419 matches
-
extrem de diverse În timp și În spațiu, diversitate reflectată și de evoluția termenilor utilizați. În limbile occidentale, derivatele termenului din latina medievală sclavus, Însemnând literal „slav”, le-au Înlocuit pe cele ale latinescului servus, „sclav”, cuvânt din care a provenit „șerb”. Evoluția semantică s-a produs În același mod ca și cea instituțională care a condus de la sclavia antică la șerbia medievală. Cuvântul francez „sclav” și termenii corespondenți din alte limbi occidentale dau seama despre o practică datând din Evul Mediu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
Camelia - Judecătoria Timișoara - Branzan Nicoleta-Carmen - Judecătoria Arad - Pitu Catalin-Ranco - Judecătoria Oravița - Bariu Loredana - Judecătoria Sannicolau Mare - Mihai Simona-Mariana - Judecătoria Lugoj - Lăzărescu Caius-Valerian - Judecătoria Gurahonț - Pervu-Milostean - Judecătoria Făget Diana-Emanuela - Pascariu Rodica - Judecătoria Bozovici - Covaci Anisoara-Laura - Judecătoria Făget - Ghimpau Alin-Mihail - Judecătoria Deta - Șerb Ancuța Floriana - Judecătoria Gurahonț - Costași Simona Minodora - Judecătoria Făget - Gaspar Dumitru-Mircea - Judecătoria Gurahonț - Mandroc Augustin - Curtea de Apel Albă Iulia - Lazăr Daniela-Liliana - Judecătoria Craiova B. Procurori - Bartha Ioana Cristina - Parchetul de pe lângă Judecătoria Blaj - Marin Sorinel - Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești - Mihai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129019_a_130348]
-
țel. 223588 17225 SINKA RODICA Arad, Aleea Saturn nr. 5, bl. A12, sc. B, ap. 9 159 ȘCHIOP NORICA (n. 1955) Sebiș, Str. Oituz nr. 9 țel. 420970 16143 SEPETAN MARIANA LAVINIA (n. 1971) Secusigiu nr. 324 țel. 094477122 11239 ȘERB DOINA MONA (n. 1956) Arad, Str. Albă Iulia nr. 11 țel. 264159 12599 ȘERBAN VASILE (n. 1942) Arad, Str. Simion Popa, nr. 36 bl. 229 sc. A ap. 11 țel. 263264 17226 SICRA MARIANA Arad, str. Mioriței nr. 5 bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
14/13 țel. 257907 OGNEAN OANA RAMONA Tg. Mureș, str. Bartok Bela nr. 8/37 țel. 095510987 PARCIU MARIELLA MARIA Reghin, str. Unirii nr. 17/12 țel. 093644596 POGACEANU ALEXANDRA OANA Tg. Mureș, str. Koos Ferencz 1/18 țel. 135865 ȘERB IOAN SORIN Tg. Mureș, Piața Armatei nr. 14 țel. 215691 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII SUPERIOARE OLAR CLAUDIU Iernut, str. 1 Decembrie 1918 nr. 6A/6 țel. 095623146 CONTABILI AUTORIZAȚI STUDII MEDII BOTH MARIA MAGDALENA Tg. Mureș, Bd. 1848 nr. 11/3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
4 țel. 3346440 092529659 6022 SEGARCEANU RODICA (n. 1954) Str. Mecet nr. 46A sector 2 țel. 2523019 15496 SEMEN CARMEN (n. 1967) Aleea Lunca Șiretului nr. 1 bl. A45, sc. B, et. 4, ap. 30 sector 6 țel. 7784007 6024 ȘERB VIOLETA (n. 1956) Str. Baltagului nr. 4 bl. V76, sc. A, et. 1, ap. 6 sector 5 țel. 4101179 15511 ȘERBAN RADU GEORGE (n. 1961) Str. Gîrleni nr. 11 bl. C45, sc. 1, et. 7, ap. 48 sector 6 țel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
lăsând apoi jungla să le reocupe și regatele constituite În văile cultivate cu orez. Problema depășea Însă nivelul geografiei regionale. Nomazii și păstorii (cum ar fi berberii și beduinii), vânătorii-culegători, țiganii, vagabonzii, oamenii fără casă, grupurile itinerante, sclavii fugari și șerbii au deranjat Întotdeauna statul. Eforturile de a sedentariza definitiv aceste populații par să facă parte dintr-un proiect permanent al statelor, care Însă a fost rareori Încununat de succes. Pe măsură ce am analizat aceste eforturi de sedentarizare, am ajuns să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
act de măsurare era marcat de jocul relațiilor de putere. După cum demonstrează Kula, pentru a Înțelege practicile de măsurare din modernitatea europeană timpurie, trebuie să le vedem prin prisma intereselor divergente ale principalelor stări sociale: aristocrația, clerul, neguțătorii, meșteșugarii și șerbii. O bună parte a politicii unităților de măsură era determinată de ceea ce economiștii contemporani ar numi „constanța” rentelor feudale. Nobililor și clericilor le era greu să mărească În mod direct obligațiile feudale, iar nivelul stabilit pentru acestea era rodul unor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
modernismului extrem leninist În ceea ce Richard Stites numea „utopismul administrativ” al țarilor ruși și al sfetnicilor acestora din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea. Acesta și-a găsit expresia Într-o succesiune de proiecte de organizare a populației (șerbi, soldați, muncitori, funcționari) În instituții „bazate pe ierarhie, disciplină, uniformizare, ordine strictă, planificare rațională, mediu geometric și având drept scop asigurarea bunăstării”. Sankt Petersburgul lui Petru cel Mare a constituit Întruchiparea urbană a acestei viziuni. Orașul a fost construit conform
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și moșierii, obișnuiau să folosească forța de muncă pentru scopurile lor personale și aveau, dacă nu prin lege, cel puțin În practică, puterea arbitrară de a-i insulta, a-i bate sau de a-i deporta pe țărani. Ca și șerbii, aceștia erau imobilizați În mod legal. S-a reintrodus un sistem de pașapoarte interne, pentru a curăța orașele de „rezidenții indezirabili și neproductivi” și pentru a se Împiedica fuga țăranilor. S-au adoptat legi prin care aceștia erau deposedați de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
sclavagiste cu frontiere deschise au fost dintotdeauna vulnerabile din acest punct de vedere. Înainte de războiul civil, În Statele Unite, sclavii fugari puteau merge În Nord, În Canada sau În „statele libere” din Vest. În Rusia, majoritatea decretelor țariste aveau drept obiect șerbii fugari. În general, oricând există o frontieră deschisă, formele de muncă bazate pe lipsa de libertate sunt greu de menținut dacă nu se poate exercita o coerciție suficientă pentru a ține populația În frâu. Această logică funcționează cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
libertatea, mobilitatea și onoarea cu servitutea celor supuși curții. Un proverb afgan grăitor și nepărtinitor surprinde această distincție: „Dările mănâncă văile, onoarea mănâncă dealurile”. Unul dintre cele mai bune mijloace de a circumscrie asemenea locuri este Întrebarea Încotro se Îndreptau șerbii și sclavii fugari și unde se restabileau comunitățile de sclavi fugari. Aceste locuri erau spații nestatale pe care autoritățile Încercau, dacă se putea, să le elimine. În Statele Unite, un exemplu grăitor este efortul enorm făcut după război, În Sud, de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
și se vindea sau cumpăra în țară. Scutirile de vamă acordate locuitorilor din satele mânăstirilor ne dau posibilitatea să aflăm ce cumpărau și ce vindeau țăranii. Ceea ce înseamnă că aveau posibilitate de mișcare, nu erau legați de glie așa cum fuseseră șerbii de pe moșiile feudalilor apuseni. Dăruindu-i Episcopiei Romanului satul Negrești, în 1466, Ștefan cel Mare statua prin privilegiul său ca nimeni să nu îi judece sau să le ia vamă, pentru că “acela ne este potrivnic nouă și curții noastre și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
tot: dreptatea împărățea pe scaun; și nu ea lui, ci el era supusul ei și șerbitoriu! De apuca armele, de ea se sfătuia; de judeca, pe dânsa o asculta; de cinstea, ei-i urma și toate le făcea ca un șerb din porunca ei! Cei vechi băznuia, că dreptatea a fugit dintre oameni; iar noi putem adeveri, că la noi stăpânea. O, viață fericită! O, obiceie de aur! o, dulce stăpânire întru carea au petrecut străbunii noștri! Oare-ți mai veni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a deprinderilor ortografice și de punctuație, în Preocupări metodico didactice, Slobozia, casa personalului didactic, 1981, p. 98-102. [282] STOENESCU, AUGUSTIN, Dezbatere: Probleme ale limbii literare în programele și manualele școlare (Pitești, 29 noiembrie 1980), în: BulSȘF, 1981, p. 126-127. [283] ȘERB, FELICIA, Dobrogea! Dobrogea! de Geo Bogza. în: ProDid, [1], 1980-1981, p.64-66. [284] ȘERDEAN, Ioan, Mări sub pustiuri de D. R. Popescu (Semnificația titlului). în: ProDid, [1], 1980 1981, p. 73-74. [285] ȘESAN, M., Prima carte românească de pedagogie, în
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de aur (1939). Adresându-se fiului, ca Tudor Arghezi în Testament, poetul enunță lapidar, într-o formulare de inscripție, îndatorirea acestuia de a păstra neștearsă amintirea chinurilor și umilințelor îndurate de străbuni: „Să nu uiți nici o clipă: străbunii au fost șerbi./ Primiră-n veacuri aspre sudălmi și bice-n spate./ Să nu uiți nici o clipă: se odihnesc sub ierbi,/ Dar țărna lor mai strigă și azi după dreptate”. Lirica de senectute a lui S. se menține în același univers rustic, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
dânsul milă/ și se-nvoi în taină dumneaei/ Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Să-l facă soțul și stăpânul ei.”819 Conviețuirea lor are la bază un respect reciproc, o dorință de a respecta drepturile și libertățile fiecărui partener: „Așa se învoiră ei blajin:/ Ea șerb și l-a făcut, dar și stăpân:/ șerb în amor și 814 Derek Brewer, The Canterbury Tales: Overview, în ed. cit., passim. 815 Ibidem. 816 Care cunoaște o similitudine uimitoare cu personajul feminin boccaccesc Dianora, din X. 5. 817 Robert O. Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Payne, op. cit., p. 26. (trad. n.) 818 Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Jill Mann, Medieval Literature: Chaucer and the Alliterative Tradition, edited by Boris Ford, Penguin Books, 1982, p. 133. 819 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 427. 220 domn în căsnicie,/ Deci dar și șerb și domn avea să-i fie./ șerb zic? Ba domn întâi și mai cu seamă,/ Căci doamnă și iubită-avea, se cheamă.”820 Regulile iubirii curtenești nu sunt încălcate, se respectă întreg ritualul schimbului de roluri de la vasal la stăpân, însă dragostea este autentică, nu au încheiat o
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
fost descoperit și pe un deal din „moșia“ satului respectiv. El putea fi denumit de romani *servatore, „păzitor, paznic, observator“ (< lat. servo, -are, „a observa, a pîndi“), nume devenit prin evoluție fonetică explicabilă (rv > rb, ca în corvus > corb, sĕrvus > șerb, vervex > berbece), Sărbătoare. Schimbarea genului e frecventă la trecerea din latină în romînă: flore(m), pane(m), ponte(m), masculine în latină, au devenit feminine în limba romînă: floare, pîine, punte. Onomasiologic, autenticitatea toponimizării unui astfel de apelativ este susținută
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de realizarea estetic? a acestei locuin?e. El trece deci la amenajarea dup? acest model a micului castel de la Versailles, construit de Ludovic al XIII-lea n 1631. Rapid, Le N�tre �mbun?ț??e?te starea gr?dinilor pentru șerb?ri. Apoi, �n 1668, Le Vau deseneaz? o anex? a cl?dîrîi �n partea dinspre gr?din? cu o fă?ad? maiestuoas? cu trei niveluri: un nivel de funda?ie; un etaj nobil ritmat de un ordin ionic ?i de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
Un poet moldovean din veacul XVIII: Matei Milu, AAR, memoriile secțiunii literare, t. XX, 1897-1898, în Primii noștri poeți, pref. Nicolae Manolescu, București, 1964, 73-80, în Poezia română clasică (De la Dosoftei la Octavian Goga), I, îngr. Al. Piru și I. Șerb, introd. Al. Piru, București, 1970, 25-27. Repere bibliografice: Iorga, Ist. lit. XVIII, II, 400-401; Popovici, Studii, 398-402; Călinescu, Ist. lit. (1941), 75-76, Ist. lit. (1982), 70-71; Piru, Ist. lit., II, 258-262; Ist. lit., II, 177-180; Dicț. lit. 1900, 577; I.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288150_a_289479]
-
jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea, Nunta la Paloș, în Folclor din Transilvania, II, îngr. Ioan Șerb, București, 1962, 5-195; Comori din Ardeal, în Folclor din Transilvania, IV, îngr. Dumitru Lazăr, pref. Mihai Pop, București, 1966. Repere bibliografice: Ovidiu Bârlea, Gheorghe Cernea, REF, 1965, 4; Dan Botta, Scrieri, IV, îngr. Dolores Botta, București, 1968, 364-366; Constantin Catrina
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
Banat, Cluj, 1945; Portul popular din Țara Hațegului. Bazinul de la Hațeg, București, 1962; Tipuri de păstorit la români (sec. XIX - începutul sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
Hațeg, București, 1962; Tipuri de păstorit la români (sec. XIX - începutul sec. XX), pref. Tiberiu Morariu, București, 1964; Studii de etnografie și folclor, vol. I, îngr. Mihai Pop și Ioan Șerb, pref. Mihai Pop, București, 1975, vol. II, îngr. Florica Șerb, București, 1980. Repere bibliografice: N. Iorga, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, RI, 1926, 7-9; Ovid Densusianu, „Țara Hațegului și regiunea Pădurenilor”, „Grai și suflet”, 1927-1928, vol. 3, fasc. 1; Teodor Onișor, Romulus Vuia, AMET, 1966; Ion Vlăduțiu, Etnografia românească, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]