251 matches
-
forma de șerpe și pistruii negri de pe cap.) Cine nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu ucide șerpele ce-i iese înainte mare păcat face. Primăvara, cine vede șerpe întîi să-și dea osteneala să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să-l ucidă, căci omorîndu-l îi ia puterea; iar de va scăpa, șerpele ia puterea omului. Primăvara, cînd vezi mai înainte șerpele, silește te a-l omorî, că de nu, atunci îți suge sîngele. Cînd vei vedea întîia dată un șerpe în luna lui mart, să-i tai capul cu o para de argint, în gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
gură să-i pui un cățel de usturoi și să-i pui capul sub pridvorul unei biserici. La nouă zile după ce l-ai pus în pămînt sub pridvor, să cauți în locul acela, și ce buruiană va fi crescut din gura șerpelui s-o iei, s-o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o porți cu tine orișiunde. Pe unde vei merge cu această buruiană, toate celelalte buruiene și copaci au să vorbească cu tine și-ți spun de ce leac sînt bune și cum le cheamă. Cine omoară în luna lui mart un șerpe să-i taie capul cu o para, să-i puie un grăunte de usturoi în gură și să-l îngroape. Firul de usturoi răsărit să-l poarte la brîu în ziua de Paști în biserică, căci va vedea toate femeile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele rele, pe cele de vorbesc, rîd etc. Tot acel om va vedea și femeile curve; ele, cînd se închină la ușă, își pleacă capul - nu ca să se închine, ci să le încapă coarnele. Dacă cineva va putea prinde un șerpe viu pînă în sfințit și-i va băga un cățel de ai și un ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ban de zece creițari* în gură, și apoi îi va tăia capul și-l va păstra pînă în dimineața sfintelor Paști, cînd trebuie dus la biserică în pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pălărie, atunci oamenii ce sînt strigoi vor veni la cel cu capul de șerpe și vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor încerca să-l înceluiască* de la el și-l vor ispiti, că de unde are el pana aceea așa frumoasă. Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Se crede [că], dacă mușcă vreun șerpe pe om, apoi să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
să intre pe loc în apă și se vindecă; dacă însă șerpele bea apă înainte de ce a intrat cel mușcat în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
apă, apoi n-are leac. Cînd te mușcă un șerpe, dacă apuci a bea apă mai înainte de a găsi șerpele apa, te vindeci de mușcătură. Se crede că mușcatul se vindecă dacă se pune la mușcătură o piele de șerpe. Șerpele care a mușcat peste an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an vreo vietate ori pe un om, după Ziua Crucii, cînd se strîng toate vietățile la iernat, el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el nu-și găsește borta și iese la drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drum; iar omul îi dă plata cuvenită, omorîndu-l. Se crede că, dacă se întîlnește un șerpe cu un om care fumează, acela fuge de acel om, neputînd suferi fumul. Se crede că șerpele ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ucis nu piere pînă la apusul soarelui. Șerpele se scoate din om astfel: leagă la ochi pe pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pătimaș*, îl pune pe ceva să vie cu capul în jos deasupra unui ceaun cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu lapte dulce fiert. Omul ține gura deschisă și șerpele iese la lapte. Se crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
crede că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că, dacă se apropie de oameni dormind undeva în cîmp vreun șerpe, șopîrlele îi trezesc, vîrîndu-li-se în sîn și gîdilindu-i. Se crede că, cînd șuieră șerpele, el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
el atunci se află în vreo primejdie de moarte. Orice casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
casă are un șerpe; șerpele de casă îi blînd și nu mușcă. El trăiește în pereții casei. Să nu-l omori cînd îl vezi, că nu-i bine. Cînd visezi șerpe, a doua zi are să bată vînt. Cînd visezi un șerpe și l-ai omorît, atunci ai omorît un dușman; iar dacă nu, atunci acel dușman tot te dușmănește. Șarpele nu atinge omul cu nuia de alun în mînă. (Gh.F.C.) Șarpele descîntat cu nuiaua de alun nu-ți face nimic: alunul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
an, apoi trebuie în fiecare an să sameni, că pe urmă nu-ți merge bine. Cine nu mănîncă usturoi și ceapă trei ani va vedea cămările vîntului. Dacă-ți vine miros de usturoi pe cîmp, să știi că i vreun șerpe prin vecinătate. în ziua de Sf. Andrei se ung țîțînile ușilor cu usturoi, ca să nu se poată apropia duhurile necurate de casă. Cînd se răsădește usturoiul, e bine a face aceasta într-o cușmă, și apoi căciuliile* vor fi mari
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mulgi vaca, să știi că a trecut vreo rîndunică pe sub vacă; atunci să mulgi vaca printr-o pietricică găurită, ca să-i treacă. Cînd ți se dă lapte, nu mulțămi, căci se bolnăvește vaca. Ca vaca să nu fie mușcată de șerpe, să o speli cu piele de arici. Cînd o vacă se pierde de la pășune, ca să n-o mănînce lupii, să se puie pe vatră trei cărbuni aprinși, apoi să se acopere cu o oală, ca cum stau cărbunii acoperiți sub
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]