându-i că muzica pe care o cântă e prăfuită și învechită. I-am spus-o, nici măcar nu l-am întrebat! Acum, la 40 nu cred că scuza celor 18 ani de atunci e bună. "Cu anii, oamenii s-or întoarce la muzica noastră, chiar și tu o să mă asculți cândva" mi-
Dan Negru, greșeala de la 18 ani care-l macină și azi: Dobitoc am fost by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/72021_a_73346]
-
atîta ostentație încît îi rămîne foarte puțin loc pentru propriile fantasme." (p. 116) În plus, orice operă este creată într-un anumit ceas istoric, ceea ce înseamnă că, în funcție de tiparul epocii în care are loc lectura, opera poate fi percepută ca învechită sau, dimpotrivă, ca actuală. E senzația aceea stînjenitoare pe care o avem cînd, citind un text, simțim că el e datat și că, astăzi, nimeni nu l-ar mai scrie într-o manieră asemănătoare. Dependența operei de spiritul epocii e
Rețeta capodoperei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7217_a_8542]
-
polisemii), care fac din profesionist un obiect - cap de masă, legător de păr, bătător în filatură - sau un practicant de activități stranii: aglomeratorist, ghemuitor, aburitor plută, arzător email, controlor tezaur, inspector telegrame. Fundamental e, totuși, conservatorismul listei: denumirile populare și învechite - ciontolitor, corhănitor, gonaci, marangoz, mățar - sînt mai numeroase decît cele foarte recente, care par să pătrundă destul de greu în nomenclator: broker e menționat într-o paranteză, manager doar în sintagma manager sportiv. Lucrul se justifică doar în măsura în care unele din noile
Meserii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8788_a_10113]
-
turcești a argoului românesc, pentru că presupune o distincție, în practică greu de făcut, între două situații. În argou se pot identifica unele cuvinte de origine turcă îndepărtată, care au fost de fapt preluate din româna standard ori din variantele ei învechite, populare sau regionale, și asimilate argoului prin schimbare de sens. Pot însă exista și cuvinte preluate de argou direct din turcă, în perioade de bilingvism, de intense legături și schimburi balcanice. Doar în cazul din urmă se poate vorbi, în
Zulitor sau julitor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8816_a_10141]
-
ediția a II-a, 2003), paranghelia este "petrecere zgomotoasă; orgie"; definiția, evident exagerată în partea a doua ("orgie"), este reluată și de G. Volceanov (Dicționar de argou al limbii române, ediția a II-a, 2006), care îi adaugă indicația neinspirată "învechit". De fapt, termenul are o aplicare preferențială pentru situația de "chef mare", dar se poate folosi pentru orice fel de petrecere: " Am auzit-o pe la vreo paranghelie" (fanclub.ro); "ca să vedeți cît de hotărîtă sunt să țin cura, azi sunt
Paranghelie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8844_a_10169]
-
-te bine. - Surugiu, oprește, stăi! (...) Valea-i răpide, trebuie să punem piedica. - Nu-i nevoie. - Dar ne-om rumpe gîtul." Judecata aspră asupra cărții - "nu a dat satisfacție în special din cauza limbii recomandate în dialoguri, cu prea multe elemente (regionale, învechite sau franțuzisme) deosebite de norma exprimării literare" (Istoria lingvisticii românești, 1978, p. 64) - se poate converti azi în laudă pentru valoarea sa documentară. Se mai pot descărca integral Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, țerei Muntenesci și a Moldovei
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
oameni construiți pe calapodul onoarei ghipsuite a lui Victor Atanasie Stănculescu, comportamentul Armatei române îmi ridică serioase semne de întrebare. Cele trei salve de pușcă trase în cinstea unuia din vinovații de dezastrul țării nu sunt doar semnul unei mentalități învechite. Acel colonel Nițu, șeful comenduirii Garnizoanei București, nu e decât un șurub în marele mecanism al șubrezeniei naționale. El nu și-ar fi permis niciodată să-și lege numele de o astfel de infamie dacă mediul în care trăiește nu
Trei salve în onoarea unui fost by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9957_a_11282]
-
Felecan se lasă atrasă uneori de o critică - inter dar și postbelică - de un "tiranic" impresionism: "Acest prim roman adevărat, cum place unei bune părți a criticii să considere Nunțile necesare." (81) Înnoirea pare astfel o dificultate de a rămâne învechit! Lectura profitabilă a operei lui Țepeneag este una de tip radar, hiperatentă la normativitatea inovatoare și la delimitările de procedurile pe care le depășește. În finalul articolului, autoarea (re)descoperă în Nunțile un "model de operă textualistă" (89). Dar să
Onirismul văzut azi by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/9970_a_11295]
-
industrială a declarat un război fățiș celei simbolice, Baba s-a încăpățînat să rămînă, după propria sa mărturisire, în "marea pictură". Adică înlăuntrul acelor convenții ale limbajului și acelor coduri ale reprezentării pe care timpul părea să le abandoneze ca învechite și ineficiente. Paradoxul acestei opțiuni este cu atît mai mare cu cît mediul ortodox în care artistul a trăit și s-a format, cu schematismul lui aproape de abstracție, cu impersonalitatea lui severă și cu naturala disciplină a formalizării, care a
Viziunea lui Corneliu Baba by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9976_a_11301]
-
primelor trei zile... Nu trăim, se vede, în țara în care Kogălniceanu zicea vorbele care încheie acest volum de învățătură, anume că ridicarea unui popor nu se poate bizui decît pe pace, iubire de dreptate și "iubire unul către altul". Învechite mode, pe care nici nu mai tragem speranță să le mai regăsim. De pe vremea cînd istoria era o carte, nu un tîrg.
În urma unui târg de carte by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9041_a_10366]
-
și anume, să fim europeni competitivi, atunci e limpede că actualul sistem de învățământ trebuie schimbat. Dacă nu vom accepta că profesorul e un membru de elită al comunității, dacă respectul pentru notă, catalog și prezență vor fi considerate valori "învechite", discuția se poate opri aici. Nu cred că soluția e reintroducerea pedepsei corporale în școli - așa cum se cere tot mai insistent în Marea Britanie. Dar cred că o anumită exigență față de toate componentele procesului educativ trebuie să existe. Nu cred că
Criza din învățământ by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9133_a_10458]
-
de frumos o îmbinare destul de derutantă și contradictorie. Folosirea adverbului rău ilustrează și o altă caracteristică a românei populare: marca intensității se poate plasa nu doar înaintea unui adjectiv sau adverb (foarte bun, tare bine), ci și în urma acestora: structurile învechite de tipul bun foarte continuă și astăzi, popular, prin construcții precum bun tare sau bun rău. Postpunerea e chiar un mijloc de accentuare a valorii intensive. Secvența bun rău apare în numeroase replici colocviale din Internet: "e bun rău..." (prosport
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]