832 matches
-
cu cele reale. Potrivit datelor prezentate, variația educației explică în parte, dar nu integral, variația veniturilor între țări. În general, o țară cu nivel redus de școlaritate este săracă. Însă există și câteva excepții. De exemplu, pe baza nivelului de școlaritate, Singapore ar trebui să fie pe locul 27 în topul celor mai bogate țări din eșantionul considerat, iar în realitate este pe locul doi. Pe de altă parte, Polonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă apar, prin aplicarea modelului, mult mai bogate ca
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
pe locul doi. Pe de altă parte, Polonia, Coreea de Sud și Noua Zeelandă apar, prin aplicarea modelului, mult mai bogate ca restul lumii decât sunt. Un alt aspect interesant din figură îl reprezintă faptul că diferențele de venit estimate pe baza nivelului școlarității tind să fie mai mici decât diferențele reale de venit între țări. De exemplu, pe baza diferențelor de școlaritate, cea mai săracă țară din eșantion ar fi Mali, cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
restul lumii decât sunt. Un alt aspect interesant din figură îl reprezintă faptul că diferențele de venit estimate pe baza nivelului școlarității tind să fie mai mici decât diferențele reale de venit între țări. De exemplu, pe baza diferențelor de școlaritate, cea mai săracă țară din eșantion ar fi Mali, cu un venit pe locuitor egal cu 34 % din cel al SUA. De fapt, Mali are un venit pe locuitor de doar 3% din cel al SUA. Așadar factorul analizat, educația
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
să aibă pentru ei înșiși sau copii lor, așa că nivelul pe care îl aleg va fi inferior optimului social. Existența externalităților educației afectează calculele privind importanța capitalului uman pentru a explica diferențele de venit dintre țări. În stabilirea relației dintre școlaritate și capitalul uman, s-a luat în calcul numai rentabilitatea privată a educației. Adică punctul de plecare a fost suma cu care un an suplimentar de studiu crește salariul individual. Dar dacă parte din contribuția capitalului uman al unui individ
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
analiza centrată pe individ a determinanților rezultatelor școlare și a efectelor acestor rezultate asupra transmiterii statusurilor și asupra mobilității sociale. La sfârșitul anilor ’50 începe să fie studiată serios problematica inegalităților școlare, fapt ce trebuie asociat amorsării creșterii numerice a școlarității în școlile secundare și cele superioare. Studiile ce i-au fost dedicate cunosc între 1960 și 1975 o adevărată explozie. Pe la mijlocul anilor ’60, eșecul școlar devine o problemă socială discutată de către intelectuali și prezentată atât în dezbaterile pedagogice, cât și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Bibliei. Accesul la învățătură a rămas la fel de scăzut ca și înaintea Reformei din cauza faptului că, pe de o parte, statele aveau prea puține resurse pentru a susține sisteme școlare comprehensive, astfel încât mulți elevi erau obligați să contribuie material la asigurarea școlarității lor, iar pe de alta desființarea ordinelor religioase a dus la închiderea școlilor religioase care proliferau în Europa catolică. 1.1.2. Școlile religioasetc " 1.1.2. Școlile religioase" O dare de seamă asupra învățământului din Europa Occidentală în epoca
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
cu posibilități materiale reduse. Acest fapt ar trebui să dea de gândit și oficialilor români, care se plâng că universitățile au devenit instituții de sporire a polarizării sociale. Nu cred că mai este cazul să insistăm asupra sporului pe care școlaritatea îl aduce veniturilor particularilor în condițiile societății bazate pe diviziunea muncii în sectorul industrial și terțiar. Dar relația dintre cele două variabile nu este atât de vizibilă în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în cazul economiilor agrare, cum sunt cele ale multor țări în curs de dezvoltare. După cum rezultă din studiile rezumate în cercetarea Băncii Mondiale, veniturile agricole, dar și cele nonagricole nonsalariale din aceste țări beneficiază într-o măsură redusă de influența școlarității. Acest fapt este determinat de structura piețelor luate în considerare și de modurile de producție agricole sau neagricole influențate în mod hotărâtor de preponderența unor modele culturale tradiționale. Este evident că tot în acele țări se înregistrează cele mai reduse
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
salarii avem o foarte redusă orientare spre piață. În mare măsură, situația se regăsește și în cazul gospodăriilor țărănești din România, unde productivitatea extrem de scăzută este asociată unei organizări a producției care face abstracție de piață. Pentru aceste realități, simpla școlaritate nu este de ajuns, în măsura în care ea este totuși posibilă. Politicile de dezvoltare și cele educaționale au nevoie de măsuri cât mai precise ale rezultatelor programelor. Chestiunea evaluării a determinat dezvoltarea unor tehnici sofisticate de estimare a profiturilor individuale și sociale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
anumit status. 6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?tc "6. Aplicația 1. Cum determină nivelul de instrucție veniturile unei persoane în România?" Putem testa propozițiile de mai sus, care indică impactul nivelului de școlaritate asupra veniturilor unei persoane, cu ajutorul datelor de sondaj. Evidențele empirice permit investigarea determinării veniturilor atât la nivelul familiei, cât și la cel al persoanei. 6.1. Determinarea resurselor monetare ale familieitc "6.1. Determinarea resurselor monetare ale familiei" O astfel
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
modelarea creșterii veniturilor în funcție de vârstă pe niveluri de instrucție constante. Neavând subeșantioane suficient de mari pe niveluri de instrucție specifice, am fost nevoit să construiesc din răspunsurile subiecților variabile dummy, corespunzătoare unor categorii de instrucție utilizate în abordarea cotidiană a școlarității: primară (0-8 clase), medie (de la 9 clase la postliceal) și superioară. Prin urmare, constanța nivelului de instrucție pe aceste categorii este doar aproximată, categoriile nefiind, cum este evident, total omogene. Literatura sociologică și economică postulează că, la aceeași vârstă, nivelul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
treime de abatere standard venitul unei persoane. Niveluri de instrucție medii (liceale) corespund unor venituri medii. Pe baza modelului, care controlează impactul nivelului de instrucție prin poziții ocupaționale sau vârstă, consider că diferențele constatate se datorează unor competențe diferențiate în funcție de școlaritate, dar și accesului diferențiat la poziții salariate ierarhizate în funcție de treapta de învățământ absolvită. 3. Veniturile sunt dependente de poziția individului în structura ocupațională. Persoanele ocupate și pensionarii beneficiază de venituri mai mari decât celelalte categorii de neocupați. 4. Femeile și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile scad de la o anumită vârstă pentru a se redresa către sfârșitul ciclului vieții. Am explicat aceasta prin distorsiunile din structura pensiilor, determinate de politicile sociale destul de inconsistente ale ultimelor decenii. Nivelul de școlaritate are un impact puternic, studiile superioare aducând un spor semnificativ al veniturilor persoanei. Rezidența urbană și ocuparea sau pensia induc și ele sporuri semnificative ale veniturilor. Pe lângă aceasta, interesantă este constatarea unor venituri semnificativ mai mici ale femeilor, ceea ce constituie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
În SUA cel puțin, partea cea mai importantă a costurilor educației o constituie câștigurile anticipate (respectiv costurile de oportunitate). Egalizarea șanselor școlare se poate prin urmare realiza mai degrabă prin burse și credite decât prin simpla gratuitate a învățământului. • Impactul școlarității asupra veniturilor individuale depinde de structura ocupațională. În țările mai puțin dezvoltate, cu economii agrare, un nivel de instrucție mediu nu aduce neapărat avantaje în comparație cu instrucția primară. • Datele românești arată o relație nonliniară, pătratică a vârstei cu veniturile: veniturile cresc
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ale cheltuielilor cu învățământul sau la impactul investirii resurselor materiale asupra rezultatelor școlare. Pritchett (2001) arată că, în deceniile care au trecut din 1960, aproape toate țările lumii au cunoscut o sporire a capitalului uman, a numărului de ani de școlaritate ai cetățenilor. Împotriva așteptărilor adepților teoriei capitalului uman, acumularea capitalului uman nu a avut întotdeauna o contribuție semnificativă la creșterea economică în majoritatea țărilor lumii. În intervalul 1970-1996, arată Young (2001), educația a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării economice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o țară la alta (fiind influențate de transformările sectoriale, de politicile particulare și de diferențele în ritmul de asimilare a unor tehnologii), astfel încât țări care porneau de la condiții diferite au valorificat pe căi specifice resursele umane create prin educație. 3. Școlaritatea nu are aceeași eficiență în toate țările. Chiar dacă programele sunt similare, modul de organizare a educației poate duce la diferențe sensibile între absolvenți în ceea ce privește competențele pe care ei ar trebui să le stăpânească. Creșterea productivității economice sau a produsului intern
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
explicate doar de reușita la examenele anterioare. La aceeași notă la CM2, în clasa a VI-a intră mult mai puțini copii de muncitori decât copii de cadre superioare (36% față de 94%). Cauza principală o constituie diferențele în cererile de școlaritate (cadrele superioare doresc o continuare a studiilor pentru copiii lor, în timp ce muncitorii nu); - profesorii țin seama, conștient sau inconștient, de originea socială a elevilor atunci când fac orientarea școlară: pentru cei „medii” la învățătură, au primit aviz favorabil pentru intrarea în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și Belgia - 7, SUA și Iugoslavia - 5. 2. Se poate vorbi despre o tendință de scădere a acestor disparități în anii ’70. 3. Tendința de diminuare a ecartului se pare că se explică cel mai bine prin creșterea ratelor de școlaritate 1. Cele mai importante studii de acest gen sunt, în perioada recentă, cele organizate de OECD, în care măsurarea performanțelor școlare nu se limitează la indicatori de genul lungimii carierei școlare, al notelor ori al rezultatelor la teste aplicate în cadrul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
fiecare dintre ei, fenomen pe care autorul îl explică prin costul marginal mai redus al educării fiecărui copil, combinat cu stimulentul alocațiilor pentru copii, condiționate de participarea lor școlară; - pe baza celor de mai sus se identifică un model de școlaritate specific ruralului: copiii cu vârsta mai mare din mediul rural abandonează școala pentru a ajuta gospodăria specializată în agricultură și contribuie la crearea condițiilor prin care se reduc riscurile de abandon școlar pentru frații lor mai mici. - sărăcia duce la
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
membri de familie cărora trebuie să le fie împărțite acestora (Steelman, Powell, 1989, 1991). Teoreticienii școlii capitalului uman afirmaseră deja că numărul de copii este în relație inversă cu investiția în educația lor (Becker, 1997). Studiind deciziile privind investițiile în școlaritatea copiilor, Steelman și Powell obțin rezultate care confirmă importanța acestui aspect (1991) în SUA. Într-adevăr, numărul de frați afectează negativ ajutorul financiar primit de un copil și corelează pozitiv cu tendința de căutare de resurse financiare alternative (credite, slujbe
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
târziu beneficiază de un sprijin mai consistent -, nivelul de instrucție al părinților și abilitățile copilului, care prezic performanțele și beneficiile viitoare. • Un alt set de teorii atribuie cauzele succesului sau eșecului școlar variabilelor culturale: aspirații, motivații și atitudini. Deciziile privind școlaritatea depind de caracteristicile culturale, care sunt socializate și sunt specifice categoriilor sociale. Aceste teorii sunt puternic contestate atât din motive morale, cât și metodologice. • Teoriile recente arată că multe procese de natură economică sunt influențate de variabile sociologice. Dintre acestea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
clarificate și asimilate temeinic exercită un transfer asupra altora similare, mai ales dacă se face și o pauză destul de mare între cele două faze ale studiului. În felul acesta înțelegem de ce elevii care învață în mod serios, încă de la începutul școlarității, se descurcă din ce în ce mai ușor, pe măsură ce parcurg anii de liceu, pe când cei ce memorează superficial întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți. Este necesară o atenție sporită în privința întocmirii orarelor. Pentru a evita interferența se recomandă asigurarea unei variații în succesiunea disciplinelor. După ora
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
școlar. Este cunoscut, astfel, că unele familii oferă un mediu cultural favorabil dezvoltării copilului, în timp ce altele prezintă o situație precară sub raport material, cultural și al atmosferei de ansamblu. Elevul provenit dintr-un mediu familial favorizant beneficiază, chiar de la începutul școlarității, de un „capital cultural” identic sau foarte apropiat de cultura vehiculată de școală, ceea ce îi va asigura succesul școlar și, ulterior, cel profesional. Totodată, copilul aparținând unei astfel de familii este stimulat să frecventeze diferite instituții culturale (muzee, expoziții, teatre
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ecului [colar" Dintre măsurile de prevenire a apariției eșecului școlar, menționăm: • Sporirea rolului învățământului preșcolar. Statisticile pedagogice arată că aproximativ jumătate din rebuturile școlare constatate în ciclul primar și gimnazial își au originea în diferențele prezentate de copii la debutul școlarității, în ceea ce privește capacitatea verbală, gradul sociabilității (disponibilitatea de a comunica cu ceilalți din jur), cunoștințele și deprinderile minime necesare însușirii scris-cititului, familiarizarea cu rigorile unui program școlar organizat etc. • Stabilirea unor relații strânse de parteneriat între școală și familie, deoarece pentru
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazul orașului Cluj-Napoca, se poate observa, că, în timp ce la începutul anilor ’90 nivelul acesteia era relativ scăzut, înregistrând indici relativ ridicați doar în cazul minorității maghiare (Pásztor, 2004, p. 83), nivelul segregării, în special pentru categoriile defavorizate (nivelul scăzut al școlarității, romi), a crescut semnificativ. 2. În contrast cu abordarea ecologistă, perspectiva culturalistă nu consideră segregarea ca fiind un proces natural, ci mai degrabă ca fiind cauzat, menținut și amplificat de discriminare (formală, în cazul apartheidului, sau informală, cotidiană) prin stereotipuri negative. În
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]