2,841 matches
-
la contactul cărora se află: Câmpia Moldovei, Podișul Sucevei și Podișul Central Moldovenesc. În partea de nord-vest se află extremitatea sud-estică a Dealului Mare Hârlău, iar la vest de o linie ce ar uni localitățile Dădești și Strunga, se desfășoară Șaua Ruginoasa-Strunga. Altitudinile medii cresc de la 170200 metri în zona Dădești-Balș la 200-250 metri în zona Giurgești - Coasta Măgurii, iar la nord de satul Giurgești înălțimea maximă depășește 320 metri. Cea mai mare parte a teritoriului orașului se desfășoară în Câmpa
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Poarta Târgului Frumos”. Aceasta din urmă are o lățime de circa 15 kilometri (între Valea Siretului și Câmpia Moldovei), o lungime de circa 30 kilometri Ăîntre Dealul Mare al Hârlăului și Podișul Central Moldovenesc) și prezintă o formă tipică de “șa” care adună căi de comunicație de mare importanță, unind astfel spații geografice îndepărtate. Până în a doua jumătate a secolului XIX, prin “Poarta Tg.Frumos” se îndreptau spre Iași toate axele de ciculație dinspre părțile mai înalte, de la V, S și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
multe cătune care s-au extins prin defrișări ale pădurilor din împrejurimi. Conform cercetărilor realizate de Chirilă F., rușii-lipoveni s-au stabilit în Bălușești după anul 1740 venind din alte localități rusolipovenești din Moldova. Despre satul lipovenesc Bălușești din cuprinsul Șeii Ruginoasa pomenește și geograful Victor Tufescu în lucrarea “Dealul Mare-Hârlău”. În prezent comuna Todirești curpinde trei sate: Todireștireședință, Stroești și Băiceni. 2. Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
întâlnit primul om care trăise o experiență mistică. Sacrul e greu - sau imposibil - de redat în vorbe. Sfânta Tereza din Avila dăduse capul pe spate, umflase buzele și se crăcise în fața unui înger cu lance aurită. Unii înnebunesc sau devin șa mani. Alții ajung la azil... Păpădie se făcuse gangster într-o doară. Socrate, la rândul lui, conversa cu un daimon, având în acele momente o privire tâmpă și ceva bale verzui. Logosul nu e bun cu noi și nici nu
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
nu poți să te mai uiți la ea fără să țipi, ei stau împreună și trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți. Ăăă, așa-i, Justino? Și aicea îi făcea namila un zâmbet de ne topeam toți. — Trăiesc împreună, încalecă pe-o șa, da’ nu fac copii, preciza Nea Nebunelea - și se întrista oleacă. Nenea Nebunelea și Tanti Justina n-au copii, dar pe-atunci nu știam că asta-i durea. Copiii lor eram noi, de la depoul de tramvaie și de la casare, unde
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
voinicul. Să nu te faci nevăzut, că te dau la gâscan. De nimic nu se temea mai tare piticul decât de gânsacul spânzurat la celălalt oblânc al haiducului, care gânsac întindea turbat gâtul să-l înșface, ori de câte ori cobora lotrul din șa și se-ascundea prin mucezișuri, de unde ieșea la hăcuit ciocoi, lifte, muscali, haiduci, răzeși, bătrâne și domnitori. De-abia plecă piticul, cu ura-n suflet, că distinsul Nebune lea se făcu broască la pământ și așteptă să vadă ce poporet
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
în cercetările efectuate în sarmațianul Podișului Moldovenesc, apariția volhinianului și a zonei de tranziție spre besarabian. - Studiul cel mai complet al acestui sector din punct de vedere fizico-geografic îl găsim în lucrarea „Valea Siretului în sectorul raionului Pașcani și problemele șeii de la Ruginoasa” de Ion Sîrcu (1955). - Date din punct de vedere economic găsim în lucrarea „Probleme de geografie economică a raionului Pașcani” de I. Șandru (1957), în „Monografia județului Iași” de I. Șandru, V. Băcăuanu din 1972. - 1974 - „Monografia geografică
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
frați Stați puțin și nu mânați Lângă boi v-alăturați Mânați mai! Hăi! Hăi! Iar jupânul gazdă Se duse la lună, la săptămână, Să vadă grâul de-i frumos. Era în spice ca vrabia În pai, ca trestia. Badea din șa s-a aplecat Trei spice în palmă a frecat La vrăbii le-a arătat, Vrăbiile s-au minunat Că grâu-i bun de secerat. La nevastă a spus răspicat Că grâu-i bun de secerat. Apoi a făcut seceri noi
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
creștin" regizat de Radu Găină și subtitrat în italiană. A doua zi, joi, 4 iunie, în aula Facultății de Filozofie de la Universitatea "La Sapienza" din Romă, colocviul l-a avut moderator pe H.-R. Patapievici și protagoniști: Giovanni Rotiroti (Accademia ȘEI Firenze): Noica îl Ťdorť e la sapienza del possibile, Radu Motoca (Universitatea Pontificala Gregoriana): Le Ťmalattieť ontiche el'oblio dello spirito, Solange Daini (University College, Dublin): Constantin Noica e la cultura come salvezza, Alexandru Bogdan Ducă (Centrul de Studii "Constantin
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
Bogdan Ducă -, colocviul a fost experiență inedită, marcînd o premieră în viață grupului: întîia deplasare în străinătate prilejuita de un colocviu pe teme noiciene. Întorcîndu-mă la filozoful aniversat, să amintesc că, în italiană, Noica este reprezentat deocamdată de patru titluri: Șei malattie dello spirito contemporaneo (Îl Mulino, Bologna, 1993, traducere de Marco Cugno), Pregate per îl fratello Alessandro (Îl Mulino, Bologna, 1994, traducere de Marco Cugno), Saggio sulla filosofia tradizionale (ETS Pisa, 2007, traducere de Solange Daini) și Tratato di ontologia
Noica la Roma by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7196_a_8521]
-
să se detașeze. Iar scrierile, faptele "gloriosului deceniu" sunt privite dintr-o perspectivă morală, ghicită printre rânduri, care umbrește fireasca cercetare istorică "la rece". Iată unde se poate observa prezența părtinitoare a autoarei: "O posibilă schiță a acestei masive participări șa tineretului cuprins de Ťfebra realist-socialistăťț ne-o oferă colaboratorii revistei Viața românească pe 1954, sugerându-vă să nu ocoliți titlurile poeziilor, căci unde și când vă veți mai întâlni cu titluri (și teme lirice) ca acestea: Moșierița valahă către cățelușa
Sărbătoarea „gloriosului deceniu“ by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/7205_a_8530]
-
vreme - al Revistei Fundațiilor Regale este tocmai acest frate, aproape absent și în rememorările vechilor prieteni ai lui N. Steinhardt, pe care am reușit să-i contactăm. Succesul respectivei "intervenții" se datora unei pasiuni comune a "mediatorilor", fotbalul: "Prietenia lui șa lui Camil Petrescu, n.n.ț cu fratele meu - de o pot numi astfel - se explica prin comuna pasiune pentru sport și meciurile sportive. Mai bine zis pentru meciuri, practica efectivă și multiplă a sportului revenindu-i cu precădere fratelui meu
Acasă la Sigmund Freud by George Ar () [Corola-journal/Journalistic/8817_a_10142]
-
atârna spada cu garda și cu teaca demne de un Cezar, valora mai mult de doi cai. Nu mai prejos era harnașamentul calului, în fier și în bronz placat cu aur, strălucind în soare. Am remarcat și forma scărilor de șa pe care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte, deși îngăduiau mânarea comodă a calului doar din picior
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
harnașamentul calului, în fier și în bronz placat cu aur, strălucind în soare. Am remarcat și forma scărilor de șa pe care longobarzii le copiaseră prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte, deși îngăduiau mânarea comodă a calului doar din picior și genunchi. Dar nu numai șaua, ci mai cu seamă armele sunt adevărata forță a avarilor. Arcul, cu cele două capete
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
prost de la ei, pintenii cu vârful metalic îndoit spre interior, oblâncurile înalte de lemn ale șeii pe care armata noastră se încăpățâna să nu le adopte, deși îngăduiau mânarea comodă a calului doar din picior și genunchi. Dar nu numai șaua, ci mai cu seamă armele sunt adevărata forță a avarilor. Arcul, cu cele două capete îndoite în față, are mai multe straturi și e întărit cu laméle de os, având astfel o putere de două ori mai mare decât a
MARCO SALVADOR by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/8873_a_10198]
-
o Ťars combinatoriať din instalaționism, artă obiectuală și sculptural eteroclit. Artistul avea o autentică nostalgie a ruralului, după un lung periplu occidental început în 1968, reîntoarcere melancolică, dar nu lipsită de humor nastratinesc, cel al ceremoniilor pestrițe. Ghidonul întors peste șaua unei biciclete echivala, sub decizia artistică a lui Picasso, cu un craniu de taur. Iată cum o furcă încremenește în chip de Regină, în ceea ce ne oferă Nicodim, pe un dublu soclu, cvasi-brâncușian, de lemn și de piatră, lucrare figurând
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
un picior, dar a scăpat cu viață. Motocicleta a accidentat o mașină care venea din față și circula cît se poate de regulamentar. Atunci mi s-a părut că premierul Tăriceanu ar trebui să facă altceva decît să stea pe șaua guvernului României. Cine nu e în stare să conducă preventiv o motocicletă pe un drum public cîtă imaginație are pentru a conduce guvernul unei țări, ca să nu nimerească în șanț cu țară cu tot? Cînd am pus această întrebare, mi
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
se retragă. Adică, în termeni de condus motocicleta, mai întîi și-a luat viteză, anunțînd alegerile pentru Parlamentul European în luna mai, apoi a apăsat brusc pe frînă. De această dată cu speranța că își va arunca partenerul pedist din șa. Iar ca lucrurile să fie și mai limpezi s-a oprit în mijlocul drumului și i-a invitat pe partenerii de alianță să se dea jos, dacă nu le convine, de parcă el i-ar fi cules de pe șosea, ca pe autostopiști
Ţara premierului Frână by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9847_a_11172]
-
n-am știut decât să dezbrac femeile și/ să mă urc pe ele,/ să dau din cur, apoi să zic/ - Ah, ce bine-a fost!// Și toate astea pentru ce?// Pe unele le-am plătit,/ altele și-au oferit bucuroase șaua dintre picioare,/ în rest, femeia n-a avut loc în viața mea." (Liviu Mircea); "Eu, țară, pe-al tău cer de peruzea,/ Aș vreau să fiu și să rămân o stea,/ Să pot, din depărtate galaxii,/ Cu raza mea, mereu
Cărți proaste by Mihaela Nicoleta Grigore () [Corola-journal/Journalistic/8933_a_10258]
-
-i îndreptățește să ne ofere imaginea unor procurori de tip medieval. Pentru că de asta am avut parte: de-o punere în scenă de-o grosolănie înfiorătoare. Pe fondul unui drapel tricolor, boțit de parc-ar fi stat până atunci sub șaua unui cal beat, diverși români care lucrează ("cinstit", după cum susținea reporterul) s-au dezlănțuit într-o veritabilă competiție a urii. Ideea era una singură: "animalele" care stricau imaginea țării erau invitate să părăsească Italia. Apelativul cel mai frecvent era "idioților
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
sunt înțânate al dracului de bine. Doar oala ceea goală de pe colțul mesei să nu se prăvălească. Incolo, nu-i nici o primejdie - l-a asigurat Alecu Slobodă. Tare mă tem că povestea cu oala goală seamănă cu vorba ceea: „Bate șaua, să priceapă calul.” Dar nici nu trebuie să întrebi: „Calule, mănânci ovăz?” Că sigur mănâncă - a apreciat moș Dumitru spusa lui Alecu Slobodă. Eu nu știu de ce vorbiți de funie în casa spânzuratului - s-a mirat Pâcu, privind trist la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
feței tale s-a stricat, necesiți intervenții de chirurgie estetică de mare amploare, din cauza poftelor tale înțelepciunea ta suferă. șase în al treilea loc: stomacul tău este inundat de valuri de acid arzător, muști din bucata de pastramă uscată sub șaua bătătorită a călătoriei către purificarea ta, simți gust sulfuros de otravă, poveștile tale vechi, din orologiul cu cuc, au mucegăit, au făcut viermi, carnea versurilor tale a îmbătrânit, mitologiile tale personale au ruginit, cineva ți-a luat mințile, a modificat
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
sălbatici. Până atunci erau tratați toți la grămadă. Fără nuanțări. Și-l întrebi pe bucureștean: „O cameră?“. Maximum de conținut în minimum de expresie. Asta e fraza de agățat. Nu-l iei pe departe, nu glosezi. Fără aluzii. Nu bați șaua. Nu. O cameră, spui doar, și clientul se prinde. Să fii simplu e o artă. Pare floare la ureche, dar pentru a agăța clientul ai nevoie de abilități argumentative la greu. Cicero era doar un oratoraș prăpădit. Întâi și întâi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
goana nebună a telegarilor, fasolea se aflase la mare cinste. În timp ce oamenii șatrei se pregăteau de odihnă, sosi un călăreț. Era Șobi. Fusese trimis într-o misiune de taină de către bulibașă. Ajuns în fața cortului starostelui, acesta s-a aruncat din șa și, lăsând calul slobod, a alergat cu sufletul la gură să se înfățișeze stăpânului. Bulibașa reușise să-și reaprindă luleaua și acum fuma, nu atât tutunul iute și amar, cât mai ales sumedenia de gânduri împăienjenite, cuibărite în pipa sa
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
priveam din când În când trupul robust (de Balenă eșuată așa o „alintam” uneori, fără Însă ca ea să se supere) cum se balansa greoi În timp ce vorbea, provocându-mi o vaga senzație de amețeală. Nasul mic, fluturat, semăna cu o șa de ponei și această găselniță mă făcu să zâmbesc, fapt pe care mama Îl sesiză și Înțelese că nu o ascultam. Se opri din povestire, sfârșind prin a sorbi gălăgios cafeaua aproape rece din cana Înaltă, de pe masă. Unde te-
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]