1,046 matches
-
temeinicie în viață. Dacă până în 1904 își desfășurau activitatea, la sate, numai 13 șezători cu un număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4 800 de săteni, în special femei 90. Chiar dacă, documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
activitatea, la sate, numai 13 șezători cu un număr de aproximativ 903 participanți și cu 128 ședințe anual 88 în 1905 documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4 800 de săteni, în special femei 90. Chiar dacă, documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
documentele ne semnalează un număr de 48 de comune care organizau șezători 89, iar 1907-1908 un număr de 380 șezători la care au participat 4 800 de săteni, în special femei 90. Chiar dacă, documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente aflăm chiar tematica unora dintre șezătorile organizate. În 25 noiembrie 1915, de pildă
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
documentar, în anul 1905 s-au organizat șezători în numai 48 de comune ale județului ( reprezintă 26 la sută din numărul comunelor), influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente aflăm chiar tematica unora dintre șezătorile organizate. În 25 noiembrie 1915, de pildă, Școala primară din comuna Roșiori raportează revizoratului că a început o nouă serie de șezători populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
influența lor pare a fi fost cu mult mai mare . În unele documente aflăm chiar tematica unora dintre șezătorile organizate. În 25 noiembrie 1915, de pildă, Școala primară din comuna Roșiori raportează revizoratului că a început o nouă serie de șezători populare cu femeile și fetele. Tematica abordată este diversă și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor de mătase, confecționarea pânzei de borangic, etc.91
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și interesantă : despre bolile molipsitoare și tratarea lor, folosul școlii pentru fete, băieți și săteni, combaterea alcoolismului, sfaturi gospodărești, curățenia corporală, creșterea gândacilor de mătase, confecționarea pânzei de borangic, etc.91 Învățătorul din Prisăceaua raportează, la rându-i, că la șezătorile din luna ianuarie 1904, care se țineau de 3 ori pe săptămână, fetelor li s-a vorbit despre igienă, și s-au povestit istorioare morale, li sau citit snoave și au fost inițiate în tainele alfabetului. Mai mult, cu ajutorul acestor
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
cor mixt, învățându-se cântece patriotice 92. Se pare că factorii culturali de la sate - în speță lumea învățătorilor. sesizaseră eficacitatea unor asemenea manifestări, încercând , și nu rareori chiar reușind , să le 198 transforme în adevărate școli de inițiere culturală. Meritul șezătorilor la ridicarea culturală a populației rurale în general și a femeilor în special este de necontestat. Ele au constitui un puternic mijloc de educație, fiind considerate adevărate școli pentru popor: Satele noastre au avut și continuă să aibă două școli
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
mijloc de educație, fiind considerate adevărate școli pentru popor: Satele noastre au avut și continuă să aibă două școli paralele. Pe de o parte școala oficială, pe de altă o școală liberă, fără cărți. Această școală este școala tradiției, școala șezătorilor 93. În orașul Turnu Severin, șezătorile se organizau prin intermediul unor societăți și cluburi precum Atheneul român, Secția locală a ligii culturale , Clubul cultural - distractiv Severinul ( 1906), Societatea culturală Mihai Eminescu( 1910), Societatea culturală Teatrul orașului Tr Severin , Casa de
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
școli pentru popor: Satele noastre au avut și continuă să aibă două școli paralele. Pe de o parte școala oficială, pe de altă o școală liberă, fără cărți. Această școală este școala tradiției, școala șezătorilor 93. În orașul Turnu Severin, șezătorile se organizau prin intermediul unor societăți și cluburi precum Atheneul român, Secția locală a ligii culturale , Clubul cultural - distractiv Severinul ( 1906), Societatea culturală Mihai Eminescu( 1910), Societatea culturală Teatrul orașului Tr Severin , Casa de cetire, Petre Liciu, Societatea Casa poporului
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
orașului Tr Severin , Casa de cetire, Petre Liciu, Societatea Casa poporului, Muzeul de Istorie și Etnografie ( 1912 ) 94etc. Între acestea, o activitate mai susținută are Atheneul ( președinte Gr. Constantinescu ) care , în decembrie 1901 deschide cel de al doilea ciclu al șezătorilor sale 95 însoțite mai întotdeauna de programe artistice 96, ( cum sunt cele ținute în 11 noiembrie 1901 și 16 noiembrie 1902 cu concursul corului Doina care va fi prezent și la șezătorile din anii următori 97). Paralel, secția locală a
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
1901 deschide cel de al doilea ciclu al șezătorilor sale 95 însoțite mai întotdeauna de programe artistice 96, ( cum sunt cele ținute în 11 noiembrie 1901 și 16 noiembrie 1902 cu concursul corului Doina care va fi prezent și la șezătorile din anii următori 97). Paralel, secția locală a Ligii culturale (președinte Iovan Bogdan ), desfășura o activitate similară având în plus preocupări pentru strângerea de fonduri necesare unor activități culturale de conținut ( înființarea de serbări culturale naționale etc ) 98. În general
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
toată plasa 119. Pentru perioada 1900-1906 avem înregistrate 48 de localități în care se dădeau reprezentații teatrale 120, numărul lor fiind în continuă creștere. Meritul principal în organizarea acestor spectacole, ( susținute, după cum s-a menționat, cu ocazia serbărilor școlare, a șezătorilor culturale sau ședințelor cercurilor culturale 121, în cadrul unor manifestări cultural - artistice complete), este acela de a fi atras în sfera de receptare a artei culte, masa de țărani ce trăiseră până atunci în izolare. Dar dacă la sate se
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
școlar. După 1900 , la fel ca în sate , și în 202 Tr Severin ( în școli și mai ales la Liceul Traian) aveau loc serbări și reprezentații de teatru 130. Astfel, la 21 februarie 1904, sub egida Ateneului român, avea loc șezătoarea a VIII - a, seria IV -a pentru strângerea de fonduri destinate monumentului lui Vasile Alecsandri 131. În program, pe lângă bucățile muzicale figura și un fragment din piesa Ovidiu de V. Alecsandri, în interpretarea Margaretei Stamti și a lui C. Vorvoreanu
MITE MĂNEANU, VIAŢA CULTURALĂ A MEHEDINŢIULUI ÎN SECOLELE XIX-XX de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363110_a_364439]
-
și țăranii lui Grigorescu, pentru Eugen Lovinescu și Temistocle Popa, pentru Predeal, Moneasa, Sovata și Vatra Dornei, pentru dulcea vorbă „Doamne ajută!” și glasul Vicovencei, pentru iarba verde de acasă, pentru codrul - frate cu românul, pentru românul - născut poet, pentru șezători și pentru poveștile din bătrâni, pentru palatele Cotroceni, Mogoșoaia și Victoria și cimitirele de la marginea satelor și pentru turnurile, clopotele și altarele bisericilor, Pentru sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și pentru rezonanța intraductibilă a cuvântului „dor”, pentru Valea
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
om să se poată destăinui trebuie să te simtă, să faci parte din comunitate, să participi la toate activitățile și manifestările prilejuite de anumite sărbători. Eu am crescut cu țăranii, am lucrat împreună, am fost la oi, la clăci, la șezători, la nunți și înmormântări. Am dormit cu ei. M-am născut acolo și altfel s-au destăinuit față de mine. Toate aceste lucruri m-au ajutat la cunoașterea unor detalii referitoare la psihologia țăranilor horitori, la hori, la întreaga lor dimensiune
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
lor, și eu trăiam în lumea mea. Eu nu trăiam în lumea banilor, a afacerilor. Eu stăteam cu tot felul de oameni, cu țigani, cu ciobani, cântam la fluier, umblam în munți, prin sate, să văd ce se întâmplă la șezători, la parastase. Asta o fost viata mea. - Maestre, dar de ce cântă omu'? - I-am mai întrebat pe unii: “ Bă tu de ce cânți?”. “Păi așa-mi vine”. El nu știe de ce cântă. Altu' zice: Dom'le cânt că-s lipsit”. Adică
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
Durerea înstrăinării este resimțită de poetă ca nevoie de a contempla locul unde a văzut lumina zilei, de a pătrunde în intimele structuri ale lucrurilor și ale naturii. „Miroase-n mine-a satul meu/ Cu fân uscat și eleșteu,/ Cu șezători în seri de iarnă,/ Când fulgi mirajul vor s-aștearnă./ Cu ulițe ce duc în cer/ Și când e soare sau e ger,/ Și când în ușă crivaț bate./ De satul meu sunt azi departe!/ Îl simt în schimb pulsând
PERPENDICULARA PE UN COLT DE NEMURIRE DE ADINA SAS-SIMONIAK de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367183_a_368512]
-
greierilor ne adusese în suflete o armonie aparte. Lumina gălbuie din chioșc ne proiecta umbrele peste iarba de sub vișin, țesând figuri magice. Văzându-le, gândul mi-a zburat la anii copilăriei, alunecând aproape firesc spre atmosfera plină de mistere din șezătorile de altădată. Un timp, am încercat, exagerând, evident, o translatare temporală a ei în trăirea prezentului. N-am reușit în totalitate. Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
reușit în totalitate. Oglinda sufletească mă năpădea cu imagini tulburătoare, care nu puteau trăi decât în acel timp trecut, dar neuitat. Mă vedeam culcat în pătuțul de lângă sobă urmărind cu ochii larg deschiși poveștile vecinelor noastre, adunate în odaie, la șezătoare. Se făcea clacă la torsul cânepii. Caierele de cânepă, prinse de cozile furcilor cu sfoară, se transformau în fire lungi, nesfârșie, pe fusuri ce se roteau ca niște titirezi între degetele torcătoarelor. Credeam că erau fermecate. Privirea îmi era atrasă
LIGA SCRIITORILOR MARAMUREŞ INTRĂ ÎNTR-O BINEMERITATĂ VACANŢĂ. ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363704_a_365033]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > ȘEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEȘ Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEȘ Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca în fiecare lună, Șezătoarea Literară a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș.Cel care a deschis ca de obicei șezătoarea literară a fost Președintele L.S.R. Arșeș Vasile Ghilencea. Sesiunea de proză a fost deschisă de doamna Ilzi Sora, care a încântat publicul cu proza
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
iulie 2014 Toate Articolele Autorului Marți 8 Iulie,la Centrul Cultural al Municipiului Pitești, Sala Ars Nova, a avut loc ca în fiecare lună, Șezătoarea Literară a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș.Cel care a deschis ca de obicei șezătoarea literară a fost Președintele L.S.R. Arșeș Vasile Ghilencea. Sesiunea de proză a fost deschisă de doamna Ilzi Sora, care a încântat publicul cu proza pamflet, numită chiar ,,Pamflet”, o porză destul de reală dar și cu iz sarcastic, de luat aminte
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
amintiri”, luându-și rămas bun de la această vârstă. Cum era de așteptat domnul Nic Petrescu un maestru al epigramelor a dat de gândit dar a și adus zâmbet în sufletele auditoare. Am aflat ce este prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]
-
de gândit dar a și adus zâmbet în sufletele auditoare. Am aflat ce este prostia, de ce este bun vinul... Șezătoarea literară a fost ,, o oră de vară prin universul scrisului”! În luna septembrie membrii LSR Filiala Argeș vor lansa în cadrul șezătorii noul numpăr al revistei ,, Carpatica-Revista Literar-Artistică a Ligii Scriitorilor din Româ Referință Bibliografică: Șezătoarea Literară Carpatica a Ligii Scriitorilor din România Filiala Argeș / Cornelia Curtean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014. Drepturi de Autor
ŞEZĂTOAREA LITERARĂ CARPATICA A LIGII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA FILIALA ARGEŞ de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349128_a_350457]