251 matches
-
sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și alta de leuștean, / ca mușcătura ta să rămână / chiar în astă zi senină / ca un fir de mac / în patru despicat, / în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
fir de mac / în patru despicat, / în mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mare aruncat. / Tipu. Tipu. / Pe pustii. Și de leac să fii."371 Înlănțuirea enunțurilor gnomice cu structurile imperative, completate de planurile comparative, prezintă scenariul magic al descătușării umanului din mrejele maleficiului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca steaua
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se curățească de gîndaci și ca, așa cum s-au aruncat gunoaiele de lîngă casă, să nu se apropie nici o jivină de ea. în acea zi nu e bine a umbla cu pieptenele. în ziua de Alexi Bojî nu se zice „șerpe“, că vezi șerpi mulți, ci se zice „pește“. Aluat Aluatul frămîntat în noaptea Crăciunului e bun de deochi pentru vite. Aluatul de pe covată, care rămîne, e păstrat, fiind bun de trepădare*. Alun în noaptea de înălțarea Domnului [Ispas, patruzeci de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
frigurile este bine a lua un pește mic aflat în mă runtaiele altuia mai mare, a-l usca, a-l face pulbere și apoi a bea acel praf - și frigurile îl vor lăsa. Cine bea zamă trecută prin cămeșă de șerpe scapă de friguri. La crucile din răspîntii se pun cîrpe de cînepă și se țin acolo șase săptămîni; apoi se iau. Acele cîrpe sînt bune să se afume cei care au friguri și sînt deocheați. Ca să scapi de friguri, taie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură, că peste an nu vei fi bolnav de friguri. Sparge coaja de ou ce-ai mîncat dacă vrei să nu capeți friguri. Păduchi puși în rachiu - bun pentru friguri. Cînd te scutură frigurile, să te afumi cu piele de șerpe, că apoi nu te mai scutură. Cînd vezi buratec întîia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate și să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Cămeșă de mînz de iapă, luată (arsă) cu rachiu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în susul mușcăturii, ca să nu se împrăștie veninul în tot trupul, și să te legene patruzeci de inși cu cîte-o mînă în o pătură - ori de nu, apoi douăzeci de inși cu amîndouă mînile, că te ușurezi. Cînd te-a mușcat șerpele, să-ți strîngi pielea pe dedesubtul mușcăturii cu o ață, și punga formată să o bați cu șepte bețe de alun. Cînd te mușcă un șarpe, trebuie să bei apă din șapte fîntîni, c-apoi almintrelea nu-ți trece. Mușcătura
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor în fața casei e semn de mare noroc. Se crede că la acele case care au rîndunele și multe cuiburi de lăstuni va fi mult noroc. Să nu omori șerpele de casă, că omori norocul. Cînd toamna gîștele se ridică în sus nemaiîntorcîndu-se acasă, apoi se zice că este semn că norocul de la acea casă s-a dus și nu se va mai întoarce. Să îngropi un liliac înaintea casei
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să nu dai nimănui pînă ce nu vei pune tu întîi, că-ți dai norocul la roade și nu se fac. Se crede că acea casă în ai cărei păreți se aude noaptea un sunet de tic-tac, care vine de la șerpele casei, e norocoasă. Cînd te trezești dimineața cu fața în sus, ești norocos. Se crede că dacă intră într-o casă nouă mai întîi un bărbat ca oaspe, acea casă va fi norocoasă. Copilul care doarme cu fața-n sus
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu muci. Cojile de nucă nu se aruncă în foc, că la anu’ se fulgeră nucile. Fulgerînd în ziua de Sf. Gheorghe ori Sf. Ilie, ies nucile fulgerate*. Nuia Cu o nuia dacă vei scoate o broască din gură de șerpe, cu nuiaua aceea dacă vei face semn cătră nori să se despărțească, se despărțesc. Nuntă Se crede că nu e bine a avea în grădină mintă de cea ce se răzlețește, căci apoi fetele acelei case nu vor fi bine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în mîncare, apoi capătă o pîntecăraie care-i cauzează moartea. Părăsitură Cînd ai o părăsitură, s-o zvîrli peste casă, să tragi sama unde a picat și să cauți ce va ieși din părăsitură cînd a căzut; de-a fi șerpe, atunci mori, iar de-a fi ieșit pui de gă ină, rață sau alt pui de pasere - după felul oului -, atunci te îmbogățești. Pecingine Miercurea și vinerea să nu iei ouăle din cuibar, că faci picingine pe obraz. Să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigoii cînd vin și-i poate și apuca. Cine prinde în Ziua Crucii un șarpe îl omoară și-i pune în gură un sîmbure sau cățel de ai*, îl bagă sub pragul ușii - și așa aiul încolțește acolo în gura șerpelui; apoi aiul acela îl pui în pălărie, te sui în turnul bisericii cînd vin oamenii la biserică și ai darul de a vedea și cunoaște pe strigoi. Dacă la cel dintîi șarpe pe care l-ai văzut înainte de Sf. Gheorghe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ia-le și le pune în brîu, ca să nu te doară șelele la secerat. Se crede [că] dacă are cineva durere de șele este bine ca ursul să-l calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calce, și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și apoi îi va trece durerea. Șarpe Se crede că șerpele mai înainte umbla pe coadă, dară Dum nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nezeu l-a afurisit în rai ca el să se tîrîie pe pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pîntece și să păzească călcîiul omului, iar omul, capul șerpelui. Șerpele iese din pămînt la cei patruzeci de mucenici și intră în pămînt în dimineața Zilei Crucii. Dacă șerpele nu ar fi văzut de nimeni șapte ani, se face balaur. Șerpele cînd trece drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drumul, îl doare capul. La Bobotează, pruncii încunjură cu clopoțele casa, grajdurile și alte edificii ca să nu se apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apropie șerpii. Să nu dormi duminecă dimineața cînd auzi clopotele la biserică, că trec șerpii peste tine. Cînd pui la foc un șerpe viu și-l ții așa pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pînă mai se frige, atunci el scoate de sub solzii lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui patru piciorușe. Șerpele are picioare pe care le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le scoate numai cînd îl pui pe jăratec. S, Cînd se măsură doi copii, să scuipe jos; dacă n-o scuipa, se măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
măsură șerpele cu el și moare. Cînd găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găsești întîi primăvara șerpe mort, îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
îți pierzi puterile. Să nu ridici șerpele mort în sus de la pămînt, că bate vîntul șase săptămîni. Sînt femei care-și otrăvesc bărbații, punîndu-le în mîncare zamă de șerpe fiert. Cu nuia de alun omori șerpele, că alunu-i e naș. Șerpele prins în luna lui mart e bun de leac. Dacă calci în os de șerpe, faci bătături. Pe șerpe nu se pune mîna, că ți se jupoaie palmele. Cînd umbli desculț, să te păzești să nu calci în oase de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]