415 matches
-
împletitură de lirism și glumeață - de multe ori, în poante - trezvie. „Orânda este feciorul care ți-e rânduit să te iubească sau să îți mânce norocul pe viață. Bunînțeles dacă te măriți cu el”. Ton liric-elegiac tematic, în contrapunct cu șaga. Crepuscul potolit spart de săgețile zorilor înainte de a fi apucat să ajungă noapte. Orizontul văzut din locul natal nu e o linie înșelătoare care te ține mereu la distanța vederii tale, ci este pragul ferm al casei părintești până la care
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
fiu nevastă? răspundea ea, păi ce știu eu să fac pentru tine?"și izbucnea în râs. El o privea supărat spunându-i că-și bate joc de dragostea lui, că el îi vorbește serios iar ea îi ia totul în șagă. Ca să-l împace, îi fura un sărut și fugea. Atunci alergau pe dealul împădurit. Prinzând-o, o cuprindea în brațele lui vânjoase, o așeza pe iarba mirosind a proaspăt, pistruiată cu flori mici, de toate culorile, o săruta cu toată
DRUMUL CARULUI (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366961_a_368290]
-
Parcă o aud strigând:„Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai avut puterea să glumească căci, în timpul zilei, dacă-l apucau înțepăturile, la fel îi zicea primului întâlnit, cu aceleași vorbe de șagă, fără să-și piardă cumpătul.- „Vericule, se ține scai de mine coana Vilma, dar o păcălesc mereu. Când ajung în răscruce, lângă podul Peșenii, mă uit spre cimitir, fac o jumătate de pas spre „Doamne, ia-l!...” iar ea crede
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
apoi strigat câinele. - Murgea!...Cîinele îl privea cu ochii înlăcrimați. Andrei știa că numai amărâtul ăsta de câine credincios îl înțelegea. Tocmai trecea prin dreptul porții Costică Ciungu căruia, în loc să-i răspundă la bună ziua, începe să-i arunce vorbe de șagă. - Auzi vecine, coana Morticica îmi dă ocol, dar eu i-am spus că a venit cam devreme. I-am spus să mai aștepte până-mi închei socotelile, ha-ha!... Păi cu mine și-a găsit ea, parșiva, să mă încerce? S-
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
Fericit va fi poporul ce veghează și trăiește așteptând. ÎNĂLȚIMILE GOLAN Când brandul de țară ți-e lenea și ura Și spirit războinic îți umple desaga; Și desagele-s multe de umple trăsura... Se gată - bag seama - cu gluma și șaga! Semeția rănește, ‘nălțarea-trufia doboară Înălțimile Golan, cu crestele neprimitoare Noi nu le-am uract... Cine urcă, oare coboară ? Fâșie și creastă, sărăcie și castă, respingătoare! Aruncătorii de pietre din Gaza rânjesc... Contigente de tineri! De-ar fi cioplitori, ori zidari
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
Domnul pe iobag poate să-l omoară,/ “. Tema Țiganiadei este un atac necruțător împotriva întregii orânduiri din vremea sa.Acesta spunea despre opera sa în Prolog:”Ș`am izvodit această poieticească alcătuirte ... întru care am amestecat întru adins lucruri de șagă, ca mai lesne să se înțeleagă și să placă.S`află într`însa și critică pentru a cărei dreaptă înțelegere te poftesc s`adaugi oarecari luări aminte “. Acțiunea Țiganiadei se petrece în Muntenia pe vremea lui Vlad Țepeș, în secolul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348143_a_349472]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZĂU, NU-I ȘAGĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi ești dragă! Chipul tău prin vis m-aleargă; Noaptea nu mai e întreagă, Zău, nu-i șagă! La-nceput eu te sărut Acolo unde
ZĂU, NU-I ŞAGĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361935_a_363264]
-
Acasa > Stihuri > Momente > ZĂU, NU-I ȘAGĂ! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 377 din 12 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îmi ești dragă! Chipul tău prin vis m-aleargă; Noaptea nu mai e întreagă, Zău, nu-i șagă! La-nceput eu te sărut Acolo unde te-a durut Când, fără mine-atâtea nopți, Prin sânii doldora și copți Umblau umbre de jăratic, Într-un dans dement, sălbatic, Uscând gura. Apoi tandră mă săruți Pe ochii de copil pierduți. Rătăcești
ZĂU, NU-I ŞAGĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361935_a_363264]
-
apoi, în fine, Tu la mine, eu la tine; Doar o stradă ne desparte Patul fix la jumătate Și privim pe săturate, Pe fereastra-n trei canate, Cum de noi râde, nebuna, Pe cer... luna. Referință Bibliografică: Zău, nu-i șagă! / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 377, Anul II, 12 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ZĂU, NU-I ŞAGĂ! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361935_a_363264]
-
a lipsit pe mulți de-o doagă Știu că-ți trebuie curaj Ca să-nfrunți astfel de plagă Toată lumea dă o șpagă Pentru-un pic de avantaj Unii fac comerț cu bragă Alții pun minciuna gaj Însă nu mai e de șagă Când la orice derapaj, Toată lumea dă o șpagă... Referință Bibliografică: Rondelul șpăgii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362100_a_363429]
-
visele se-nalță Un dram de fericire se desprinde Lacrimi nu ostenesc să se mai piardă E totul calm, se-așterne-a primăvară Culeg un cântec, sufletu-mi dezmiardă Și-mi îndulcesc amarul, veșnica-mi povară... Cuminte e doar frunza ce-n șagă se coboară Vântul se despletește-n amorțire Zăpada se dezgheață într-o doară Cuvânt nespus de nemurire... Alungă-mă din gândurile tale iarnă Eu doar o clipă te mai las să frângi A clipei de iubire dragi comoară Nescrisă în
O ZI DE IARNĂ de MIRELA STANCU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364861_a_366190]
-
A lipsit pe mulți de-o doagă Știu că-ți trebuie curaj Ca să-nfrunți astfel de plagă: Toată lumea dă o șpagă Pentr-un pic de avantaj Unii fac comerț cu bragă, Alții pun minciuna gaj Însă nu mai e de șagă Când la orice derapaj, Toată lumea dă o șpagă... Referință Bibliografică: Rondelul șpăgii / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 647, Anul II, 08 octombrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
RONDELUL ŞPĂGII de ION UNTARU în ediţia nr. 647 din 08 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364900_a_366229]
-
relevante!) boșii locali au stârnit printre participanții elevi, cadre didactice și ce-o mai fi fost rumoare, pâsâituri, ironii abia schițate și vociferări hămăite abia mascate. Printre ele și remarca spontană, corelată cu realitatea momentului, a unui profesor pus pe șagă, în fapt o întrebare adresată mai mult retoric celor din apropiere: „Băi, știți de ce au venit ăștia de la primărie !?” Fără să mai aștepte vreun răspuns mai subtil, și-l pregătise tot pe-al lui, completând la iuțeală: „Pentru a contracta
MIORIŢA , CONTRACTATĂ !.... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366667_a_367996]
-
nevoie de cucuie... De Cucu-ie cum are chelul de tichie... (Își pipăie creștetul capului)... de mărgăritare?... hm, mai știi? (Pendula bate ora exactă. Din colivie iese un cuc strigând: "Cucule, Cucule!") CUCU: Cine mă strigă? Cucul pendulei cu ton de șagă: Cu-cu-le... Cu-cu-lee. Cucu: Care ești mă' ? Se uită în jur, sub masă, sub scaune, ridică șorțul): Aaah, tu erai mă' piticuțule? Să știi că iar m-ai păcălit, hai fă-te cuminte și intră la loc în colivie
COANA MARE SE MĂRITĂ (1) de ION UNTARU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345653_a_346982]
-
și ’coana curcă, Țanțoșă, cu coada scurtă Zulufată și sprințară Parc-ar fi un neam de cioară. Precizez mai apăsat Că măgaru-i diplomat. A obținut diplomă de licență La Arte, la fără frecvență. Să nu vi se pară lucru de șagă Și să știe lumea-ntreagă Că măgarul e artist Filosof și manierist! Acum nimeni nu se-ntreabă Chiar de-și spun unii în barbă Cum de astă dobitoacă A putut să facă Artă!? Eu vă spun ce-am auzit De la
MĂGARUL de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352218_a_353547]
-
pe mulți de-o doagă Știu că-ți trebuie curaj Ca să înfrunți astfel de plagă Bogăția ca miraj I-a lipsit pe mulți de-o doagă Unii fac comerț cu bragă Alții pun minciuna gaj Însă nu mai e de șagă Când la orice derapaj Toată lumea dă o șpagă... Referință Bibliografică: Toată lumea dă o șpagă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 565, Anul II, 18 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
TOATĂ LUMEA DĂ O ŞPAGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355961_a_357290]
-
capul pe pernă, doarme foarte bine”. Prin ochii lui vedem secvențe din viața bunicii Olga Sâmbure, a fiicei sale Eliza și copilăria Mărținei la conacul din Glodoasa, din care acum îi revenea și lui o parte de moștenire. O adevarată șaga cu elementele de fabulos absolute necesare, pe care Craiul de Ghinda, “prins în râșnita amintirilor” - o deșira molcom, cu exclamații înciudate și nostalgice. Iscusința Melaniei Cuc atinge cote maxime de măiestrie în descrierea exponatelor muzeului, dar și în creionarea personajelor
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356921_a_358250]
-
precum ursul, de vulpe, știți povestea că i s-a cam dus vestea. Auziți minune: un băiat se juca pe plaiul cerului cu mingi de stele. Păcatele mele! Un îngeraș împărțitor de vise, pare-mi-se, nu e lucru de șagă. Dă-mi și mie unul, măi dragă! Unul frumos, maiestuos, cu Făt-Frumos. Să mi-l trimiți în amurg, călare pe-un murg. Ori pe-un cal țintat, că-i mai adevărat. C-un corn în frunte, mă rog, care-i
CALEŞTI CU POVEŞTI ÎNGEREŞTI. MARIA DOINA LEONTE, POVESTIRI PENTRU FABIAN (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356995_a_358324]
-
2002. Și apoi, “L’Esplanade”, cartea editata mai întâi la București și apoi, în 2009, în franceză, la Paris. Esplanada (este vorba despre Trocadero, Paris, locul celei mai importante manifestații de protest anticeausit desfășurate în Franța), o cutremurătoare istorie sau “șaga”, cum a numit-o autorul, a unui om scăpat din teroarea comunistă. L-am cunoscut pe Doru Novacovici, acest OM, acest român adevărat, la Callatis -SALONUL ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (vezi foto atașate), în anul 2007, unde am fost invitați de către
DORU NOVACOVICI, UN ROMAN de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356690_a_358019]
-
Acasa > Versuri > Iubire > VIS DE VARĂ Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2355 din 12 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Macii roșii-ți ard în păr, Mă privești zâmbind cu șagă, Gura-ți dulce ca o fragă Mă topește, dă fiori. Ochii-ți verzi, mirific cald, Trupul - jar, sfios, mă-mbie... Poate-i doar o amăgire, Vara verde, de smarald. Peste noi prăvale cerul Roi de stele, vis veral, Peisajul ancestral
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
flămânzi și goi... În amurgul dimineții, Nu vom da voie tristeții Să pătrundă între noi. Dulcea verii feerie Cu miros de iarbă-ncinsă Va rămâne neatinsă... Doar a noastră... Pe vecie. Te doresc atât de mult, Mă privești zâmbind cu șagă... Amintiri de jar și bragă Macii roșii... De demult... ( vol. " Catarge peste timp ", ed. NICO, dec. 2016 ) Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: VIS DE VARĂ / Mugurel Pușcaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VIS DE VARĂ de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2355 din 12 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356109_a_357438]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > VINE IARNA! Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului VINE IARNA! Vine iarna, nu-i de șagă! Ce ninsori o să mai tragă, Doamne, și ce viscoleală, Și ce ger, și ce beteală, Multe nasuri înghețate, Geamurile-n alb pictate, Și colaci, și nuci pe masă, Și troiene cât o casă, Iar prin câte o ogradă Oameni hâtri
VINE IARNA! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370528_a_371857]
-
câte o ogradă Oameni hâtri de zăpadă! Vine iarna, nu-i de glumă! De o lună cade brumă, Gheața pe la mal se prinde, Pruncii pregătesc colinde, Câte-un fulg din cer coboară Uneori pe ulicioară. Vine iarna, nu-i de șagă, Pruncilor li-i tare dragă! Ies în ușă și o cheamă: -Hai la noi, nu-ți fie teamă! Referință Bibliografică: VINE IARNA! / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1849, Anul VI, 23 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
VINE IARNA! de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370528_a_371857]
-
vreme” și alte câteva, românele sale abordează relații mai deosebite dintre cupluri și grupuri umane, tratându-le cu bună pricepere, reușindu-i profunde analize psiho-sociale, cu care își captează cititorii. Aici s-ar așeza românul „Glasul inimii” - un fel de șaga românească - aflat la a doua ediție; tot în acest spațiu se pot situa titlurile: „Mâna destinului”, „Eternă poveste”, dar și recentul român „Mister”, scris alert, cu o subliniată tentă polițista, ce se poartă atât de mult azi în proza contemporană
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]
-
vreme” și alte câteva, românele sale abordează relații mai deosebite dintre cupluri și grupuri umane, tratându-le cu bună pricepere, reușindu-i profunde analize psiho-sociale, cu care își captează cititorii. Aici s-ar așeza românul „Glasul inimii” - un fel de șaga românească - aflat la a doua ediție; tot în acest spațiu se pot situa titlurile: „Mâna destinului”, „Eternă poveste”, dar și recentul român „Mister”, scris alert, cu o subliniată tentă polițista, ce se poartă atât de mult azi în proza contemporană
PROFIL DE SCRIITOR SAU „TAINELE MĂRII NU SE CUNOSC DE PE MAL” de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369299_a_370628]