416 matches
-
Tipografia Trattner, Pesta, 1830. Pétzeli, József, II. József életének rövid leírása șDescrierea pe scurt a vieții lui Iosif al II-leaț, Tipografia Wéber Simon Péter, Komárom, 1790. *** Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga, ediție Îngrijită de Al. Piru, Ioan Șerb, Editura Minerva, București, 1976. Rusu, Ioan Icoana pământului, I-III, Tipografia Seminarului, Blaj, 1841-1843. *** Scriptores Rerum Hungaricarum, ediție Îngrijită de Aemilius Jakubovich, Tipografia Reg. Univ. Litter. Hung., Budapesta, 1937. Stoica de Hațeg, Nicolae, Cronica Banatului, ediție Îngrijită de Damaschin Mioc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Militară, București, 1984, sub voce „Roșu XE "Roșu" , Pelaghia”. Silviu Dragomir, op. cit., pp. 343-345; Ștefan Pascu, Iosif Pervain (coord.), George Bariț XE "Bariț" și contemporanii săi, vol. III, Editura Minerva, București, 1976, p. 65 (cu bibliografia dedicată acestui episod). Ioan Șerb (coord.) Flori alese din poezia populară, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 72. Ediția princeps a romanului a apărut la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T.
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
alese din poezia populară, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967, p. 72. Ediția princeps a romanului a apărut la București În anul 1922. Vezi Simeon Florea Marian, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura Națională”, București, 1995, pp. 52-57; Vladimir Trebici, Ion Ghinoiu, Demografie și etnografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986, pp. 242-243. Pentru problematica interdicțiilor matrimoniale În mediul țărănesc, dintr-o perspectivă istorică, vezi Toader
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, pp. 149-162. Vezi eseul „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică”, În volumul George Călinescu, Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968. Vezi Al. Piru, Ioan Șerb, Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga XE "Goga" , Editura Minerva, București, 1976, vol. I, pp. 499-500. Problema „romantismului ardelean” a generat o discuție, Întreținută de: Mircea Popa XE "Popa" , „Ipostaze ale iluminismului românesc”, În Echinox, 1976, nr. 9-10
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1970. Nicolae Edroiu, Răsunetul european al răscoalei lui Horea XE "Horea" (1784-1785), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976. Nicolae Edroiu, „Răscoala lui Horea XE "Horea" În folclorul românesc (Preocupări de cercetare a folclorului răscoalei)”, Apulum, X, 1972, pp. 313-325; Ovidiu BÎrlea, Ioan Șerb (coord.), Horea și Iancu XE "Iancu" În tradițiile și cântecele poporului, Editura Eminescu, București, 1972; Florian Dudaș, Răscoala lui Horea În tradiția poporului, Editura Albatros, București, 1984. Nicolae Edroiu, Horea XE "Horea" În publicistica românească de acum un veac, Editura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru relațiile sociale și sexuale, transformându-le, prin restructurarea identităților și a acțiunii sociale. Datorită semnificației sale culturale (van Gennep, 1960, 116), nunta - momentul realizării publice a unei căsătorii - este bine pusă în evidență." Basmul Făt-Frumos cu părul de aur [Șerb] narează istoria unui copil sosit în casa unui pustnic într-un sicriaș, pe apă, și crescut cu toată dragostea de tatăl adoptiv. Era copilul lepădat de o fată de împărat, care "alunecase și ea în valurile lumei și, care, de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Banat, Cluj, 1945; Portul popular din Țara Hațegului. Bazinul de la Hațeg, București, 1962; Tipuri de păstorit la români (sec. XIX - începutul sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Hațeg, București, 1962; Tipuri de păstorit la români (sec. XIX - începutul sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a raporturilor de exploatare și dominație, pe o teorie a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre „opresori” și „oprimați” alcătuiesc trama relațiilor sociale și constituie motorul istoriei, un fel de primum mobile ce corespunde unei structuri de „joc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre o practică datând din Evul Mediu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cei care ne-au stăpânit destinele - Turci, Greci, Unguri sau Ruși! -, s-a adeverit a-și avea originea indiscutabilă În limba unui mare imperiu, al unei mari culturi! Unirea Principatelor și, mai ales, Marea Unire de la 1918 a dăruit foștilor șerbi, iobagi sau cei fără națiune nu numai o patrie, dar acea calitate umană care ax al tuturor acțiunilor și valorilor - demnitatea! O demnitate atât de târziu, de dramatic, dăruită nouă și care se leagă atât de strâns, de organic, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
studiu pertinent, Mișcarea revoluționară comunistă din România în cursul anilor 1918-1926 și legăturile ei cu Internaționala a III-a, în care a analizat acțiunile subversive ale guvernului de la Moscova și modalitățile de acțiune, respectiv neutralizare ale agenților sovietici. Generalul Mihail Șerb, locotenent-colonel Mihai Ion, maiorii Gheorghe Beloiu și Alexandru Constantinescu au semnat, în anul 1928, lucrarea Poliția de siguranță. Serviciul de informații și contrainformații, în care s-a evidențiat rolul și utilitatea unui asemenea serviciu, precum și pericolele existente la adresa statului român
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
senior sau de autoritatea ecleziastică. Numai în virtutea acestor puteri, seniorii pot impune supușilor lor constrîngcri, sarcini și diverse taxe. Condiția țăranului Fie că e desemnat ca "manant" (din latinul manere = a ră-mîne), ca "villan" (locuitor al unei villae) sau ca "șerb", țăranul medieval duce o viață dură și grea. Toți țăranii sînt supuși unui stăpîn, seniorul proprietar al domeniului, care, desigur, îi apără, dar, mai ales, îi conduce, îi pedepsește și profită în mod esențial de munca lor. Istoricii specialiști în
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
stăpîn, seniorul proprietar al domeniului, care, desigur, îi apără, dar, mai ales, îi conduce, îi pedepsește și profită în mod esențial de munca lor. Istoricii specialiști în Evul Mediu au dezbătut îndelung originile serbiei și natura însăși a statutului de șerb. Istoriografia clasică, ilustrată în special de Marc Bloch, voia ca serbia, puțin răspîndită în secolul al IX-lea, să-i fi înglobat, progresiv, pe toți descendenții sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stăpînilor și chiar pe proprietarii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
IX-lea, să-i fi înglobat, progresiv, pe toți descendenții sclavilor carolingieni, ai colonilor incapabili de a rezista presiunii stăpînilor și chiar pe proprietarii unui alodiu, a căror situație economică s-a degradat continuu. La sfîrșitul secolului al XI-lea, șerbii se pare că ar fi constituit marea masă a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
continuu. La sfîrșitul secolului al XI-lea, șerbii se pare că ar fi constituit marea masă a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
a populației de la țară, universal integrată între limitele impuse de seniorie și constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
constrînsă la trei sarcini precise: "chevage" -măruntă sumă de bani pe care șerbul o dădea seniorului în chip de recunoaștere a condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
condiției sale inferioare; "formariage" taxă datorată de către șerb stăpînului său atunci cînd dorea să se căsătorească cu fata unui șerb aparținînd unui alt domeniu decît al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra altor categorii de rurali decît șerbii și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
al său; "la mainmorte" un fel de drept de succesiune dat seniorului de către moștenitorii vreunui șerb, în caz contrar, bunurile defunctului revenind seniorului. Lucrări mai recente au demonstrat că aceste sarcini apăsau, de fapt, asupra altor categorii de rurali decît șerbii și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și, încă mai pronunțat, față de sclavia antică, diferențe notabile, care variau considerabil de la o regiune la alta a creștinătății. Dacă nu era cu adevărat un sclav
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
și că serbia ea însăși, născută sau nu din sclavia carolingiană, prezenta față de aceasta și, încă mai pronunțat, față de sclavia antică, diferențe notabile, care variau considerabil de la o regiune la alta a creștinătății. Dacă nu era cu adevărat un sclav, șerbul medieval nu era nici un om liber. Îi era interzis să devină călugăr sau preot. Nu putea da în judecată, nici să dispună liber de bunurile sale. Nu era recrutat în serviciul de oaste, cu excepția Germaniei, unde exista, după cum am văzut
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
personală, apoi de pămînt (de "glie") în cazul serbiei autentice (legat de concesionarea unei posesiuni servile), și amenințat în permanență de stăpîn în virtutea dreptului de urmărire. În afara sarcinilor menționate mai sus, seniorul putea, după bunul său plac, să-i impună șerbului munci de tot felul corvezi și dări care se constituiau în așa-numita "taille" (dare excepțională). Toate aceste îndatoriri erau ereditare și făceau din șerb un om inferior, disprețuit de toată lumea, chiar și de țăranii din vecinătate, care se bucurau
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
urmărire. În afara sarcinilor menționate mai sus, seniorul putea, după bunul său plac, să-i impună șerbului munci de tot felul corvezi și dări care se constituiau în așa-numita "taille" (dare excepțională). Toate aceste îndatoriri erau ereditare și făceau din șerb un om inferior, disprețuit de toată lumea, chiar și de țăranii din vecinătate, care se bucurau de ceva mai multă libertate decît el. Nu toți țăranii, într-adevăr, erau supuși "înjositoarei șerbii", în afara proprietarilor liberi, care scăpau, cum am mai spus
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
puteau transmite bunurile liber, plătind doar o taxă minimă. Depindeau însă de senior în privința pămînturilor lor, care le fuseseră concesionate. Textele nu permit estimarea exactă a locului pe care-l ocupau cele două statute în senioriile Occidentului. Întîi pentru că între șerbi și oamenii liberi existau o întreagă sciic de statute intermediare; apoi, pentru că această realitate a variat mult în timp și spațiu. Se știe, de exemplu, că regiuni precum Picardia, Normandia, Lombardia și Saxonia nu au cunoscut șerbia, că ea s-
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]