178,415 matches
-
susținut de: Marian Dumitru, Raluca Mihalcea, Ana Zett, Adelina Mirică, membri ai Cenaclului „Atitudini”, coordonator Gelu Ionescu. A fost prezentat și oferit ultimul număr al revistei „Atitudini” în care au fost publicate și articole dedicate poetului Nichita Stănescu. Elevi de la Școala Gimnazială „Nichita Stănescu” din Ceptura, județul Prahova, coordonați de profesorii Roxana Pârvănoiu și Mihai Ioniță, au omagiat personalitatea poetului prin recitarea de poezii din opera nichitiană. Eleva Labeș Iulia, acompaniată la pian de profesor Mihai Ioniță a interpretat melodii pe
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
poetului prin recitarea de poezii din opera nichitiană. Eleva Labeș Iulia, acompaniată la pian de profesor Mihai Ioniță a interpretat melodii pe versurile poetului. După 39 de ani de muncă în folosul învățământului și al artei, învățător Marcela Enache de la Școala Chiojdeanca, județul Prahova, a prezentat împreună cu membrii „Ansamblului Mugurii” un program artistic care a îmbinat spiritul patriotic cu cel la Crăciunului. Deși sunt numai în clasa I, membrii Ansamblului „Mugurii”, făcând parte din Asociația Zoltan, au reușit să își arate
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
membrii Ansamblului „Mugurii”, făcând parte din Asociația Zoltan, au reușit să își arate valoarea lor și pe a folclorului literar românesc, atât în țară, cât și străinătate. Suntem impresionați de talentul, puritatea, trăirea afectivă puternică a copiilor de la cele două școli cărora profesorii și învățătorii lor au reușit să le transmită sentimentul dragostei de țară și față de valori. În după-amiaza acelaiași zile la Muzeul de Artă Ploiești a avut loc Serata „Atitudini” sub coordonarea poetului Gelu Ionescu, referent la Casa de
NICHITA STĂNESCU, 33 DE ANI DE NEMURIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481801499.html [Corola-blog/BlogPost/381030_a_382359]
-
Țene Publicat în: Ediția nr. 408 din 12 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Al.Florin ȚENE Ioan Budai -Deleanu promotor al promovării limbii literare române 101 de ani de la trecerea în eternitate Partea I-a Se cunoaște faptul că fruntașii “Școlii Ardelene “ au fost preocupați pentru studiu istoriei neamului românesc și al filologiei. Membrii acestei grupări au dus o luptă permanentă pentru promovarea limbii române în zona inter-carpatică a țării noastre. Un rol important l-a avut Ioan Budai-Deleanu în promovarea
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
al preotului greco-catolic Solomon Budai, din Cigmău, din comitatul Hunedoarei, aproape de Orăștie, unul din cei zece, ai acestuia, născut la 6 ianuarie 1760, după unii cercetători, după alții în 1763.Scriitorul își petrece copilăria în satul natal unde face și școala primară, iar la îndemnul părinților își continuă studiile la seminarul greco-catolic din Blaj începând cu anul 1772, după care urmează Facultatea de Filosofie din Viena, în perioada 1777-1779. la îndemnul părinților trece la Facultatea de Teologie( 1780-1783) ca bursier al
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
valachicae, apărută în 1812. Istorice: De originibus populorum Transyșvaniae, De unione trium nationum Transylvaniae, Hungaros ita describerem.Juridice:Rânduiala judecătorească de obște, Viena, 1787, este o traducere, Codul penal,Liov, 1807, Codul civil, Liov, 1812.Pedagogice: Carte trebuincioasă pentru dascălii școlilor de jos, probabil scrisă la Viena în 1786. Literare: Țiganiada sau Tabăra țiganilor, apărută la Iași în revista “Buciumul Român “, partea I-a apărută în 1875 și partea a II-a apărută în 1877 și Trei viteji, poem satiric, București
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
care știau să insufle elevilor, indiferent din ce mediu veneau, dragostea de carte. Iată: Miti Teodorescu la limba română, Rezeanu, diriginte și profesor de geografie, Papadopol și Valeriu Pisoski la franceză, Codreanu la chimie, Piscati la matematică, profesori formați la școala veche, cărturari cu dragoste de cultură, și nu pot să o uit pe tânăra profesoară de geologie, Andrei, de care eram cu toții îndrăgostiți, iar eu am obținut nota maximă, o raritate la materia aceea. Rog cercetați catalogul, clasa a 11
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
nu au rămas o viață în diplomație. Constantin LUPEANU: Nu m-aș pune lângă asemenea nume ilustre. Eu sunt un simplu salahor, în ambele meserii. Înțeleg că diplomația este o meserie plină de rafinament, ca și literatura. Nu există o școală pentru aceste două profesii. Te naști și nu te faci poet, cu toate strădaniile, ai în tine darul pentru activitatea diplomatică sau ești doar un funcționar slinos, șters. Diplomația este o esență a politicului. Pentru ambele meserii se cere cultură
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 by http://confluente.ro/Doina_dragut_dialog_cu_con_doina_dragut_1376352382.html [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
transfere, Fără alte comentarii, Nu facem nicicum economii, Nici nu prea avem rețineri, Ne prindem în jocuri de copii, Redevenind iarăși tineri. Nu vrem să facem simulări, În lumea imensă, virtuală, Ne pierdem în multe sărutări, Ca elevii inocenți de școală. Totul în timp se scurge, Nu știu când trece cu tine, Doar iubirea poate să alunge, Infuzia altor persoane străine. Referință Bibliografică: Două emisfere / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012. Drepturi de
DOUĂ EMISFERE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Doua_emisfere_mihai_leonte_1332567608.html [Corola-blog/BlogPost/362061_a_363390]
-
glas blând. - Păi nu îmi era foame și am mers la o plimbare, prin pădure. - Mai fă și tu un sport care să pună și carne pe tine, adăugă tatăl, privind în continuare în ziar. Ce să mai zic de școală... - Radu, îl întrerupse mama pe tatăl pornit să își certe băiatul. - Ce, Radu?! Înțeleg că e la vârsta critică, i-o fi căzut și vreo fată cu tronc, dar trebuie să realizeze că tot școala îl poate ajuta în viață
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
Ce să mai zic de școală... - Radu, îl întrerupse mama pe tatăl pornit să își certe băiatul. - Ce, Radu?! Înțeleg că e la vârsta critică, i-o fi căzut și vreo fată cu tronc, dar trebuie să realizeze că tot școala îl poate ajuta în viață... - Radu! ridică mama tonul poruncitor. Tatăl își opri, supus, discursul, iar Inu începu să soarbă din supa de pasăre. După ce luă și câteva înghițituri din salata boeuf, zise noapte bună și se îndreptă grăbit spre
ACASĂ, DESPRE ALTE LUMI ŞI NIŞTE CUVINTE NEÎNŢELESE DE INU... de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 by http://confluente.ro/aga_lucia_selenity_1431286076.html [Corola-blog/BlogPost/368011_a_369340]
-
a lua o decizie salvatoare într-o milisecundă. La maturitate, aveam să conduc desăvârșit o mașină puternică și să fumez cu stil. Timpul a trecut, iar eu am ajuns să fumez. În anii ‘90, copiii fumau de rupeau. Lângă fiecare școală sau liceu erau unul, două sau trei buticuri de unde puștii plecau ținând în pumn câteva țigări la bucată și o lamă de gumă de mestecat. În fiecare fum pe care îl scoteau din plămâni, era ceva dintr-un aer pe
Confesiunea unui fumător: pentru fiecare țigară pe care am fumat-o din plăcere, au existat câteva sute pe care le-am fumat din dependență by https://republica.ro/confesiunea-unui-fumator-pentru-fiecare-tigara-pe-care-am-fumat-o-din-placere-au-existat-cateva-sute-pe [Corola-blog/BlogPost/338508_a_339837]
-
o urmă cel puțin în viață, fiindcă suntem trecători. Atunci cînd am devenit conștient de ceea ce sunt și pot deveni, deja eram, instinctual, pornit spre afirmarea mea ca om. Undeva, cîndva, pe cînd eram prichindel, apoi prin primii ani de școală, țin minte că eram întrebat de rudele apropiate ce vreau să fiu. Eu răspundeam oarece. Țin minte că mi se spunea că am ținere de minte și păreau mirați de acest lucru cînd îmi testau memoria. Și eram mîndru că
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
crească cel puțin în jurul nostru. Sau acolo unde vrem să trăim. 2.DE CE ACADEMIE? Pentru a-i asigura combustia internă, era nevoie de cercetare perpetuă. Un ceva simplu care să atragă permanent ca un magnet curiozitatea firească de la copilul de școală pînă la fruntea academică și să-i ofere hrana spirituală, existența prin sine, ca o cauză proprie, vie, ca o constantă a timpului. Întotdeauna am gîndit că ideile sunt la ele acasă într-o academie. Pentru ca ele să dăinuie, trebuie
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
este o societate culturală, organizată cu scopul de a promova cunoașterea, creativitatea, arta, știința, tehnica, literatura, poezia, muzica, alte activități culturale, spirituale ori intelectuale. Termenul vine de la grădinile lui Akademos, un crîng de măslini din afara cetății antice Atena, locul celebrei școli de filozofie a lui Platon, Academia din secolul IV î.Chr. Chiar am fost în Grecia, acolo, pe acel loc, să vă cu ochii mei orizontul acela, să inspir aerul vechi în care au vibrat cuvintele și rațiunea celor vestiți
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
puțin o academie susținută de stat sau una asociată statului respectiv, ori mai multe. Sunt, azi, sate europene care au o academie. Adevărul este că prima academie a lumii a fost creată de Zamolse în Dacia, vezi Andronicon - Aula zamolsiană, școlile de pe Ialomița (Balaciu) și din Carpați la care anticii, inclusiv elini-greci, alți vecini, veneau să se instruiască, din vechime, în faima vremurilor. Am avansat ipoteza că Zamolse, fiind zeului cunoașterii, ar fi existat înainte de potop, după Hestia, în orizontul anilor
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
o modalitate, loc, punct în care se studia opera unui maestru deja consacrat, de regulă, sculptor, pictor, în care discipolii trebuiau să-și însușească toate cunoștințele, luînd drept model pe maestru. În secolul următor, Europa, îndeosebi Franța, a cunoscut fenomenul școlilor academice din care au crescut mari poeți, artiști, pictori, sculptori și muzicieni, în general, artiști de mare clasă și cu vocație europeană și universală. Jean-Baptiste Colbert, cunoscut om de stat, a fondat vestita instituție Academia Regală de Pictură și Sculptură
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
alții, respectiv din 1 oct. 1949 a Societății cultural științifice Renașterea Daciei, a cercului Deceneu etc, alături de alte cîteva zeci, poate sute, de organizații din țara și din străinătate. Dar, mai întîi de toate, se mîndrește a fi urmașă a școlii zamolsiene denumite Aula zamolsiană - Andronicon - prima universitate populară din lume (despre care vorbea, cu patos, preotul cercetător istoric Dumitru Bălașa), cu studenți care se reuneau la umbra unor copaci bătrîni în jurul învățaților vremii, precum și a Academiei Domnești de București, 1694
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
Hestiei - care a predat Legile Belagine lui Zamolse înainte cu 10 000 de Christos, lui Pitagora, Socrate, Platon și Aristotel, dar mai presus de toate și de toți, toată istoria îi este datoare lui Zamolse pentru că el a creat această școală a nemuritorilor în DACOROMÂNIA, reușind o unificare spirituală a dacoromânității cu 10 000 înainte de Christos, mai înainte de marile catastrofe din anii 7 500 î.Chr., pregătind spiritual (re)unificarea politico-militară națiunii dacoromâne sub sceptrul marelui rege Burebista. Revenind în vremurile
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
liberi, ori mai sunt studenți, liceeni, unii chiar în comună... și sunt dovada propriei lor curiozități și deveniri, ai setei proprii de cunoaștere, ai luptei de a reuși în viață, de a fi fericiți că sunt primii la învățătură la școală, în viață, în profesie. Totodată - prin spiritul lor activ, întreprinzător, cunoștințelor și reccomandărilor primite își vor croi singuri drumul în viața către profesia pe care o doresc, orientîndu-se de mici către locul de muncă preferat conform principiului ”omul potrivit la
FUNDAŢIA ACADEMIA DACOROMÂNĂ – DE LA VIS LA REALITATE (1) de GEO STROE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/geo_stroe_1481591446.html [Corola-blog/BlogPost/370583_a_371912]
-
cu dezmăț de iubire, cu fărâme de amintiri... Se îndreptă spre fereastră. Cafeaua era calduță acum. Ținea cana cu ambele mâini, privind, printre crengile desfrunzite, apusul soarelui de februarie. Oftă adânc. Interfonul începu să sune. Era Mona. Se întorcea de la școală. Își croi drumul cel mai scurt spre ușă, pregătindu-și zâmbetul dulce cu care să o întâmpine. Deschise ușa larg. - Bună, iubita! Cum a fost la școală? - Bună, mami! Bine! Ura cuvântul acesta: Bine! Nimic. Nicio descriere, niciun sentiment nu
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
de februarie. Oftă adânc. Interfonul începu să sune. Era Mona. Se întorcea de la școală. Își croi drumul cel mai scurt spre ușă, pregătindu-și zâmbetul dulce cu care să o întâmpine. Deschise ușa larg. - Bună, iubita! Cum a fost la școală? - Bună, mami! Bine! Ura cuvântul acesta: Bine! Nimic. Nicio descriere, niciun sentiment nu deslușea din acest „Bine!”. Ar fi vrut să asculte poveștile ei de la școală. Să retrăiască împreună cu fiica ei acea perioadă, care îi era atât de dragă, dar
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
cu care să o întâmpine. Deschise ușa larg. - Bună, iubita! Cum a fost la școală? - Bună, mami! Bine! Ura cuvântul acesta: Bine! Nimic. Nicio descriere, niciun sentiment nu deslușea din acest „Bine!”. Ar fi vrut să asculte poveștile ei de la școală. Să retrăiască împreună cu fiica ei acea perioadă, care îi era atât de dragă, dar atât de îndepărtată... O urmă până în fața ușii camerei ei. Cu aceeași grabă de a rămâne singură, Mona îi închise ușa în față. „Nu voi reuși
5 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1898 din 12 martie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1457814793.html [Corola-blog/BlogPost/352665_a_353994]
-
pe stadion, și apoi încă vreo câteva ore în timpul serbării pro-priu-zise, erau de-a dreptul epuizante. Când scăpară de acolo, nici nu credeau că mai sunt în viață! Ce era mai groaznic, era faptul că și micii pioneri, elevi de școală, fuseseră sculați de dimineață și duși să stea pe aleile de lângă stadion, sub un soare cumplit, pe o secetă mare, fără hrană, până spre seară când începea serbarea! Când fetița mea, Corina, a venit acasă de la o astfel de serbare
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
gândirea și comportamentul meu lecțiile de educație, sfaturile și învățămintele primite din partea părinților, a bunicilor și a rudelor mele pe parcursul copilăriei petrecută într-un sat de munte din Județul Buzău, apoi pe parcursul instruirii școlare urmată de rigorile de neuitat ale școlii de ofițeri înnobilate cu asimilarea valorilor de necontestat ale anilor de studenție la Facultatea de Drept, toate înmagazinate într-un fief privat pe care l-am purtat constant și continui să îl am asupra mea cu cea mai mare grijă
CHELTUIELI INUTILE de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1461537123.html [Corola-blog/BlogPost/380814_a_382143]