1,260 matches
-
copiii care săreau gardul ca să fure mere din grădina casei parohiale. Pe unul l-a surprins în pom și l-a bătut cu urzici. Iar ăla a sărit de sus și și-a rupt piciorul din șold, de a rămas șchiop pentru toată viața lui. Dar asta s-a întâmplat cu ceva timp în urmă. - Și pe mine m-a bătut der Vater, ne-a mărturisit râzând Klesch. Pentru că ne-a pârât unul că băgăm pițule în punga aia de colectat
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Imitatorul_de_pasari_dan_florita_seracin_1349427078.html [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
primul fiorCum a trecut iubirea-Pleoapa-mi tremură...ClimăMiros de pospaiIzvor de apă secatVreme coclităAmprentăPrin codrii de fagChimirul haiduculuiChiot de mândreMonitorDăltuind piatraînvelește suflareaLimba ceasului... XXII. POLI(A)FONIE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012. Cărăbuș șchiop Un mușuroi de raze Pată în soare Monogramă Pe luciul gheții Cu undița la copcă Volbură de lin Inechități Talger mincinos: Cu toți suntem egali Scădem sufletul... Polifonie Song la vioară Caleidoscop pe note Harababură Criză Ce de rateuri Pe
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
am pricopsit și cu Pandora, si jivinele ei; iată un alt temei să te blestem cu jumătate din sufletul greu, viclean Prometeu, neprieten al meu! Era poate mai bine de te lasă Heracles corbului sau de furai focul în văzul șchiopului, ca să te poată prinde Hefaistos de moț, viclean ce ești, sămânță de hoț! O, Zeus! înlănțuiește-l iar pe vicleanul Prometeu, neprieten al meu, chinuiește-l măcar - cât e el de zeu - pan’ mi se-mblânzește, pan’ se mistuiește focul
PROMETEU, VICLEAN NEPRIETEN AL MEU... de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1446392143.html [Corola-blog/BlogPost/353291_a_354620]
-
Repede m-am gândit dacă într-adevăr cunoscusem pe cineva care murise, bucurându-mă astfel de laptele vărsat. Am ieșit din grajd fericită. O cunoscusem pe baba lui Fane Matei, care murise în timpul iernii și știam că fusese săracă și șchioapă. Eram mulțumită, dacă nu chiar mândră de întâmplarea cu laptele. Atâția morți aveau ce bea în seara aceea! Nu am mai avut timp să fac altă „prostie”, era deja târziu. Spălată de mamaia, cu codrul de pâine albă în mână
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_mihaela_arbid_stoica_1335121990.html [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
la geana gliei plânse, Când cad răzlețe spice sub coase ruginite. O ciutură și-un lanț se zbat spre hău neunse. S-apleacă iar spinarea, sorb greu buzele fripte. Iar râul fierbe-n matcă, rostind o rugăciune, În dans de unde șchioape, sperând într-o minune. PLAZA DEL TORO M-am decis: De mâine merg la corida din Plaza del Toro, Să iau taurul de coarne. Mi-am pus costum alb, Să mă lase să mă apropii ușor. Vreau să-l scot
VERSURI (3) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 by http://confluente.ro/daniela_popescu_1457519613.html [Corola-blog/BlogPost/373359_a_374688]
-
mamei m-a strâns, Sărutări fierbinți pe creștet mi-pus, și-un pic de mine-a râs. - „Când mare ai să fii, uita-vei necazurile câte mi-ai făcut ... De-ai înțelege-un strop! ... îmi vrei să fii urât, opri șchiop?” ... Ca prin farmec, din fața mea, te-ai depărtat și-ai dispărut; Căldura mâinii a rămas, o simt și nici iertare n-am cerut. Pe masa mea stă cartea de rugăciuni pe care mi-ai trimis; Când o deschid, te-aud
MAMEI, CEA MAI IUBITĂ FIINŢĂ DE PE PĂMÂNT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Mamei_cea_mai_iubita_fiinta_de_pe_p_marin_voican_ghioroiu_1331218860.html [Corola-blog/BlogPost/346581_a_347910]
-
schimb picioare sănătoase și pot merge. Câți oameni nu sunt cu picioarele tăiate și nu se pot sluji pe sine, nu pot ieși la plimbare, ci le trebuie un om să-i slujească, în timp ce eu am picioarele mele!”. Și un șchiop se bucură când spune: „Alții sunt lipsiți de amândouă picioarele!”. Iată gândirea unui Părinte athonit care ar trebui să ne pună pe gânduri, mai mult, să luăm măsuri de “metanoia” a întregii vieți. Așadar, nu întotdeauna oamenii cei mai bogați
ECHILIBRUL VIEŢII – BUCURIA DE A DĂRUI ŞI DE A PRIMI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Echilibrul_vietii_bucuria_stefan_popa_1385996564.html [Corola-blog/BlogPost/362905_a_364234]
-
nu-i așa, domnule, doamnă, prietene? Și fără cuvinte putem încropi poeme nemaivăzute și nemaiauzite vreodată. Din orice lucru, chiar dintr-o geană. Ori dintr-o pană de pasăre, mai ales dacă e și măiastră. Chiar și “c-o aripă șchioapă” putem zămisli un colind de iertare. Dar cui să-i trimiți dis-de-cu-iarnă, o “scrisoare de păpădie?” Cine mai are timp să citească în umbreluțele ei ca niște elitre de libelule? Poeziile sunt “îngeri de vânt” pe “hârtie din abur”...”lacrimi
SINGURĂTATEA ALBULUI ÎNTUNERIC, CRONICĂ LA CARTEA DE VERSURI A ILENEI POPESCU BÂLDEA TU NU ŞTII CUM PLÂNG FLUTURII , EDITURA PROXIMA, BUCUREŞTI, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia by http://confluente.ro/Singuratatea_albului_intuneric_cronic_cezarina_adamescu_1355664177.html [Corola-blog/BlogPost/351721_a_353050]
-
Acasa > Orizont > Meditatie > POLI(A)FONIE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Alien Cărăbuș șchiop Un mușuroi de raze Pată în soare Monogramă Pe luciul gheții Cu undița la copcă Volbură de lin Inechități Talger mincinos: Cu toți suntem egali Scădem sufletul... Polifonie Song la vioară Caleidoscop pe note Harababură Criză Ce de rateuri Pe
POLI(A)FONIE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/Poli_a_fonie_george_nicolae_podisor_1329807946.html [Corola-blog/BlogPost/346807_a_348136]
-
Silvia Gângu Publicat în: Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Pe-un drumeag, către oraș, Venea cântând un căruțaș, Ce la căruță-nhămase Un Măgar piele și oase. Lângă el mergea trop-trop Un roib frumos, puțin șchiop. Exceptând șaua-I ușoară, Calul n-avea altă povară, Doar Baudet cel Urecheat Era tare-mpovărat! -Ajută-mă, te rog, frate! Ia-mi desaga de pe spate Să pot căruța să o port, Căci de nu, am să cad mort! Privind-ul cu
CALUL ȘI MĂGARUL de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_silvia_gangu_1479747154.html [Corola-blog/BlogPost/362764_a_364093]
-
trecut prima mea primăvară din viață.Dar următoarele ? Ce-și aducea ea aminte din celelalte primăveri? Cu ochii blânzi privea la castanul din fața casei. Și peste el trecuseră mai mult de șaptezeci de primăveri. Și-l amintea când de o șchioapă fiind, încerca să se cațere în plăpândul pom. Ce căzătură a tras ! La speriat și pe cățelul din curte. O da, își amintea asta , de parcă a fost, ieri! Încet coborî peste ea tristețea ! intră în casă, spunându-și: mâine mă
A ȘAPTEZECEA PRIMĂVARĂ de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/viorica_gusbeth_1478006858.html [Corola-blog/BlogPost/384232_a_385561]
-
Domnului pentru ei, pentru jugul cel greu al grijilor ce le apasă umerii lați, puternici și auriți. Restul însă, plâng și fac mătănii adânci în fața crucilor celor fără de morminte sau a mormintelor fără de cruci. „Unde sunt Ierarhii noștri?” Suspină bolnavii, șchiopii, orbii, cerșetorii, calicii, bețivii, vii și morții, râzând sau plângând, rotindu-se într-o imensă plagă ce se revărsa amenințător deasupra răbdării. Unii, aninați între cârje oblojite, rânjesc schimonosiți de durere dar resemnați că poate toaca sau clopotele de vifor
UNDE SUNT IERARHII BISERICII ORTODOXE ROMÂNE?! (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_unde_sunt_gheorghe_constantin_nistoroiu_1346049274.html [Corola-blog/BlogPost/355286_a_356615]
-
de izmă meliferă ce-a încolțit în coapse de amiezi, Tortură de amor și în sinapse, Mi-a implantat cornițe roz de iezi. Când mi te urci sălbatecă, mioapă, Pe muntele măslinului imberb, Te-aș înghiți ca pe-o silabă șchioapă. Te-aș murseca cu-n apetit de cerb. Te-aș tăvăli prin ghimpii de măceș. Ti-aș coase gura cu mătasea lunii iubita mea din scoarță de cireș! Te-aștept la începutul săptămânii. Și-n marți, și-n joi și
CÂND.... de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1472658410.html [Corola-blog/BlogPost/375396_a_376725]
-
aceste subproduse politice ale unei societăți în derivă, creaturi menite să transforme această derivă în degringolada, ceea ce justifica profundă indignare și neîncredere cu care am ajuns să vorbim despre ele: Niște struțocămile ale râului, ca și cum ar proveni dintr-un struț șchiop și o cămilă fără cocoașă, apte doar pentru demagogie de gașca uzurpatoare și acaparatoare în privința principiilor democratice și fără a-și înfrâna cu nimic în practică guvernamentală instinctele totalitariste: Dacă nu precum în ideologia dinainte, măcar prin absolutizarea fiscalului în
ACEŞTI POLITICIENI CU MANEVRELE LOR DUŞMĂNOASE... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1418712524.html [Corola-blog/BlogPost/367776_a_369105]
-
în România. Cu alte cuvinte, Eminescu a fost și un patriot vizionar, cum erau toți marii oameni atunci! Critica lui Eminescu este firească și aceasta poate fi făcută și se face din varii unghiuri, de la erori de prozodie până la cronologii șchioape și de la narațiuni filosofice greoaie până la decizii de viață discutabile. Dar critica nu are nimic a face cu denigrarea și cu demolarea poetului. Azi, la 125 de ani de la moartea poetului, nu putem decât să constatăm cât de intensă continuă
Eminescu şi străinii – o reconsiderare by http://uzp.org.ro/eminescu-si-strainii-o-reconsiderare/ [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > STERILĂ Autor: Pușa Lia Popan Publicat în: Ediția nr. 1640 din 28 iunie 2015 Toate Articolele Autorului (celor convinși de sterilitatea fericirii) Din herghelia șanselor în viață Te-a-mpotmolit o gloabă șchioapă, slută; Cântarea inimii-ți e surdo-mută Și scuipi venin la orișice povață. Obloane-ai pus ferestrelor spre bine, În sufletu-ți trăiește-un vârcolac, Doar ghinionului îi faci pe plac; Sterilă-i fericirea pentru tine. Din ne-curată, tristă contopire
STERILĂ de PUȘA LIA POPAN în ediţia nr. 1640 din 28 iunie 2015 by http://confluente.ro/pusa_lia_popan_1435511423.html [Corola-blog/BlogPost/369642_a_370971]
-
vrut înapoi casele în care au locuit cândva - în prima dintre acestea, înainte de Temistocle Popa a locuit și prietena compozitorului, steaua nestinsă și nerepetabilă a muzicii românești, Maria Tănase. La rândul său, compozitorul, era obligat să asculte de o lege șchioapă și chiar, acceptând-o, să-și aplaude propria deposedare. S-a făcut, până la lichidare, un comerț de prăvălie cu locuințele și terenurile oamenilor. Aceasta-i cauza care i-a adus pe Temistocle Popa și soție într-o situație dramatică, prea
TEMISTOCLE POPA. ODISEEA COMPOZITORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Temistoce_popa_odiseea_compoz_aurel_v_zgheran_1385591704.html [Corola-blog/BlogPost/345514_a_346843]
-
TRUPUL FIRAV Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1323 din 15 august 2014 Toate Articolele Autorului Cum ninge între bucurie și moarte, mă revolt uitat în cercul frigului cu o ușă deschisă prin însingurare la care Dumnezeu bate șchiop. În trupul firav cu teama spânzurată de bătrânețe, am în buzunar vechile chei pentru a deschide sufletul înghețat. Nu-i ușoară trecerea prin deznădejde sapă în mine vanitatea și urcă odată cu sângele-n inimă. Acum sunt convins toți cei care
ÎN TRUPUL FIRAV de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1323 din 15 august 2014 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1408128873.html [Corola-blog/BlogPost/353116_a_354445]
-
părea puțin enervată, după cum agita prazul din mâna dreaptă: - Nu sunt, dom’le, de acord și nu semnez nici de’a dracu’, să știi mata! Ce treabă am eu cu ăia? - Chiar așa! se auzi imediat un bărbat de o șchioapă, mucalit, nevoie mare. Ei o fac cum știu ei, noi o facem cum ne place, preciză el dublând cu un gest atât de cunoscut, care imita, de fapt, o anumită poziție și mișcare raportată la subiecți... normali, după cum aveam să
ALTE ŞTIRI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1455502435.html [Corola-blog/BlogPost/384037_a_385366]
-
eram liane răsturnam băncile vindem ruginita flotă dar adu-mi-te pe tine!. Sunt nehotărâtul soldat de partea cui să fiu la Troia dimineață la cafea ne-am trezit din cărțile lui Homer! Nisipul nostru adus de valuri neștiute, doi șchiopi nelegimiti culegători de melci unde e pădurea mândră de cedri din care ne făceam corăbii! Ascunși petrani ai Petrei veți muri de aceeasi lance nu-mi distrugeți corăbiile Ei, mă va găsi întins pe nisip îmi va da sărutul de
CORĂBIILE EI de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/radu_liviu_dan_1444385434.html [Corola-blog/BlogPost/343206_a_344535]
-
mă botezase Vidușa și mai aveam un cățel pe care-l găsise pe drum pe care-l botezase Tuzik, care ar suna tot cam rusește. Când l-a adus pe Tuzik, era un cățeluș cât un pisoi, speriat, flamand și șchiop de un picioruș. Avea ochi căprui calzi și prietenoși, era flocos, negru cu pete albe răspândite la întâmplare pe corpul lui firav. L-am căutat să vedem dacă este negru în cerul gurii, si in cerul gurii avea pete negre
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 by http://confluente.ro/Prietenul_meu_vichentie.html [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
Mihai Sălcuțan, Ion Constantinescu, Gheorghe Cireap, Al.Florin Țene, Eugen Pop, Victoria Duțu, Ion Hentea, Ion Cuzuioc, Lidia Dan-Lidana, Cornel Udrea, Valeri Toderici, Maria Lucia Rebrean, Mircea Trifu, George Corbu, Barbu I. Bălan, Sever Purcia, Marin Toma, Teofil Mândruțiu, Gheorghe Șchiop, Ștefania Kory Calomfirescu, Alexandru Popa, Mircea Popa etc. Acestea sunt personajele acestei cărți scrisă cu inima, tot cu empatie descoperim articole despre revista “Dor de Dor “, sau despre nepoțica sa Maria. Remarcăm interviul cu Al. Florin Țene, președintele Ligi Scriitorilor
GAVRIL MOISA-SOLDATUL IUBIRII DE CONFRAŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1416 din 16 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1416133995.html [Corola-blog/BlogPost/358534_a_359863]
-
de la Cracovia și s-au orietat cultural spre vest încă din eviul mediu. Iezuiți au răspândit cultura prin școli, care s-au deschis în sec. XVI la Lemberg, Camenitza etc., unde fiii de boieri studiau. Iar în vremea lui Petre Șchiopul iezuiții aveau școli la Iași și Cotnari până în sec. al XVIII-lea, când ștafeta culturii apusene o preia Școala Ardeleana, pentru toți romanii. Transilvănenii, bănățenii din Sfântului Imperiu au suferit secole de a rândul discriminarea rezervată ortodocșilor tolerați. Dar după ce
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/viorel_roman_1459145990.html [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
Măi, să fie! Ce coincidență stranie de inițiale și SUA asta! ( poreclită nu tare de mult de către francezi “jandarmul Europei”), pe care o vedem tot mai des acum pe internet cum scufundă America, dă foc Asiei, face să leșină Franța șchioapă a lui Francois Hollende și să cadă toată Troia asta de carton din Grecia antică...și din UE asta ”terraformatată” peste noapte într-o altă Troie din “cristale lichide”, care curg acum virtual prin ecranele “noul alfabet latin”, prin “lampa
SCRISOAREA NR. 69. CUM SE COMITE UN ATENTAT FINANCIAR ASUPRA OMENIRII PRIN EXTRATEREŞTRI ET-Y-X- de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 836 din 15 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_constantin_milea_sandu_1366047922.html [Corola-blog/BlogPost/345889_a_347218]
-
drept cărare de viață, uitând că nimic nu-i veșnic. Și-au pus chipuri în lăcașuri de rugăciune, înlocuind stejarii neamului, rușine. Umblă pe trotuare cu fiare ucigașe, stingănd vlăstari de viață. In robe negre cu întuneric îmbrăcate, stau balanțe șchioape, oarbe și rupte, numai cu un braț lăsat în jos, cu greutatea nedreptății. In acea pădure sunt poeni, dar fără de lumină, căci brațul puterii confiscate ca o aripă neagră, taie soarele și fură raze luate vieții, drept mită. Sunt cei
PĂDUREA VORBEŞTE CU MINE! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Padurea_vorbeste_cu_mine_viorel_muha_1335714654.html [Corola-blog/BlogPost/362037_a_363366]