3,690 matches
-
în prezența publicului participant la expoziție. Proiectul reunește în prezent lucrări a 88 de artiști contemporani - pictori, sculptori, graficieni, poeți, fotografi, artiști conceptuali, artiști naivi - din 15 țări: Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Italia, Liban, Maroc, Moldova, Olanda, Polonia, România, Spania, Șerbia, Slovenia, Ungaria, lucrări peste care Mirela a pictat, creând din toate acestea o singură pictură. Lucrările implicate în acest proiect au fost realizate de: 63 artiști din: România și Moldova (Irina Abaza, Ana Asavei Pietraru, Paul Cotoc, Victorița Duțu, Adriana
„Add to Address Book“ by Mirela Trăistaru – Museum of Young Art Vienna- MOYA [Corola-blog/BlogPost/94097_a_95389]
-
Polonia (Bartosz Fraczek, Kuba Jaknbowski, Wkodzimierz Karankiewicz), patru artiști din Italia (Bruno Garlandi, Andreea Verdelago, Antonella Prota Giurleo, Dan Istrate), unul din Ungaria (Simon Janos), doi din Croația (Marino Jugovać, Klavdija Marusić), unul din Franța (Sylvie Lancon Vernica), doi din Șerbia (Mărci Marckov, Cicca Pavel), unul din Liban (Georges Medawar), trei din Bulgaria (Hristo Panev, Gabriel Panev, Stanislava Spasova), unul din Spania (Giuseppe Strano Spitu). Proiectul „Add to Address Book“ nu se oprește aici. Tot mai mulți artiști i se vor
„Add to Address Book“ by Mirela Trăistaru – Museum of Young Art Vienna- MOYA [Corola-blog/BlogPost/94097_a_95389]
-
pe care o voi consideră mereu o ,,nava fără pвnze și fără cвrmă”. Da, dincolo de această nu mai există nimeni, ci doar niște ,,excentrici” activiști ai unui curent destabilizator. De aici și concluzia că Timocul, alături de celălalte provincii istorice din Șerbia de răsărit, este predispus la hedonism. Această ipostază a gloriosului tărвm scăldat оn sвngele și lacrimile strămoșilor se datorează, оn parte, unui ,,momism” specific celor care au plecat la un drum lung cu o idee, dar ajungвnd la capătul acestuia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
a aceluiași dr. Pedrag Balașevici: ,,Domnilor, romвnii din Timoc au mai puțin nevoie de bani, au nevoie de iubire, de solidaritate, să simtă că alături de inimă lor bate cea a țării-mamă!”. Doctorul Balașevici este printre puținii lideri ai romвnilor din Șerbia de est care au făcut ceva pentru minoritatea din care face parte. Nu de cвnd DPRRP a оnceput să ,,miluească” cu arginti cвțiva impostori pentru a-i ridică оmpotriva semenilor lor din comunitate. De ce această atitudine de sfidare a unui
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
trecut cu rădăcini adвnci оn istorie? Fiindcă frontieriștii aventurieri nu au Dumnezeu, adică nu au valoare sufletească pozitivă. Intenția lor este, am mai spus-o, nu să se izoleze de romвnimea din Voivodina, ci să o monopolizeze, că etnicii din Șerbia de răsărit sunt mai mulți și mai ,,oțărвți”. Da, da, cred că Timocul poate deveni, curвnd, un Turn Babel. Dacă nu vor interveni prompt cei care оncă mai așteaptă ,,inorogul alb”. Nu cei din urmă ar trebui să știe că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
genul celei dinainte. Mai ales cвnd nu știu că sunt оmpinși pe linia frontului drept ,,carne de tun” de niște călăuze care tulbură apele оn Timoc. Vom descoperi, cвndva, de ce Romвnia nu are o strategie clară pentru romвnii din Republică Șerbia. De fapt, strategia este că strategia nu are strategie. Jocul de cuvinte, din păcate, ascunde o tragedie care va marca viitorul unei comunități puternice din Balcani și care face parte din sufletul neamului nostru. Poate ar trebui să le recomandăm
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94095_a_95387]
-
forum anual de dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Șerbia (Voivodina și Șerbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilica din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă și ucraineană din România. Lucrările congresului au stat sub semnul aniversării a 100 de
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
dezbatere din învățământul românesc după cum aprecia însuși ministrul Remus Pricopie. Colegilor din România li s-au alăturat peste 300 de dascăli din R.Moldova, 150 din regiunile ucrainene Cernăuți, Odessa, Transcarpatia și Vinnița, zeci de colegi din Șerbia (Voivodina și Șerbia de răsărit), un grup reprezentativ de cadre didactice de la școlile de grafie chirilica din toate raioanele nistrene ale Moldovei, profesori de etnie sârbă și ucraineană din România. Lucrările congresului au stat sub semnul aniversării a 100 de ani de la congresul
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
omologului său Serghei Kvit din Ucraina, prin intermediul consulului general al Ucrainei la Suceava, medalia de aur a congresului. Congresul a hotărât că în al doilea semestru al anului școlar 2014/2015 medalia să fie transmisă ministrului educației Srgean Verbici din Șerbia. Fiecare grup de participanți a intonat imnul țării lor. Drapelele celor 4 țări au însoțit participanții în toate zilele congresului. Fiindcă 24 august a coincis cu ziua independenței Ucrainei, presedintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
cu ziua independenței Ucrainei, presedintele AGIRo și alți participanți au purtat cocarde ucrainene, iar cei 500 de profesori din sală filarmonicii din Chișinău au fluturat sute de foi în culorile galben-albastre ale statului ucrainean. A fost remarcat faptul că în Șerbia de răsărit s-a încheiat, în madatul actualului ministru sârb, primul an în care în școli publice s-au ținut ore de limbă română, ca în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedră de limbă română din
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
au ținut ore de limbă română, ca în mandatul actualului ministru ucrainean au fost bugetate locuri la catedră de limbă română din Izmail după ce în mandatul fostului ministru aceste locuri fuseseră suprimate. Congresul va expedia miniștrilor educației din Ucraina și Șerbia lista localităților de pe raza administrațiilor școlare Odessa, respectiv Pojarevac, Zajecear și Jagodina în care în luna septembrie să se anunțe elevii de etnie română/vlaha/moldoveana că pot studia limba română din octombrie 2014. Domnului ministru Pricopie i s-au
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
Cernăuți unde s-au depus flori la statuile lui Mihai Eminescu și Taraș Șevcenco, s-a vizitat renumită universitate cernăuțeana, mănăstirea Bănceni, mormântul lui Aron Pumnul și gimnaziul în care a învățat Eminescu. Sute de colegi din România, Ucraina și Șerbia s-au deplasat apoi pentru două zile în Chișinău, unde au aniversat, împreună cu peste 300 de cadre didactice din R.Moldova, 95 de ani de la congresul înființării în 1919 a Asociației Învățătorilor din Chișinău. Nu a lipsit de la congres doamna
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
în limba rusă”, ,,Grădiniță Modernă nr.6”, volumul ,,Despre școală, mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociațiilor județene ale AGIRo, volume ale colegilor. Din 2015 AGIRo speră la un nivel mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Șerbia și Ucraina, bazat exclusiv prin intermediul asociațiilor omoloage naționale din Șerbia și Ucraina și al viitoarelor asociații ale cadrelor didactice de etnie română din Șerbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituțional doar prin asociația învățătorilor de acolo
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
mai în glumă, mai în serios”, reviste ale asociațiilor județene ale AGIRo, volume ale colegilor. Din 2015 AGIRo speră la un nivel mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Șerbia și Ucraina, bazat exclusiv prin intermediul asociațiilor omoloage naționale din Șerbia și Ucraina și al viitoarelor asociații ale cadrelor didactice de etnie română din Șerbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituțional doar prin asociația învățătorilor de acolo și nicidecum prin inițiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice și
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
colegilor. Din 2015 AGIRo speră la un nivel mult mai structurat, al colaborării cu colegii din Șerbia și Ucraina, bazat exclusiv prin intermediul asociațiilor omoloage naționale din Șerbia și Ucraina și al viitoarelor asociații ale cadrelor didactice de etnie română din Șerbia, respectiv Ucraina. În R.Moldova, de ani buni, colaborăm instituțional doar prin asociația învățătorilor de acolo și nicidecum prin inițiative în nume propriu, nereprezentative, sporadice și efemere. Le mulțumim celor 1500 de slujitori ai școlilor din cele 4 țări, unii
1500 de cadre didactice din România, R.Moldova, Ucraina şi Serbia au participat la al XXXVI-lea congres al AGIRo [Corola-blog/BlogPost/94131_a_95423]
-
Dorina Litra, Pitești Śandor Petőfi - poezii /p. 30 Proza scurtă /p. 31 Geraldine Ghineț /p. 31 Eliza Roha /p. 33 Mihaela Pop Rașcu, Târgu-Mureș /p. 35 Incursiune în poezia română contemporană /p. 39 Georgia Miculescu, Caransebeș /p. 39 Petruț Cămui, Șerbia /p. 46 Marcel Visa, Albă Iulia /p. 40 Daiana Cristina Miculescu, Caransebeș/p.47 Gina Zaharia, București /p. 41 Mircea Trifu, Arezzo, Italia /p. 47 Mihai Katidas, București / p. 42 Agafia Dragan, Alexandria /p. 49 Mihaela Oancea /p. 43 Dobroslaw
DINCOLO DE TACERE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378192_a_379521]
-
Marți, 2 aprilie 2013, la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, s-au întâlnit delegația Consiliului Național al Comunității Naționale Române din Șerbia, condusă de către Daniel Petrovici, președinte, și delegația Comunității Românilor din Șerbia, în frunte cu Stevan Mihalov, președinte. La început, Daniel Petrovici a făcut o scurtă prezentare a Consiliului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
Marți, 2 aprilie 2013, la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, s-au întâlnit delegația Consiliului Național al Comunității Naționale Române din Șerbia, condusă de către Daniel Petrovici, președinte, și delegația Comunității Românilor din Șerbia, în frunte cu Stevan Mihalov, președinte. La început, Daniel Petrovici a făcut o scurtă prezentare a Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, a vorbit despre departamente, despre
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
Marți, 2 aprilie 2013, la sediul Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, s-au întâlnit delegația Consiliului Național al Comunității Naționale Române din Șerbia, condusă de către Daniel Petrovici, președinte, și delegația Comunității Românilor din Șerbia, în frunte cu Stevan Mihalov, președinte. La început, Daniel Petrovici a făcut o scurtă prezentare a Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, a vorbit despre departamente, despre organizare, apoi despre Proiectul pilot privind introducerea limbii române în școlile
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
al Comunității Naționale Române din Șerbia, condusă de către Daniel Petrovici, președinte, și delegația Comunității Românilor din Șerbia, în frunte cu Stevan Mihalov, președinte. La început, Daniel Petrovici a făcut o scurtă prezentare a Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, a vorbit despre departamente, despre organizare, apoi despre Proiectul pilot privind introducerea limbii române în școlile din Timoc. Stevan Mihailov s-a referit la funcționarea Comunității Românilor din Șerbia, activitatea ei realizându-se prin filialele din localitățile românești. S-a
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
o scurtă prezentare a Consiliului Național al Minorității Naționale Române din Șerbia, a vorbit despre departamente, despre organizare, apoi despre Proiectul pilot privind introducerea limbii române în școlile din Timoc. Stevan Mihailov s-a referit la funcționarea Comunității Românilor din Șerbia, activitatea ei realizându-se prin filialele din localitățile românești. S-a întâmplat de multe ori că oamenii din localitățile noastre să întrebe ce colaborare există între CRS și Consiliul Național, sau aceasta este împotriva cuiva ? „Lucrul acesta dorim să se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
care existau până acum în rândul minoritarilor noștri și care erau artificiale. Nu avem nicio problemă, unii cu altii. Este important că acest semnal să-l arate conducerile organizațiilor românești. În fine, Consiliul Național este instituția centrală a românilor din Șerbia, pe care au votat-o românii și noi acest lucru îl respectăm. Acest lucru trebuie să fie public, să-l știe toți că de acum vom lucra în comun, pentru binele românilor de aici ”, a mai spus Stevan Mihailov. S-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
Mesajul cel mai important de la această întrunire este să se depășească dezbinările. Acestea vorbesc despre noi și nu-i bine. Cu forțe comune și unite, românii vor avea de câștigat. Colaborare trebuie să existe. Stevan Mihailov, presedintele Comunității Românilor din Șerbia, ne-a spus în urmă întrunirii: - Astăzi a avut loc prima vizită a conducerii Comunității Românilor din Șerbia la Consiliul Național Român, aici, la Novi Sad, prima de când fac parte din conducerea Comunității Românilor din Șerbia. Este un lucru foarte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
-i bine. Cu forțe comune și unite, românii vor avea de câștigat. Colaborare trebuie să existe. Stevan Mihailov, presedintele Comunității Românilor din Șerbia, ne-a spus în urmă întrunirii: - Astăzi a avut loc prima vizită a conducerii Comunității Românilor din Șerbia la Consiliul Național Român, aici, la Novi Sad, prima de când fac parte din conducerea Comunității Românilor din Șerbia. Este un lucru foarte pozitiv și cred că cele discutate aici au fost în interesul tuturor românilor. Cred că a disparut dezbinarea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]
-
presedintele Comunității Românilor din Șerbia, ne-a spus în urmă întrunirii: - Astăzi a avut loc prima vizită a conducerii Comunității Românilor din Șerbia la Consiliul Național Român, aici, la Novi Sad, prima de când fac parte din conducerea Comunității Românilor din Șerbia. Este un lucru foarte pozitiv și cred că cele discutate aici au fost în interesul tuturor românilor. Cred că a disparut dezbinarea care a fost atât de nociva întregii minorități românești. Comunitatea Românilor din Șerbia este o ONG, iar scopul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93559_a_94851]