545 matches
-
turle. Locul lor este marcat pe coama acoperișului de două cruci treflate. Este construită din bârne groase, pe o fundație de piatră, cu tencuială din var și nisip. Pridvorul sprijinit de stâlpi sferici este delimitat de o balustradă înaltă, din șipcă de lemn dublă, orientată pe diagonala ancadramentului, cu un decor original de romburi succesive. Pictura, interioară cât și exterioară, se prezintă sub formă de medalioane, cu imagini ale apostolilor (exterior) și sfinților militari (interior). Eforturile comunității locale, puternic pauperizată în
Biserica de lemn din Brebina () [Corola-website/Science/319846_a_321175]
-
60*60cm, la mijloc și în față pereți din pânză de sârmă. Peretele din mijloc e demontabil, iar cel din față are ușițe tot din pânză de sârmă. Boxele de clocit au formă unor cutii, construite din plasa de sârmă, șipci de lemn și pardosite cu scânduri. Mărimea lor variază în funcție de mărimea raselor de porumbei care le vor ocupă, între 70*70*40=50cm și 120*80*60cm. În fiecare boxa de clocit se construiesc două cuiburi pentru fiecare pereche de
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
pardoselei cu 20cm Rasele de zbor se cresc în libertate, iar cele de carne și de agrement în voliere instalate în față porumbarului sau a boxelor de clocit, făcute din pânză de sârmă prinsă de un cadru metallic sau din șipci de lemn, închise din toate părțile, având o capacitate de aer suficientă numărului de porumbei care vor fi crescuți în ele. Pentru fiecare porumbel se socotește un metro cub de aer. Volieră are o ușa prin care intră îngrijitorul. În interiorul
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
crescuți în ele. Pentru fiecare porumbel se socotește un metro cub de aer. Volieră are o ușa prin care intră îngrijitorul. În interiorul ei se găsesc :alimentatorul, adăpătoarea, bazinul de făcut baie, lădiță cu nisip și substanțe minerale, precum și scândurile sau șipcile pe care se așează porumbeii din zbor. Pentru rasele mai delicate se întrebuințează metodă boxelor isolate, complet închisă, numai cu o mică ușa de intrare pentru porumbei sic cu partea de sus demontabilă, pentru a putea fi introduce cuibarele și
Adăpost pentru porumbei () [Corola-website/Science/304878_a_306207]
-
bârne de stejar, căptușită cu scândură în interior și exterior. Ea se sprijină pe o temelie de piatră cu înălțimea de aproximativ 0,75 m. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri vopsite în culoarea portocalie, prinse de bârne cu șipci de culoare cărămizie. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Accesul în lăcașul de cult se face pe o ușă aflată pe latura de vest. Din pridvor se urcă în clopotniță. Monumentul are plan triconc, cu
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
a fost strâns legată de faptul că regele Carol I nu a fost invitat la festivitățile organizate de partea bulgară pentru a comemora un sfert de veac de la încheierea războiului din 1877. Textul legendei este: „"Regele Carol - La Praznicul de la Șipca n-ai invitat România, încât toată Europa, surprinsă, a exclamat „O praznicul!!!!. Haide acum cu mine la Plevna să-ți arăt eu cui îi datorește recunoștință Bulgaria!... Vezi ciolanele și tigvele alea? Sunt ale curcanilor și vânătorilor mei. Cere pardon
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
șiță. Biserica a fost pictată în 1812 de zugravul Nicolae din Lupșa Mare, pe cheltuiala satului (30 de florini). Pictura a fost lucrată în tempera pe un strat de preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci de brad peste care s-a pus pânză groasă. Scenele religioase sunt dispuse conform tradiției și corosului ortodox. Ușile diaconești poartă chipul Arhanghelilor Mihail și Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
lemnos recuperat din piesele care urmau a fi înlocuite. Șirul de ocnițe de la partea superioară a fost completat pentru a avea continuitate. A fost realizată o învelitoare nouă din șiță de lemn de brad cu dimensiunile 60x80x0,5cm, bătută pe șipci de brad. Toate elementele componente din lemn au fost fixate numai în îmbinări clasice din lemn, fără piese metalice. Iconostasul de la Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Stolniceni-Prăjescu a fost conservat și restaurat în anii 1999-2002 de către pictorul restaurator Stelian Onica
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
lipsită însă de un anumit efect estetic. Înălțimea turnului (14,40m de la sol la crucea din vârf) este perfect proporțională cu dimensiunile edificiului. Alcătuirea sa este simplă: o prismă construită din scânduri de brad dispuse vertical, având încheieturile acoperite de șipci a căror ritmică generează sugestia de elansare a turnului. Sugestia este întărită de panta acoperișului bisericii, mult mai abruptă decât la celelalte biserici din Valea Mureșului, precum și efectul „iluzionist” al șindrilei denumite „praștilă”. O altă notă aparte prezintă cele nouă
Biserica de lemn din Roșia Nouă () [Corola-website/Science/317754_a_319083]
-
brad, prinse spre exterior în arcurile dublou de scânduri alăturate și tăiate curbat, pictura se așterne pe toată suprafața. În creștetul bolții, în medalioane, apar „Dumnezeu-Tatăl”, ”Hristos”, ”Maica Domnului” și „Duhul Sfânt”. Iconostasul este compartimentat în casete marcate cu leațuri (șipci) vopsite în roșu și verde. Sub scena „Răstignirii”, se înșiră cei doisprezece apostoli, iar sub ei se află un al doilea registru, cu scene din viața lui Hristos. Lângă ușa de nord este zugrăvit chipul „Sf.Iosif Monah” într-o
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
s-au surpat pe mai multe porțiuni, iar în incinta celor două turnuri rămase încă în picioare au început să crească mesteceni. Una dintre gospodăriile aflate în vecinătate s-a extins pe terenul fostului schit, amenajând acolo cotețe împrejnuite cu șipci din lemn. Materialele de construcții de la praznicarul aflat în afara incintei au fost depozitate în apropiere de biserică, apăsând asupra terenului pe care se află beciurile. Primarul Constantin Șchiopu, aflat în 2008 la al treilea mandat, afirma că intenționa să elaboreze
Palatul Cnejilor () [Corola-website/Science/327536_a_328865]
-
a prins să se umanizeze: dulapurile au rodit picioare sau gambe și brațe au crescut la subsorile scândurilor. Capete chiar, cu plete lemnoase, grele, cu priviri fixe, îțepenite încă, s-au înălțat totuși, iar spinări lungi, încovoiate încă, au mlădiat șipcile. Un trib de oameni-mobile, (există printre ei chiar și un om barcă prins undeva, nu departe, de un ponton dezafectat pe Tamisa), era, așadar, pe cale de formare, pe măsură de viața aceea, insuflată de undeva din afară, încearcă să pătrundă
Mircea Roman () [Corola-website/Science/316901_a_318230]
-
de piatră uscată. Bolta altarului și naosului este fixată pe arce de lemn ce susțin scândurile de brad. Tavanul pronaosului este realizat din scândură de brad susținută de grinzi de stejar. Învelitorea acoperișului este din șiță de brad, fixată pe șipci de brad, susținute de căpriori din stejar și brad. Șarpanta se încheie cu o dantelărie („ciocârlani”). Lăcașul de cult cuprinde elemente ale altor două biserici, cea a schitului „Afteia” din Plăișorul Cioarei, distrusă în 1757, reclădită și distrusă din nou
Biserica de lemn din Săliștea () [Corola-website/Science/315569_a_316898]
-
două etaloane vechi într-unul mediu, adaptat sistemului metric, cunoscut sub numele de "palma lui Știrbei vodă". "Palma lui Șerban vodă" a fost stabilită în timpul domniei lui Șerban Cantacuzino (1678-1688). În măsură modernă "palma lui Șerban vodă" păstrată pe o șipcă de lemn de la sfârșitul secolului 18 cu textul: "„palma domnească a lui Șerban vodă; opt palme de acestea iaste un stânjen al mării sale”". Palma lui Șerban vodă avea 24,5 cm. Palma lui Șerban vodă a fost cel mai
Palmă (unitate de măsură) () [Corola-website/Science/321055_a_322384]
-
km), orașul Rezina (35 km). La nord se află satul Poiana, la nord-est localitatea se mărginește cu satul Curătura și la sud - cu Mateuți. În partea de sud-vest se găsește satul Mihuleni, iar la vest de Alcedar este situat satul Șipca. Drumurile ce ies din sat duc spre centrele comerciale: Șoldănești, Rezina, Rîbnița. Acestea sînt asfaltate și sînt într-o stare relativ bună. Satul propriu-zis este așezat într-o ravenă pe versanții căreia sînt localizate casele oamenilor. În interior, localitatea se
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
m. Pereții naosului au grosimea de 1,40 m. El este luminat de două ferestre cu vitralii și are deasupra o cupolă din lemn de formă semisferică, susținută de un schelet rotund realizat din coaste din lemn și meridiane din șipci și tencuială pe stufit. Altarul are o formă semicirculară cu raza de 2,50 m (la interior); el are un tavan în formă de segment de cerc cu raza de 3,80 m. Peretele altarului are grosimea de 0,70
Capela Sfântul Teodor Sicheotul din Stâncești () [Corola-website/Science/321467_a_322796]
-
ventilație asigură în timpul transportului o aerisire suficientă pentru familia de albine și în același timp nu permite ieșirea albinelor din stup. Pentru aceasta pe un cadru de lemn este fixată țesătura din sârmă zincată. Pe laturile longitudinale sunt montate două șipci de lemn cu secțiunea de 50 x 35 cm ale căror capete au câte o tăietură de 20 mm în care se fixează capacul. Între capac și cadrul pe care este fixată țesătura de sârmă zincată rămâne o fantă lată
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
asigură o circulație suficientă de aer. Hrănitorul este format dintr-o ramă de lemn cu dimensiunile de 490 x 420 x 60 mm în interiorul căruia se află o tavă din tablă zincată cu două compartimente. Tava se sprijină pe două șipci fixate în scobiturile din pereții ramei. În fiecare compartiment sunt grătare de lemn care plutesc în sirop și susțin albinele în timpul hrănirii. Capacitatea maximă a hrănitorului este de 6 litri. Rama hrănitorului se poate așeza în timpul transportului între corpul superior
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
435 x 300 mm. Capacul se compune dintr-un cadru de lemn și o tăblie cu grosimea de 10 mm acoperite cu tablă galvanizată, îndoită pe părțile laterale pe o lățime de 20 mm. În interior capacul are montat patru șipci de sprijin între care este prevăzut un locaș pentru capătul tijelor și pentru piulițe fluture. Capacul se sprijină pe podișor lăsând un spațiu în care se pot așeza salteluțe, plăci de polistiren sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sau alte materiale izolante. Ramele sunt cadre de lemn în care se fixează fagurii artificiali din ceară de albine care sunt crescuți formând fagurii cuibului sau fagurii pentru rezerve de hrană sau recoltă. Blocul de urdiniș este executat dintr-o șipcă de lemn cu dimensiunile de 20 x 20 x 380 mm. Pe o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
o latură are o adâncitură de 153 x 9 mm iar pe cealaltă latură o adâncitură de 50 x 9 mm adică două poziții de așezare, fiecare corespunzând la o dimensiune de trecere pentru albine. Închizătorul de urdiniș este o șipcă e lemn cu secțiunea de 15 x 35 mm care are la capete câte un umeraș ce se sprijină pe marginile fundului și are rolul de a acoperi urdinișul la transport. ● Sistemul de împachetare este format din două tije metalice
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
sunt de 300 x 20 mm raspectiv 150 x 20 mm. Fiecare urdiniș are scândură de zbor articulată care se poate rabate în sus pentru închierea acestuia la transport. Pentru reducerea urdinișului sunt prevăzute blocuri reducătoare de urdiniș, adică două șipci paralelipipedice cu ajutorul cărora se reduce intrarea albinelor în funcție de temperatură, puterea familiei de albine, etc. Acest tip de stup are greutatea relativ mare și volumul fix, fapt care limitează dezvoltarea familiei. Deseori apar situații când spațiul este prea mare pentru o
Stup () [Corola-website/Science/321971_a_323300]
-
după moartea sa înfățișează un uriaș impozant cu maxilarul proeminent, bărbos, purtând la piept o sabie uriașă în teaca ei. Istoricii spun că avea atât de multă energie încât putea să citească 55 de kilograme de documente oficiale scrise pe șipci de bambus în fiecare zi . În 214 î.e.n., Qin Shi Huangdi a hotărât să spulbere orice împotrivire și, îndemnat de ministrul său Li Su, a comis crima infamă cunoscută sub numele de ,Arderea cărților” . În timpul unui banchet pe care suveranul
Dinastia Qin () [Corola-website/Science/313181_a_314510]
-
Ferentari. Biserica, proiectată de Arh. Ion D. Trajanescu (Ioan Traianescu) , s-a edificat într-un timp scurt, între 1935 și 1938. La construcția ei însă s-au folosit materiale ușoare, mai puțin durabile: pereți din bârne acoperiți cu tencuială pe șipci, prevăzuți cu izolații termice din stabilit (talaș de lemn și ciment). Lucrările de dulgherie și finisaje din lemn au fost executate de maistrul Gh. Todorot. Pictura în ulei a fost realizată de Gh. Eftimiu între anii 1938 și 1940. Tâmpla
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
pronaosului are formă de boltă cilindrică, executat din grădele fixate pe colaci de lemne. Sânii bisericii și altarul sunt prevăzuți cu bolți în jumătăți de calotă . Bolta altarului este executată din tencuială pe grădele, iar bolțile naosului din tencuială pe șipci de brad cu rapiță. În pronaos , o scară duce la cor. Acesta a fost adăugat (probabil) în 1870 și este construit dintr-un planșeu de lemn cu parapet, tencuite și pictate. N.I.&N.E. Pardoselile pronaosului sunt din plăci de mozaic
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]