187 matches
-
mine. Trase de pe acoperișul zbârlit al căsuței prăjina lungă cu vârf de fier la capăt, o puse pe umăr și porni cu pași îndesați pe malul năsipos, în susul apei. Înțelesese în urmă și grădinarul despre ce e vorba. Ridicându-și șalvarii cafenii și opincile mari, pășea cu luare-aminte peste straturi și venea după noi. Dintr-o înfundătură de mal, din când în când, doi flăcăuași ridicau până la piept trupurile. Ne făceau semne cu mâna, își tot întorceau capetele spre apă; dispăreau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
întâi într-un taburel, apoi în cufărul de voiaj al primadonei, iar în final fu înghițit de mulțimea slugilor care tocmai dădeau năvală să ofere și ei buchete din partea stăpânilor lor. În sală lucrurile avansaseră mult. Doi servitori îmbrăcați în șalvari și cu turbane din aceeași mătase roșie stingeau lumânările din sfeșnicele de tinichea, în timp ce alți doi trăgeau încet cortina și așezau mici lumânări aprinse pe marginea podiumului. Dante Negro tocmai se strecura pe ușa micuță, încercând să treacă neobservat, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
răspuns, dar se și temea de el. Prefera să îl evite, punându-și alte întrebări. Dorea într-adevăr să-l cunoască? Dorea să câștige încrederea, poate chiar prietenia prințului? De ce? ― Începutuuu’ de-al doileaaa!... Începutuuu’ de-al doileaaa!... Servitorii în șalvari și cu turbane roșii își cântau anunțul de reluare a spectacolului, mergând spre fundul sălii. Instrumentiștii se furișară spre locurile lor și, un timp, se auzi doar rumoarea sălii punctată de sunetele stridente, oarecum haotice ale instrumentelor. Așa începu cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
doar un fior nesfârșit din toate corzile acelui instrument păgân, sălbatic, răscolitor care-i stătea agățat, ca o femeie nebună, de gâtul lui. Ah, teribil intrument tzambalul! A desferecat totul în mine. Mi-a căzut încet blana, mi-au alunecat șalvarii, mi-au pocnit cupele bustierei, căci n-aveam pe mine decât costumul național de harem, și am dansat goală și desculță pe acea zăpadă cernită direct din rai... Da, draga mea Catherine, a fost o veritabilă răpire pe care, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vedeam un cimitir cu cruciulițe negre presărat pe toată întinderea creierilor. Profesorul Cvostec, cu capul cât o baniță și părul încă negru, tuns mărunt, cu mustățile groase și lungi ca două indexuri negre, m-a primit în jachet. Purta pantaloni șalvari, de un gri închis, peste ghetele negre de șevro, cu gumilastic, lustruite ca oglinda. Intrai prin ușa secretă, sărind peste rândul pacienților îngrămădiți în sala de așteptare. O monedă în mâna îngrijitoarei făcu posibilă contrabanda. - Dezbrăcați-vă! Spuse savantul, sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
dintr-un poem marin. Nu era loc de împotrivire. Intrai în colibă să scriu după dictat: Dumnezeu deșartă parcă, noaptea, tancuri mari, - Larmă-n țărmul cu prundiș răsună, Luna e un cap tăiat din mătrăgună, Norii sunt cărunte zdrențe de șalvari. Ziua, pe talazuri clătinate de tumult, Nor e Dumnezeu cu mâna-ntinsă. El își moaie barba albă-n sticla ninsă Și se-apleacă-n mine, vesel peste pult. Dincolo de zvârcolirea apelor năpârci, Pleacă-n larg un braț de piatră arsă. Pe argint
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de la o vereme au refuzat să efectueze aceste gărzi riscând să fie aspru sancționați de către „tovarășul director”. Deasemenea din inițiativa aceluiași director al direcției sanitare exponent al politicii partidului eram trimiși În condiții extrem de grele pe teren (polei, drumuri impracticabile, șalvari antice) ca să asigurăm o asistentă neurochirurgicală din rațiuni politice și mai puțin din considerente medicale. După anul 1989, politica incoerenta În domeniul sanitar a dus la o Imbunatatire inegala și În salturi a activității spitalului. În anul 1992 ministerul decide
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
literari ai țării sunt de altă părere. Dar probabil fac parte și ei dintr-o conspirație internațională... Un autor care face cu ochiul Acum optzeci de ani, Urmuz a scris, în joacă, fabula Cronicari: „Cică niște cronicari / Duceau lipsă de șalvari / Și-au rugat pe Rapaport / Să le dea un pașaport“ ș.a.m.d. Fabula avea o morală fantezistă: „Pelicanul sau babița.“ Urmuz nu putea să-și închipuie, pe vremea aceea, că puerila fabulă, compusă pentru propriul lui amuzament, va fi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fel de sălbatic din junglă lipsit de orice capacitate de Înțelegere? Cum putea fi prin viziune, printr-o inocență arhaică, lăuntrică, premergătoare științei de carte, prin forță naturală, un Întreg nobil? Copiii dădeau foc la biblioteci. Și se Îmbrăcau În șalvari, lăsându-și favoriții să crească. Aceasta era deplinătatea lor simbolică. O oligarhie de tehnicieni, ingineri, oamenii care manevrau mașinăriile grandioase, mult mai sofisticate decât acest automobil, aveau să ajungă să guverneze cartierele industriale Întinse, pline de adolescenți boemi, narcotizați, Împodobiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
joasă și nedeslușită. Marele Maestru al Ordinului Cuceritorilor coborî fără grabă treptele palatului Ak Sarai. Era Îmbrăcat simplu, dar nu după moda turcească și nici după cea europeană. Avea pantaloni negri, largi, dar nici pe jumătate atât de largi ca șalvarii ienicerilor, strânși la mijloc cu o centură largă, din mătase roșie. Era un roșu purpuriu, semn al puterii și al regalității. În partea de sus nu avea decât o bluză groasă, de bumbac alb, croită Într-un stil mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
omul din fața lui, care stătea Întins pe un alt divan acoperit cu o piele de cămilă tivită cu fir de aur. Era Îmbrăcat cu o tunică roșie, lungă până peste genunchi, strânsă cu un brâu lat, de mătase galbenă. Purta șalvari negri și În picioare avea papuci de catifea neagră, cu vârful Întors și cu o țesătură fină, asemănătoare mozaicurilor arabe. Părea nu foarte Înalt, poate de Înălțimea voievodului Ștefan, era slab și osos, cu un chip ciudat, de pasăre de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
a lăsat și ea să alunece leneș pe un divan căptușit cu perne moi, de mătase. Poartă patru coliere suprapuse, are ochii smălțuiți cu kohl și părul împletit cu panglici galbene, tivite pe margini cu dințișori sângerii de coral. Poartă șalvari străvezii, verzi-albaștri și un nume berber, Omalissan. În urechi îi lucesc șerpi de aur, încolăciți de lobii mici ca două scoici încă din vremea primului ei soț. Vizigotul. E blondă Omalissan. Blondă ca tine. (Ți-am spus că azi ești
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ademeni mulțimea. Gogeamite pehlivanul cu înfățișare de gâde, cu capul ras și trupul uns cu ulei de castane, îndoia drugi și rupea lanțuri de oțel, cu pieptul și brațele sale tatuate, în timp ce somptuos și solemn, un fachir cu turban și șalvari de mătase îngrozea gospodarii arătându-și palmele înroșite, cu câte un cuțit înfipt în ele. Cu gesturi iuți și abile, saltimbancii scoteau panglici multicolore pe nas și flăcări pe gură. Pitici cu zurgălăi la încheieturi și tichie conică pe cap
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
seară Atîrnat: Chipul, coabe, S-a-îmbuibat în seara grasă Ca într-o baniță cu boabe Și-a sburat. S-a-îmbuibat Ceasul rău, Și s-a dus Ceasul tău, Domniță Hus! b) Este Domnișoara Hus, (Carnaksì! Mașalà!) Cu picioare ca pe fus, Largi șalvari Undeva. Pentru ea cinci feciori Pricopsiți (ah! beizadele), Au tăiat cinci alți feciori Ce-i făceau la bezele. Și-au danțat cinci feciori Pricopsiți, la ștreangul furcii; Ea danța Acanà Cu muscalii și cu turcii; Pași agale Cu pașale, Pași
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
haimana, și pururi încăierat cu vîntul: Din târg, în mahalale; din Schei, în vreun cătun, Un strigăt de-nserare își trăgăna cuvântul Ca o manea de moale și larg: "Hai, bragă bun!" Hazliu și larg, ca turul ce-l vântură șalvarii, Așa sporea un strigăt. Și iacă: ochi gălbui Printre uluci, în umbră, rotiră icusarii. ( Amestecul și aspru, și blând, din ochii lui!) Săgețile poruncii zvâcneau în puf de rugă. Să nu urmez chemării adânci aș fi putut? La namila din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
unei Kire Kiralina transgresată în condiția de Herodiadă în pașalâc turcesc; scenele de delir erotic și de îmbătare derulîndu-se ca o succesiune de ritmuri și de incitații la orgie: "Este domnișoara Hus/ (Carnaksi, Mașalà!) / Cu picoare ca pe fus,/ Largi șalvari/ Undeva.// Pentru ea, cinci feciori/ Pricopsiți (ah! beizadele) / Au tăiat cinci alți feciori,/ Ce-i făceau la bezele./ Și-au danțat feciori/ Pricopsiți, la streangul furcii; / Ea danța/ Acana/ Cu muscalii și cu turcii"...(Idem). ă...î Poezia lui Ion
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
De departe zăresc o dugheană mai arătoasă și îmi închipui că este a turcului. De fapt nici nu era nevoie de închipuire, pentru că l-am și zărit pe stăpân: un turc între două vârste, puțintel la trup, scufundat în niște șalvari cam mari și adăpostit sub un fes roșu la fel de nepotrivit pentru statura lui, care ne întâmpină zâmbind cu toată fața lui spânatecă. Cu un gest de mare respect, se înclină adânc ducând, mâna dreaptă la inimă. Bine estem venit sfințiia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
povestesc eu așa, deodată și pe dinafară, mai bine citește tu. După aceea ai să-mi spui ce părere ai despre turcul Mehter bașa, care...?” Ce a mai făcut și acest Mehter bașa, părinte? Nu cumva și-o fi lepădat șalvarii? „ Ba și i-o lepădat de tot și la 5 iulie 1651 (7159) s-o închinat creștinește, luându-și numele de Ioan.” Adică s-o creștinat? „Adevăr grăit-ai, fiule. Și nu a fost nici primul, nici singurul, și chiar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unde-a făcut armata al lui Mihai? - Care Mihai? - Frate-meu... - A, la tătari, dincolo de Techirghiol, la Topraisar. - Da, mă, așa, Topraisar... Ai văzut cum e? Secetă, tataie, te-neci în praf, turcaleți în căruțe trase cu măgari, femei în șalvari, țigănci în șalvari, cimitire de-ale lor, împrejmuite cu ziduri date cu var și stoluri de gâște care pasc, n-am văzut atâtea gâște în viața mea... Peste tot numai pene, praf, scaieți și muște. Spunea nepotu-meu că-ți vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
armata al lui Mihai? - Care Mihai? - Frate-meu... - A, la tătari, dincolo de Techirghiol, la Topraisar. - Da, mă, așa, Topraisar... Ai văzut cum e? Secetă, tataie, te-neci în praf, turcaleți în căruțe trase cu măgari, femei în șalvari, țigănci în șalvari, cimitire de-ale lor, împrejmuite cu ziduri date cu var și stoluri de gâște care pasc, n-am văzut atâtea gâște în viața mea... Peste tot numai pene, praf, scaieți și muște. Spunea nepotu-meu că-ți vine să te spânzuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
fost în boscheți?... Mai privi spre ecranul computerului. Nu cumva insul acela, cu pălărioară roșie, cu un pardesiu maron, cu guler de jder, ieșise din oglindă și se drăgănea cu Scheihainimé? Nu. Cadâna adormise, cu ciorchinele pe piept și cu șalvarii învăluind-o ca un mătăsos cerșaf. Insul tot agita revista aceea, ca și cum i-ar fi făcut semne disperate cuiva să-l ia în seamă. - În fine - continuă Rafilă - , nu prea s-a s-a lămurit problema respectivă, chiar dacă oficial s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ci dimpotrivă îl lasă mereu flămând, iată secretul lui Polichinelle care ține iubirea proaspătă. Și Mihaela cunoștea acest secret, de care multe din semenele ei vârstnice și cu experiență n-aveau habar. Într-o zi, am văzut-o înveșmîntată în șalvari și voal de turcoaică pe care le cumpărase într-ascuns de la bazar. (Cu fiecare rochie nouă, femeia luptă să placă mai mult.) ― Luminăția ta, mi-a spus prosternîndu-se ca în fața sultanului, vreau să fac din mine haremul tău, eu fiind
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
vas) Theo (acum cunosc, în sfârșit, numele său întreg: Theo in der Smitten) e singurul personaj de aici ieșit din comun. Noi, ceilalți, suntem persoane banale, care se îmbracă obișnuit și pot trece neobservate. Aseară, Theo a apărut îmbrăcat în șalvari roșii și cu frac negru. Ne privea prin ochelarii săi cu ramă fină, fără să aibă aerul că ne vede, cu un dispreț politicos. Facem și noi parte din Europa pe care el vrea s-o arunce în aer! Nici
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Ion, Abecedar de povestiri populare, Editura Unu, București, 1930 Călugăru, Ion, Don Juan cocoșatul, Oameni cari se pregătesc de moarte din cea dintîi zi a vieții, Editura Naționala Ciornei S.A., București, 1934 Chimet, Iordan, Cică niște cronicari/ Duceau lipsă de șalvari, Selecție și cuvînt-înainte de Iordan Chimet, Editura Universal Dalsi, București, 1999 Cioran, Emil, Schimbarea la față a României, Editura Vremea, București, 1936, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 1990 Cioran, Emil, Exerciții de admirație, traducere de Emanoil Marcu, Editura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
uleios de tămâie și trandafir și încă ceva ce avea să-i rămână nelămurit. Ultimul în cerc venea tocmai șeicul, care era Shams și care purta, ca toți ceilalți, fes înalt, gălbui, de culoarea spicului și o mantie neagră peste șalvari și peste fustele albe precum caimacul. Îl vedea prima oară astfel înșurubat, ca un fus al Soarelui între cer și pământ, o unealtă menită să toarcă aleanul și lacrimile, trufia, până când nu mai rămânea decât darul ce ni s-a
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]