975 matches
-
Alexandru LUNGU De cântec pași de iele foșnitori trec prejma la răscruce noaptea pe la cântători răspândind fiori în flori pentru vremea ce se duce steaua arsă semn aduce pentru vremea care vine șerpuind prin ghicitori luminări dar și suspine pași de iele foșnitori singurările s'aline Trecerea ci iarăși mielul s'a lăsat răpus sfințind cu semnul său de sânge trecerea și pragul cel de sus văzduhul temător al ușii în desnădejdea dând
Poezii by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/16333_a_17658]
-
țopăind în fața mea și ciocul ei galben n-ar împunge cu atâta osârdie pielea țărânii, dacă mâine, în zori, cântecul ei n-ar fi mai afon decât scrâșnetul ciorii. cum ar fi toate acestea? OCTOMBRIE Fără ieșire sunt toate. Cărările șerpuie în întuneric, în vârful ștejarului dorm huhurezii cu ochii cât cepele. Jivine și roi de gângănii adulmecă poala fictivă a verii. Păpădii grase și vrejuri uscate, dovleci pântecoși și șuvițe de cânepă, însoțitoarele mute-ale focului. Și norii. Joși, vârtejiți, ca
Poezie by Vasile Iancu () [Corola-journal/Imaginative/17213_a_18538]
-
și-a revenit parcă niciodată după război. Și poate că până la urmă, e mai bine așa. În fața mea - orașul și pădurea se Împletesc R ă m ă ș i ț e l e z i d u l u i șerpuiesc printre zgârienori și magazine luxoase. În mijlocul străzilor imense, firul de cărămidă arată antic și foarte ciudat. Oamenii Însă nu par să Îl perceapă, nu par să simtă fiorii de a pășii de-a lungul istoriei. Privesc clădirile. Sutele de pietre
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
În cer așa și pre pământ” Începe să prindă contur În Înțelegerea noastră. PICCOLO ARLECCHINO În urma ta... cioburi de gheață mă plouă cu emoții, când dulci, ca sudul din Apa Lunii, când misterioase, ca albastrul Apei lui Neptun! mă zăresc șerpuind o accentuare de dor... Îți strâng urmele Într-un buchet tomnatic, pe care-l uit la fereastra trenului Orient Express. mă vând unei vieți care mai are doar o monedă În buzunar... și pe doimea ei zâmbesc picături de rouă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
Prahova și Dâmbovița, în Vârful Dichiu. De asemenea, cea de-a doua alternativă de acces este bifurcația din DN 71, din satul Glod, care merge spre Sanatoriul Moroeni, cunoscut ca Drumul Orzei, până la Cabana Zănoaga, după care urmează șoseaua care șerpuiește pe lângă Lacul Bolboci, până la Padina și Peștera. Recent, au apărut informații că un grup de investitori israelieni doresc să investească în Zona Nucet, aflat în zona Orzei, circa 200 de milioane de euro pentru construirea unei noi stațiuni montane, de
Care este miza deplasării lui Victor Ponta la Hotelul Peștera by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/40053_a_41378]
-
cu o beatitudine, a unei eliberări coincidente cu o servitute euforică. O frămîntare dinlăuntrul ființei care înalță fanionul unei dolorice armonii. Autorul Orei fantastice a întrupat relevant acea beție dezlănțuită, trecînd peste toate zăgazurile, vorbind despre cele „șapte zile” care „șerpuiau în alcoolul fără continente”. Autorul Luptei cu inerția, în schimb, a ținut mai strîns frîul inspirației ce-și lua avînt inter pocula. Ca și de altminteri Ion Mureșan, Ioan Es. Pop și, de cele mai multe ori, Mariana Marin, întunecatfeerica Madi cea
Poezia alcoolului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3967_a_5292]
-
-le în noduri nedezlegate până când (în care ceas îndepărtat?) floarea nepereche va cresta în palm tiparul literei ultime Alt răstimp în clinul nopții timpul se^nclină în aplecare lină părăsind o clipă văzutul ascuns în orologii clopote prelungi străbătând vecernii șerpuiesc auzul ierbii tresărite spre alt răstimp Șarpe din tăria apei curgând dinspre adânc de sub pământ se-arată pe creasta unui șuierat șarpele cu două capete și șase ochi pășind iarba de timp răzleț asprită ferește călcâiul de mușcătura sfințeniei păgâne
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
cu închipuirea: nu mai are ce învăța, știe tot și încă ceva în plus, își croiește drumuri doar ale sale, după cum îi dă "ghies" inima, descoperă în acea lume vile luxoase, peisaje mirifice, yachturi superbe, dar și hîrtoape și răcătănii: șerpuiește, cum spune, bazîndu-se pe o solidă stăpînire a informației istorico-literare, dar și pe un strălucitor condei de povestitor. La rigoare, se pot identifica structuri narative în textele istoricului și criticului literar; cei doi tineri critici care îi recomandă cartea, în
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LEGĂMÂNT Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Eu pot orice și nu îmi pasă câți ani mai am ca să-i parcurg, pentru că viața e frumoasă când șerpuiește prin amurg. În crângurile mele cântă privighetori și ciocârlii, iar visurile se avântă spre-a împlini noi bucurii. O-ncredere nemărginită îmi dă necontenit curaj vestindu-mi că a mea ursită este în zbor și nu-n picaj. Parcă încep
LEGĂMÂNT de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1843 din 17 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373737_a_375066]
-
Simona Tache Eram, acum câteva zile, în Poiana Negustorului, în contextul povestit pe larg aici. Cum ziceam, cărările ce șerpuiau printre bordeie erau pline de copii. La un moment dat, am dat nas în nas cu un grup compus dintr-un fericit posesor de ATV și câțiva admiratori care-i țineau trena. Puștiul de pe ATV avea o mină ușor arogantă
Ce înseamnă “box”? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19273_a_20598]
-
Egoistul, de exemplu, se așteaptă, cu orele. Prietena mea a fost, sâmbătă (27 februarie), să-și ia bilet pentru reprezentația din 12 martie. Casieria se deschidea la ora 10, ea a ajuns acolo pe la 9. A găsit o coadă care șerpuia afară din casierie, până la fântâna arteziană. Veniseră oamenii de la 7,45, ca să fie siguri că vor prinde bilete. Și de unde, până atunci, se dăduseră câte 8 bilete de persoană, s-a modificat și regula: începând din sâmbăta menționată, se vor
Dă-ne nouă, Doamne, cât mai multe cozi! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19519_a_20844]
-
copacii, cum se colorează nuferii, cum curge pârâul cu orice tulbure stare, cum își albesc trunchiul mestecenii, cum se fudulesc crengile în frunze și cum își așează greierii în iarbă armonia. Așa am ajuns vânticel din vârful plopilor lăsând timpul șerpuind pe aleea zilei într-o detașare totală. Ca-ntr-un final brațele ploii mă învârteasc, limpezesc și ochii mari ai speranței îi văd cum lucesc. Referință Bibliografică: Tresărire / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1288, Anul IV, 11
TRESĂRIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349217_a_350546]
-
PROSOP ȚĂRĂNESC Când am plecat de acasă am luat de sub grindă prosopul țesut din razele lunii și mi-am înfășurat cărțile. Pe ele se adunaseră brazii ca în pădurea vrăjită de crăiasa apelor unde întâlneam Miorița năzdrăvană venind la izvor. Șerpuiau în borangic neînțelese linii, dar eu știam că acelea erau potecile mele care duceau la balta albastră de sub brazi. Vara îi spărgeam limpezimile înotând spre ostrovul cu sălcii până la casa rațelor sălbatice. Din patru-mpunsături de ac s-au născut
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
asociați au săpat un vad nou râului care, din când în când făcea și pe atunci ravagii. Noul canal, după ce înconjura biserica se întindea în mijlocul satului pe toată lungimea lui. De-o parte și de alta pomi seculari între care șerpuiește promenada, drumul spre biserică. Casele se află la o distanță se siguranță în care a încăput chiar drumul rural asfaltat de ambele părți ale canalului. Nu se făcea pe atunci prin 1500 „economie” la „autostrăzi” ca în zilele noastre. Verișoara
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
Satanei, imaginea se repetă.../ Mii de hârtii, dar și trupuri,/ ca niște păsări mici, albe, nevinovate,/ cu aripi întinse zboară din turn și cad pe pământ.../ Oamenii fug, unii se transformă în scrum,/ alții delirează sub dărâmături./ Moartea cade neagră,/ șerpuind pe zidurile care se dărâmă/ ca niște castele de nisip.../ Ochiul galben al soarelui privește neputincios/ pământul acoperit cu aripi sumbre,/ aripi ce nu se mai zbat.../ Liniștea dimineții fuge pulverizată/ de zecile de mii de fragmente de geamuri/ prin
ONOARE ŞI RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344239_a_345568]
-
timișorenii care traversau Piața Operei asistau contrariați la o imagine ciudată nu prin ea însăși - coada la carne, lapte și, în general, la orice, fiind de ani buni de domeniul unei triste „normalități” -, ci mai cu seamă prin locul unde șerpuia: în fața librăriei „Mihai Eminescu”. Nu era bătrânică pe o rază de 200 de metri care să nu se oprească și să pună aceeași întrebare - „Da’ aici ce se dă, maică? ” - în speranța că va mai prinde un litru, kilogram, pungă
Agenda2005-48-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284433_a_285762]
-
cușmele de zăpadă și sub gerul ce-și înfipsese colții crânceni în coastele colinelor și în toată suflarea naturii. Goana cailor sfâșia liniștea așternută peste întinderile cernite ale Văii Întunecate, străbătută de râul ale cărui valuri de un cenușiu tulbure șerpuiau ascunse pe sub pietre și nisipuri înșelătoare. În acel anotimp invernal, undele clocoteau surd, prizoniere ale calotei de gheață de la suprafață, printre malurile pietroase mărginite de arbori cu ramuri spectrale, dintre care se distingeau pini argintați ce dădeau peisajului o măreție
VIS ALB (POVESTE) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384298_a_385627]
-
pe marmura albă. Acum, ar fi fost momentul să fac o fotografie, dar... 3. O poveste de demult Trec mai departe, spre locul meu de veci, situat pe culmea dealului, aproape de intersecția celor două alei principale, care coboară în pantă șerpuită spre oraș, spre vechiul hotel Biasini. De depărtare, mă întâmpină Tyukodi Antal - copilul încătușat, imortalizat în bronz - probabil „victimă colaterală” a Siguranței statului de la finele perioadei interbelice. Fără să vreau, povestea nefericitului adolescent îmi revine în memorie. Sunt 79 de
„EVADARE” DIN REALITATE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384462_a_385791]
-
profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan, folosind bucăți cărnoase din fileu de strunghil. Acesta întârzia să apară, însă
PESCAR PE MAREA NEAGRĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382306_a_383635]
-
prin partea de est a statului, am trecut prin zona Blue Ridge care se află la granița cu Carolina de Nord. Această regiune din Tennessee are munți înalți și terenuri accidentate, divizate în mai multe lanțuri. Drumul străbătea muntele urcând, șerpuind, trecusem pe nesimțite granița dintre Tennessee și Carolina de Nord, natura era verde și abundentă, nu aveai timp s-o privești prea mult, serpentinele cerând concentrare, oferind senzații puternice împletite armonios cu peisajul oferit în dreapta și stânga șoselei, o adevărată
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
priviri adânci, neclintite, Trec clipe lungi în șir la fereastră, Admirând poteci arămite Și ultimele flori vii din glastră... Se aștern zâmbete și vise Peste momente de melancolii, Trăind printre poeme scrise În nuanțe tomnatice târzii... Drumuri amorțite de brume Șerpuiesc printre copaci dezgoliți, Făcându-și loc cu sârg în lume, Prin șesuri, văi și munți ninși ocoliți... Povești și euforii plutind Se zăresc prin sticla aburită, Iar împrejur, pași ușor zorind, Spre ziua ce-i încă nesfârșită... Peisaje sublime încântă
CĂLĂTORIND PRIN TOAMNA TÂRZIE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383411_a_384740]
-
TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > TRECEREA Autor: Florica Patan Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului TRECEREA Din Cunța, drumul continuă spre Drașov, apoi ușor șerpuit către Șpring, care este centrul comunal și, de aici, spre Vingard, ultimul sat aparținător situat între Sebeș și Alba Iulia, pe o rută ocolitoare. Aici , la Vingard, Dumnezeu a presărat frumusețe parcă mai multă ca oriunde , soarele strălucește mai tare
TRECEREA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383496_a_384825]
-
e tot mai frumoasă. Primit-a ca rosturi rotirea de vulturi Și dese pâraie versanții să-i coasă. Născută din el ca o lacrimă mare, Țâșnirea de ape spre vale pornește, Întâi nevăzută, apoi o cărare, Prin pietrele aspre atent șerpuiește. Mai murmură-n cale zglobie și-adună Grăunțe de rouă și picuri de ploaie, Sau stropii cei mari risipiți de furtună, Pe care apoi îi preschimbă-n șuvoaie; Aleargă spre văi cu destin împlinit, Cascada prelinsă spre barbă din frunte
REGAL DE IUBIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383624_a_384953]
-
cu moartea, își risca viața pentru a-i ajuta pe oamenii de la baricadă. Parcă îl vedeam cu ochii minții cum, pentru a procura muniție, „Se târa pe burtă, alerga în patru labe, lua coșul în dinți, se sucea, aluneca, unduia, șerpuia de la un mort la altul și golea ranița sau cartușiera așa cum o maimuță ar fi desfăcut o nucă”. Aievea l-am văzut cum „Se ridică drept în picioare, cu părul în vânt, cu mâinile în șolduri, cu privirea ațintită asupra
GAVROCHE ÎN LITERATURA FRANCEZĂ ŞI ISTORIA ROMÂNIEI [Corola-blog/BlogPost/92494_a_93786]
-
șosele, hoteluri, sau vreun alt confort modern care să atragă pe drumeți. Din două puncte destul de depărtate unul de altul ale liniei ferate Caransebeș-Orșova, de-a lungul a două râulețe năvalnice, pornesc două drumuri pietruite doar de natură și care, șerpuind pe panta munților după cursul capricios al râurilor, se înalță pînă la opt sute de metri deasupra nivelului mării, întâlnindu-se apoi într-un sat pe munte împrăștiat și el pe o distanță de zeci de kilometri. Drumul ales de mine
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93275_a_94567]