3,163 matches
-
scripte sintagma apare. Omul ar putea fi eventual beneficiar al unei Legi privind drepturi și îndatoriri, care încă nu a fost inventată de politicieni. Aș sugera una simplă: „Dacă nu muncă, nu mâncă”. Creangă asocia școala cu iapa a cărei șa este biciuită dar cu călărețul pe ea. Vai Doamne! Să tot înveți în aceste condiții. Unii maturii, nu le zic oameni că nu merită, pretind formule de politeță de forma: „înalt prea demnitatea Dumneavoastră” , „Mult stimate Domnule profesor” etc. Se
COPILUL, UN OM ÎN MINIATURĂ? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1413472585.html [Corola-blog/BlogPost/383822_a_385151]
-
bate pe aproape Arme și rugină soclurile cad vină peste vină Dinspre Galaad Oră matinală aripi la-ndemână dor de-o triumfală, ce se tot amână Mi-am ajuns rival Duc lipsă de zel S-ajungi la un țel, Pui șaua pe cal Referință Bibliografică: Când se bat armate / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 794, Anul III, 04 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
CÂND SE BAT ARMATE de ION UNTARU în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 by http://confluente.ro/Cand_se_bat_armate_ion_untaru_1362465086.html [Corola-blog/BlogPost/345541_a_346870]
-
12), în referenți de recuzită (Iar tu m-ai apărat cu sabia,/ Ca un vrednic cavaler medieval..., p.124), în aspirații și în fantezii nubile (În așteptarea Prințului Albastru/ Pe calu-i cu căpăstrul de argint./ Să mă arunce-n șaua de mătase,/ Să ne-avântăm de-a dreptul către cer,/ Pe căi regești. Apoi să mă oprească/ La scara din castelul efemer, p.74), ca în estetica fabulativului fantastic. De aici, sau în legătură cu asta, bucolicul decorează poezia Domniței Flori Neaga
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 by http://confluente.ro/iulian_chivu_1492500771.html [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
hoinărind prin barbă, gerul, crucea tatei și sărutul mi-au cântat la ușă, lerul! Zâmbea tata-n strai de lună foșnind sufletul prin casă, sub cosița-mi de alună puse mâna lui sfioasă. Din a cerului blând sunet tremurând pe șei de fluturi, m-a cuprins de-odat-un suflet cu-ale glasului dulci cânturi. Patru aripi de lumină îmi cântau în suflet lerul, din a Raiului grădină bunii mei cântau, cu cerul. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: PATRU ARIPI DE LUMINĂ / Doina
PATRU ARIPI DE LUMINĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1471434666.html [Corola-blog/BlogPost/372326_a_373655]
-
cu coroana bogată. Dintr-o dată o flacără galben-roșiatică se ridică de la rădăcinile sale. CĂPITANUL ARNĂUTU:(într-o explozie de bucurie)Iată comoara! Călăreții se apropie, descalecă și lasă caii în grija boierilor care îi țin de frâie. Sasu scoate de la șa două unelte de săpat, un fel de hârlețe. Căpitanii încep să sape în jurul acelei flăcări. De la marginea poieniței se apropie aceleași fantasme îmbietoare care dansează în jurul lor ademenitor. Caii se sperie și nechează ridicându-se în două picioare. Cei doi
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
râde batjocoritor)Stați liniștiți boierilor, lada nu zboară! BOIER CONACU:Să sperăm că nu-i goală!? CĂPITANUL SASU:(ironic) Pare cam ușoară... BOIER CIOCOIU: Fără glume proaste că-mi stă inima în loc! Sasu merge la calul său și dezleagă de la șa patru desagi. Arnăutu forțează cu unealta de săpat capacul și lada este deschisă. La vederea galbenilor strălucitori ochii lacomi ai boierilor sunt gata să iasă din orbite. BOIER CONACU:Ce de aur! BOIER CIOCOIU:(cu regret)Oare nu-i păcat
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_ii_scen_ion_nalbitoru_1386620701.html [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
piele peri cărunți punți pe umeri revin degete mișc rotocol în sensul acelor de ceasornic perpetuum mobile în rotire de aștri scrâșnete interioare la atingere între spate dealuri lungi fire de păr pe ceafă se strâng ceară de albine culcuș șaua umerilor nu las nimic frigului acoperindu-ți spatele până-n brâu omoplații supuși rozelor fragede crăpate drese din busuioc sau frunză de salcie și mă scutur să-și lase pe tine întreagă aroma grădina din mijlocul verii sunt altoi tai ochiuri
DIN SCÂNTEILE VIEŢII (VERSURI) de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/adina_dumitrescu_1478586084.html [Corola-blog/BlogPost/374051_a_375380]
-
ravin où ronflait bruyamment le féroce Muntha. Elles se cachèrent dans un buisson de spinifex où elles s'endormirent en faisant le guet jusqu'au matin, quand elles furent réveillées par leș cris stridents du monstre affamé. Îl sortit de șa cachette et se prépara à aller vers le village manger quelques gens. Leș gamines se dirigèrent courageusement vers le monstre. Cabramatta lui jeta dessus la terre, Paramatta l'eau et Coolangatta leș graines d'eucalyptus. Tout à coup leș graines
AYEYE DAGUL ATYEYE de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ayeye_dagul_a_george_r_roca_1362996754.html [Corola-blog/BlogPost/342267_a_343596]
-
hainele aproape uscate și sărind din bolovan în bolovan traversă râul. Pe malul celălalt al apei se îmbrăcă, își mângâie armăsarul care necheză de bucurie că stăpânul nu-l părăsise în această singurătate, apoi dintr-un salt se aruncă în șa și porni pe cărare. Către orele amiezii pătrunse pe poarta castelului. Soția sa tocmai își plimba bebelușul prin curte. La sosirea călărețului tresări și-i alergă în întâmpinare: - Dragule, nu mă așteptam să apari așa repede! De obicei veneai târziu
XIII. SFÂNTUL SCHIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1416637047.html [Corola-blog/BlogPost/372051_a_373380]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎNTOARCEREA ÎN TIMP Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 315 din 11 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Întoarcere în timp Discreta cârciumară șa Șosea, De bună voie, de inimă rea, Adună planul vesel și vioara La orele târzii sâmbătă seara. Să pleci voios, să cânți de dimineață, Când ies olteni cu cobilița-n piață. Aerian și săltăreț ți-e mersuș Și-n jurul
ÎNTOARCEREA ÎN TIMP de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Intoarcerea_in_timp_0.html [Corola-blog/BlogPost/345086_a_346415]
-
Manuscris > Amintiri > VIOLETEI MELE PLECĂRI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 1711 din 07 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului -Tu canapea de canavas adă-mi trupul pe bolta adumbrită de sufletul plecărilor Liliachiu movuliu violete sunt descălecările de pe șaua ta , iubite numai porumbeii sălbatici îmi striveau marmura dinte buzele ultimei plecări mângâiate Referință Bibliografică: Violetei mele plecări / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1711, Anul V, 07 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Ranta
VIOLETEI MELE PLECĂRI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 1711 din 07 septembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1441595480.html [Corola-blog/BlogPost/343383_a_344712]
-
cu totul bine în re¬¬lief și a marcat viața și cul¬tu¬¬ra din Transilvania elementul a¬cesta creștin de sorginte or¬to¬do¬¬xă. În Transilvania, a fi or¬todox este identic cu a fi ro¬mân. A¬șa și-au păstrat înain¬ta¬șii noș¬tri identitatea lor na¬țio-nală sub aura aceasta orto¬do¬¬xă. Ro¬mân ortodox! Sau, da¬că spu¬neai în Transilvania or¬to-dox, se știa că este automat ro¬mân, a¬vând în
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1404984520.html [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
copertei sugera o mișcare de carusel, iar în rotația de joc se afla pământul ca planetă, care aștepta apăsarea pasageră a vârstelor noastre, ca un copil, la târgul duminical, ce se avântă cu pofta lui de libertate în joc, în șaua unui căluț de lemn. Aprecierea de care s-a bucurat cartea l-a determinat pe domnul Ioan David, directorul editurii David Press Print din Timișoara, s-o reediteze într-un format nou, revizuită și completată cu alte povestiri atractive, scrise
Un carusel al timpului pentru toţi by http://revistaderecenzii.ro/un-carusel-al-timpului-pentru-toti/ [Corola-blog/BlogPost/339675_a_341004]
-
Acasa > Strofe > Epigrama > EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 479 din 23 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Celor ce vor numai...”în șa” Omului îi este dat Să trăiască cumpătat... Viața curge mai frumos “Când călare, când pe jos”. Toți acei ce vor să treacă Viața numai “de-a călare” Nu fac bătături în talpă, Dar le fac...între picioare. Unora...cu fapte
EPIGRAME CARE ÎNTREC...MĂSURA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Epigrame_care_intrecmasura_gheorghe_parlea_1335187953.html [Corola-blog/BlogPost/357118_a_358447]
-
din vistierie valoros ca o idee însă nu mă dau bătut chiar de n-oi avea și gata și ajuns la iarmaroc fac și eu ce-a făcut tata: i-au furat hoții un murg și-a venit numai cu șaua la spinare, să nu râdă pe de gratis, pușlamaua că e dreaptă sau mai strâmbă lumea, cum ne fuse veacul pune treaptă peste treaptă și înalță-ți prepeleacul! pune aripi la cuvinte nimeni nu ți le mai fure: lemnul bun
DRAGUL MEU de ION UNTARU în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dragul_meu.html [Corola-blog/BlogPost/356476_a_357805]
-
stelele-n cer streine, / Gîndurile tot suspine; Lin te, codrule, clatínă... Și sufletul mi-l alină, / Limpeziți-mi-l, izvoare). Într-o suită de rime catalectice, se accentuează mai mult lumescul decât finalul de vers: Și, lîngă el, mîndră,-n șa, / Ședea dragă Dragosteá, / Văi și munți se luminá / Și se-nroura lumeá). În versurile acestui Poet, iubirile sunt umane, reflexe, desprinse (parcă sau aievea) din realitate (Cînd amăgiri în mine-s toate / Și-aievea toate cîte-mi par...), din care cauză
„CĂTINEL, MOARTE, NUMÁ...” de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/_catinel_moarte_num_.html [Corola-blog/BlogPost/367129_a_368458]
-
gândurile mele de pretutindeni vin îmi scutur mâinile la fel ca o mână de nebun, nebun că ceea ce mă leagă de tine pentru totdeauna, și dacă nu există nici o altă cale de a ajunge la tine Vreau să mor... nebună!. ȘEI TU... Șei tu la mia arte, l'espressione più vera di ogni emozione, la penna che și consumă șu interminabili fogli di carta, îl cuore come un tamburo che spacca i timpani, Șei tu, îl richiamo della mia terra la
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
de pretutindeni vin îmi scutur mâinile la fel ca o mână de nebun, nebun că ceea ce mă leagă de tine pentru totdeauna, și dacă nu există nici o altă cale de a ajunge la tine Vreau să mor... nebună!. ȘEI TU... Șei tu la mia arte, l'espressione più vera di ogni emozione, la penna che și consumă șu interminabili fogli di carta, îl cuore come un tamburo che spacca i timpani, Șei tu, îl richiamo della mia terra la forza della
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
ajunge la tine Vreau să mor... nebună!. ȘEI TU... Șei tu la mia arte, l'espressione più vera di ogni emozione, la penna che și consumă șu interminabili fogli di carta, îl cuore come un tamburo che spacca i timpani, Șei tu, îl richiamo della mia terra la forza della mie idee Șei tu la voce che aspetto ogni seră la rabbia che consumă l'orgoglio Șei tu,amore mio îl mio destino, la mia pazienza, îl profumo del mare, mi
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
mia arte, l'espressione più vera di ogni emozione, la penna che și consumă șu interminabili fogli di carta, îl cuore come un tamburo che spacca i timpani, Șei tu, îl richiamo della mia terra la forza della mie idee Șei tu la voce che aspetto ogni seră la rabbia che consumă l'orgoglio Șei tu,amore mio îl mio destino, la mia pazienza, îl profumo del mare, mi sembra di cercarti în ogni dove di rincorrerti senza riuscire mai a
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
șu interminabili fogli di carta, îl cuore come un tamburo che spacca i timpani, Șei tu, îl richiamo della mia terra la forza della mie idee Șei tu la voce che aspetto ogni seră la rabbia che consumă l'orgoglio Șei tu,amore mio îl mio destino, la mia pazienza, îl profumo del mare, mi sembra di cercarti în ogni dove di rincorrerti senza riuscire mai a fermarti con i miei pensieri arrivo ovunque mă le mie mani stringono solo un
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
tenebre per me, sulle tue labbra delizia e dissapore, nelle tue mani spine e fiori, nelle tue parole coltelli e amori. Eri fuoco e gelo, disinteresse e zelo. Eri eterno e fine, îl mio sempre e îl mio mai. Oră șei solo, solo molto di più SPECTRUL SINCER Jertfit cu blândețe între privirile distrate și cântecele reci, eclipsate de flăcările care ard în liniște pe ruinele membrelor incinerate chiar inainte de a arde cu adevarat. Ploaia sărată hrănește focul fragil între
DESTINUL / DESTINO (POEME BILINGVE) de SIMONA PUŞCAŞ în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Simona_puscas_1396832424.html [Corola-blog/BlogPost/354111_a_355440]
-
lemn (la car, la căruță, la moară etc. ]. Nu trebui sâ-mi placâ șâ nie di cel căruia trebi sâ-i chiu datâ di nevastâ? Că de, doarâ cu el mă leg pe-o viațâ întreagâ, nu pintru o zâ - douâ colo șa! - Ba da, fata tachii, dar stai, câ doarâ nu chi măriți mâni cu el. Vorghim așa, la o aghicâ. Ci zâci, ț-ar plachi ghi el ca bărbat? - Of! Măi tatâ, în ci situațâi mă pui șâ matali! Șchii ghini
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
șî făcut! A doua zî, merji fimeiea șeia la fântânar acasî, îi spuni cum stă treaba, stă șeala o vremi pi gânduri, apoi îi zîși, așaaa ca din carti: - Apooo, duti, măi, fimeii, mâni, în fapt di sară, la fântâna șei din capu’ satului di sub sălșii șî dacî țî s-o arata f-un semn sî știi cî Domnu ti ari-n grijî, da’ dacî nu, atunși niși io nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
nu mai știu și sî zâc! Merji cu sanatati, și ai grijî, daaa’ curatî-curatî sî fii la fântânî șî cu inima, da’ mai ales cu trupu’, cî numa’ șî numa’ așa țî s-nplinești tot și-ț’ dorești! Îi pupî fimeia șei evlavioasî mâna fântânarului șî pleacî cu multî nădejdi-n inimî, cî tari frumos îi mai vorghisî omu’ ceala înțălept, chit cî iara tânăr și tari vânjos păre. A doua zî, când dăde spre noapte, cî iara varî și iara plin
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]