1,239 matches
-
ca un personaj dintr-o piesă de teatru proastă, în care eroul principal apasă pe un buton cu o clipă înainte de dezastru. Da, dar toți sînt adunați, discută, vor două-trei replici, ceva cu haz, să facă rolul Irinei de fată șchioapă. Vlădeanu nu-i la uzină c-a fost de noapte, tu ești singurul care știi unde stă. Ei uite că pe-asta n-o mai fac zice Lazăr și pleacă grăbit spre blocul de peste drum. Ana! strigă întrînd în apartament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
or fi țipînd ăia? face Mihai un gest cu capul spre piață. Vreun accident saltă Lazăr dintr-un umăr. Apropo: Irina Pop s-a accidentat, are o entorsă. Erai căutat să scrii două-trei replici de haz, să fie un personaj șchiop, altfel se amînă premiera. Mai bine să se amîne. Uită că mi-ai spus. Chiar te rog! Nu vreau să fie premiera deseară. Un medic mic de statură, rotunjior, cu ochelari puternici de vedere, vine în fugă spre ei: Lazăre-băiatule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
antică erau foarte renumiți zeii vindecători, Sun Simiao, Bian Que, Hua Tuo, Pi Tong, Lü Dongbin, protectorul nașterilor, Li Shizhen etc. În afară de aceștia mai sunt cei trei Wei și anume Wei Cizang, Wei Gudao și Wei Shanjun, zeița ochilor, precum și șchiopul Li, toți cu puteri vindecătoare. În sud-vestul Chinei, în provincia Yunnan, zonă populată de mai multe minorități naționale, se păstrează și astăzi unele particularități în venerarea divinităților, cu un specific aparte și o încărcătură mai mare de misticism. Trăsături evidente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
s-o invite la un concurs de atletism. S-au dus, pentru că ea era miloasă și avea remușcări (cu toată naturalețea semeață de pe chip), iar băiatul ăla (care fuma întruna și nu prea ridica ochii din asfalt) mai umbla și șchiop de câteva zile, după ce-i cursese acid sulfuric pe piciorul stâng. Pe stadion, la startul unei probe de semifond, ea s-a speriat și a țipat tare, tare de tot, fiindcă n-a priceput cine și de ce trage cu pistolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
la o democrație. Nu e cea mai bună dintre democrații, domnilor, dar este o democrație și nu o dictatură. Oricît de bună ar fi dictatura ce ni se promite, nu poate fi decît cu mult mai rea decît cea mai șchioapă dintre democrațiile posibile", citise în raportul ce i se înaintase imediat după cuvîntarea lui Rădăceanu. Nu era omul care să ia sfaturi de la un socialist, dar în sistemul său de informații se aprinsese un beculeț, e drept, pîlpîia anemic, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
fină, ca peste un măr sau ca atunci când respiri În oglindă. Ea‑și aminti și‑și scoase din buzunar oglinjoara rotundă pe care tatăl ei i‑o cumpărase de la un țigan, dintr‑un iarmaroc de la Seghedin. (Țiganul, un mustăcios tânăr, șchiop de‑un picior, cu mulți dinți de aur, vindea cazane de aramă. Îl implorase pe gospodar să‑i cumpere oglinda, zicea el „de pomană“, atât era de ieftină. În ziua aceea nu vânduse nimic, și pruncu‑i era bolnav, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
a dat din umeri. — Nu sunt sigur de nimic. — Aoleu, din ce În ce mai rău! Nu doar că gândești ca un alb, dar mai ai și un frate care trăiește Într o țară neo-imperialistă. Tipul ăsta care trage ricșa noastră trebuie că e șchiop. De ce oare Înaintează așa de-ncet? Discursul trebuie să Înceapă foarte curând. O să-l ascultăm Împreună cu niște prieteni de-ai mei. O să Înveți niște lucruri. O să-ți fie de folos. Erau vreo douăsprezece persoane În baraca de lemn și de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
III-a Lăbuș (compoziție prin analogie) Ieșind de la școală, mă plimbam prin livada din față. Fiind primăvară, pomii mă îmbătau cu mirosul lor. Deodată, am auzit schelălăitul unui cățel. M-am îndreptat într-acolo. Lângă un copac, zăcea un cățeluș șchiop. Se uita așa de galeș la mine, parcă mă implora să-l ajut. Era atât de frumos! Parcă mi-era frică să-l ating. Dar deodată, am prins curaj și l-am luat în brațe. Mâinile mele mici mângâiau blana
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
subiectului b) scrierea sfârșitului dat pe tablă c) discuția premergătoare d) alcătuirea planului de idei e) dezvoltarea ideilor principale f) redactarea lucrării g) autocontrolul h) prezentarea și evaluarea compoziției Iată câteva modele de încheiere pentru acest gen de compoziție: Cățelușul șchiop ............................................................... La prânz i-am spus: E timpul să te întorci la ai tăi! Dar el se ținea tot după mine, bucurându-se nespus că mă are prieten. L-am luat la mine acasă. Ce fericit este acum! De atunci iubesc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Marcel Moreau), cu rol de katharsis. Lia se zbate într-o luptă, nu cu îngerul, ci cu dracul gol. Mistrie lunecase pe-un sîmbure de cireașă, căzuse-n noadă și se sprijinea într-o cîrjă. În mitologie, diavolul, uneori, e șchiop; piciorul infirm e totdeauna stîngul. Da, Miron ar fi putut juca rolul nebunului pe tabla de șah a institutului. Era destul de histrionic, de neașteptat, de insolent. Rîsul lui îl lovea pe Mistrie drept în plexul solar și-l făcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Alice. Povestitorul găsește acolo întreaga faună a poveștilor care îl încântau în copilărie. Singur sau însoțit de amică, el trece pe lângă casa Zmeului, care joacă șah cu Priculiciul, contemplă dansul în iarbă al Ielelor, află lucruri noi despre Hinchipun, spiridușul șchiop, despre Vampir, Strigoi, despre Zâna Zorilor. Îi sunt prezentați Gnomul, Trolul cel Uriaș și urât, Scorpia, Vasiliscul verde, cele mai hidoase și mai rele dintre babe: Dochia, Pâca, cea mereu cu luleaua între dinți, Muma-Pădurii, Joimărița; ascultă poveștile, spuse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
nu intervine o catastrofă, rămâne în bună măsură neobservat, la fel cum trecerea de la timpul mitic la cel real este, în fapt, imperceptibilă. Mai fac o plecăciune în fața filozofiei Vasiliscului și plecăm. Alte creaturi fabuloase Ai grijă la Hinchipun, spiridușul șchiop! Mai cu seamă dacă e seară și ulițele sunt pline de șanțuri și gropi; dacă zărești un felinar fosforescent care te orbește, stai o clipă locului și uită-te în jos, altfel ai să te trezești într-un șanț cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ceasornicul, cucul pendulului de acum dar fără cuc, gros, dicționarele, gențile, penarele cu râs înfundat, pernele, fulgii din plăpumi, câlții din dormeză, rece, centrifuga mașinii de spălat, râșnița de cafea, mașina de tocat carne, rolele de la măsuța cu role râdeau șchiop, tremurau de râs flăcările lumânărilor de atmosferă, fremătau casele de păianjen de sub fotolii, tremurau faldurile draperiilor de catifea de atâta râs multicolor al tuturor lucrurilor din jur, râdeau de râsul lor și perdelele de la ferestrele zidite, râdeau mușchii de la peretele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
devenind un laț cu unicul scop de prindere a Regelui Șobolanilor, ai cărui supuși invadaseră orașul și îi rodeau cu hămeseala lor cosmică rădăcinile uitării, semnalele S.O.S din Iad, senzația de apucat a ciungilor, fantoma de picior a șchiopilor, lacrimile morților. Și ne-am unit eforturile și hotărârea și pasiunea și speranța. Grasu, care era căpitanul și inventatorul, strigă înfocat, arătând spre est, spre un tunel luminat de iazurile de deasupra: Ostași, vă ordon, la atac! Acum, când, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
nu, mai Încape vorbă! Cu ochii cât cepele, cu atenția mărită și cu privirea lipită de mâinile meștere, copilul curios urmărea cu sufletul la gură cum nenea Ion aducea un „caiuș” uscat (o suprafață de piele de porc, de-o „șchioapă” lățime și de lungimea lui Ghiță-Baiazid de anul trecut) pe care după ce-l Întindea fără grabă pe scaunul cu patru picioare („jâlțu’ di douî persoani”, cum Îi spunea bunicul Ghiorghi scaunului dreptunghiular pe care stăteau la masă Ion și Aneta
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un borș cu pește (porcușori și zvârlugi mici) și ceaunul de mămăligă: Mămăica s-a văzut cu mama Ileana, Ochenoaia și-a zis că vine duminică să vorbească... cu nanu’ (Victor și Viorița o botezaseră pe Vergina, fata fratelui său șchiop de un picior) și că dacă vrea să-l aducă dimineață În piață! După un sfat tainic cu Maria, Victor Își Întrebă fiul: Vrei să mergi pentru o lună la Mamaia? Dacă vrei și mata, vreau!, zise Valerică a cărui
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
întrucât literatura lui Pavel Coruț este ea însăși o parodie involuntară, și anume o parodie de literatură. Parodiind o parodie, Pavel Căruț scrie, din nefericire, la fel de prost ca autorul parodiat. (Râde-un ciob de-o oală spartă...) Imaginația sa este șchioapă și caraghioasă, iar umorul - de bâlci. În volumul pe care îl avem în vedere (Eclipsa și octogonul sau Cum și-au ucis personajele autorul, Paralela 45, Pitești, 2000), el recurge la cele mai ieftine mijloace de atragere a atenției cititorului
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
să dărîme și să calce în picioare. O să fii mulțumit, șefu'! Cei doi se despart amical. Doar Mircea nu încetează să pufăie nervos, să se scarpine pe chelie și să mormăie a furie. Începînd din acea zi, titluri de o șchioapă înfierează pe cel care nu dă terenul. Caricaturi, poze, răcnete, țipete și tot tărăboiul din lume încearcă să îndoaie cerbicia celui care nu dă. Atacurile sînt semnate de Mircea Armașu. Cine-i jigodia asta? se înfurie marele boss. Un amărît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la ușă; lumina, ca o vecină bună, bătea de trei ori, nefericirea de dincolo răspundea că nu este acasă, nefericirea dădea bună dimineața ferestrelor, apoi trăgea obloanele. Petru ieșea din casă în lume (pe ușa din spate) ca o iluzie șchioapă, desena borduri între zi și noapte, așa cum îi poruncise Dumnezeu, apoi, după o zi de muncă, înnopta în pragul ușii, pentru a nu tulbura liniștea grinzilor. Căsuța lui Petru avea 4 grinzi, erau la fel de obosite precum stăpânul (cât era ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
de zăpadă; grădina, o maternitatea albă, naște prin cezariană în fiecare fulg. Se stafidește viața precum fructul pe ram: până în miezul sâmburelui riduri; invidia cimitirelor pălește livezile, cruce pe fiecare ramură. Pute viața a carne arsă, a copită de cal șchiop, a oase descompuse, a morfină, a clor. Se descrăcește viața pe calea ferată, creierul sub o frunză de brusture, inima în petale de maci, sufletul șuieră a locomotivă rănită...(soarele usucă și șterge). Sfârâie viața precum două ochiuri în tigaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Stelian Teodorescu își urma cursul hărăzit de soartă. O soartă care se dovedise plină de lucruri greu de prevăzut și imposibil de evitat. După război, în numai câțiva ani, își pierduse pensia de stat, suprimată de regim în virtutea unei legislații șchioape și strâmbe, apoi se văzuse nevoit să renunțe la pământul familiei, făcut cadou statului comunist sub forma unei așa-zise "donații". Reușise în acest fel să evite răul maxim: arestarea și întemnițarea în cine știe ce pușcărie sau lagăr de exterminare, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
atunci când îmi era căutată cu lumânarea compania prin cartier, de către gășcarii de vârsta mea, mă înfoiam în pene, îmi dădeam aere de lider spiritual. Se pare că și gagicile care urmau să se înscrie în clasa I gagicile de la litere șchioape, după nomenclatorul Ninetei îmi făceau ochi dulci, deși îngerii lor păzitori, niște bunicuțe mereu înăcrite, le pișcau profesionist, scrâșnind printre dinți care aveau pauze precum claviatura distrusă a pianului bunicului tot felul de drăgălășenii în care era picurat etern și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aceeași zi. Natalia radia de bucurie ca și când ar fi pornit pe picioare. Atât de mult m-am bucurat când am simțit pe picior și alunecarea plapomei și atingerea palmei, dar la piciorul drept nu simt nimic. Doar nu voi rămâne șchioapă? Ai răbdare că vei simți și la piciorul drept. Tot e bine și șchioapă, decât oloagă, se mulțumea Natalia plângând. — Nu mai plânge, Nataliță, că totul va fi bine, a îmbrățișat-o vară-sa. — Cum îmi va sta să fiu
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
mult m-am bucurat când am simțit pe picior și alunecarea plapomei și atingerea palmei, dar la piciorul drept nu simt nimic. Doar nu voi rămâne șchioapă? Ai răbdare că vei simți și la piciorul drept. Tot e bine și șchioapă, decât oloagă, se mulțumea Natalia plângând. — Nu mai plânge, Nataliță, că totul va fi bine, a îmbrățișat-o vară-sa. — Cum îmi va sta să fiu șchioapă? —Plicticoaso, nu te mai gândi la asta, o dojenea Leontina. Lasă, mamă, că
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Ai răbdare că vei simți și la piciorul drept. Tot e bine și șchioapă, decât oloagă, se mulțumea Natalia plângând. — Nu mai plânge, Nataliță, că totul va fi bine, a îmbrățișat-o vară-sa. — Cum îmi va sta să fiu șchioapă? —Plicticoaso, nu te mai gândi la asta, o dojenea Leontina. Lasă, mamă, că va avea Dumnezeu grijă și de tine, o mângâia Suzana. Ștergându-și lacrimile, Natalia spera tot mai mult să se facă bine. Nu concepea să rămână paralizată
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]