588 matches
-
veni să mustru Meteahna unui om ilustru Ce se credea un rara avis Frumoase ghete bej spre braun Căzute ca un dar din cer În universul meu stingher Cu care s-ar mândri un claun Și vine vremea să închei Șiretele cum se cuvine Să zburd pe gheață și polei Frumoase ghete de bovine! Referință Bibliografică: Frumoase ghete de bovine / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Untaru
FRUMOASE GHETE DE BOVINE de ION UNTARU în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356549_a_357878]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎNDOIALA, DE ADRIAN SIMIONESCU Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 278 din 05 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Îndoiala Îmi dă-ndoiala deseori târcoale Ca vulpea cea șireată și flămândă, Tenace-n așteptarea ei de pândă ... Însingurări telurice și goale ... De mușcă uneori câte-o bucată, Mă îndârjesc și eu în apărare : Puterea încleștărilor binare Din tinerețea mea îndepărtată. Ba într-un fel aș socoti-o joacă : Atacuri
ÎNDOIALA, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355639_a_356968]
-
noii pretendenți la moștenirea lui Momulo, adică pentru o parte ca să i-o dea lui în caz de câștig. În caz de pierdere are de la sine partea de la ceilalți ... ” Și ca reflecție termină: ,,Grecii erau încă de pe vremea lui Homer șireți”. Văzându-se cu procesul câștigat și intrând în posesia unei mari sume de bani, Caragiale s-a autoexilat la Berlin, petrecându-și ultimii ani de viață în capitala Germaniei. Bibliografie: Șerban Cioculescu- Viața lui Caragiale pag 152-163; Marin Bucur- O
CARAGIALE ŞI MOŞTENIREA DE LA MOMULOAIA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356210_a_357539]
-
avut-o, acesta era de mult tăiat căci bunul renume al unei femei e mai important decât titlul de tetrarh. Nu crezi? Botezătorul ne-a făcut rău amândurora. Irod își dădu seama că eșuase în tentativa sa. Irodiada fusese destul de șireată în răspuns. Tetrarhul însă nu renunță la intenția sa de a o supăra. -Dacă e cineva care îmi vrea răul, apoi acela este iubitul tău frate, Irod Agrippa care mi-a cheltuit sume uriașe pe niște prostii pe când a fost
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea Un om de-aici să-l vadă pe-afară Să-i spuie durerea născută-n fecioară, Să-i spună ce vrea! Apare târziu o umbră șireată Cu cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure
CĂLĂTORIND NOCTURN PRINTR-O LUME de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1673 din 31 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370315_a_371644]
-
cu pletele-i buclate. Stăpână peste ghețuri, alunecă agale, Își poartă senectutea pe umerii-i, cu fală, Ascunsă de broboade și-adusă rău de șale, Pășește „îmbufnata”, pufnind câte-o rafală. Cu țurțuri la ferestre, ne-ntâmpină-ncruntată, Sub cearcăne de stele, șireată, stă la pândă, Îi scapără sub gene privirea-i rimelată, Când toarnă peste vise, rânjind, a ei osândă. Pe chipu-i fantomatic se-nghesuie, livide, Secunde amorțite de crivățul macabru, În strigătul naturii, lumina se divide, Tronează peste lume-al
ÎN PAȘI DE AJUN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370373_a_371702]
-
o-nfioară, Iar gândul e clipă ce zboară și ea... Așteaptă s-apară dar nu apărea Un om de-aici să-l vadă pe-afară Să-i spuie durerea născută-n fecioară, Să-i spună ce vrea! Apare târziu o umbră șireată Cu cap păduratec și-n oase o bâtă, Cu trup hiperbolic - în el îs o sută - Se-ndreaptă-acum grăbit către fată Și-ntreabă vântul de unde-i lăsată, S-o facă văzută ! O trece cu grijă de om peste ape, I-arată-n pădure
VENIM DE UNDEVA ȘI MERGEM NICĂIERI ?! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370453_a_371782]
-
și o vor face cunoscută și apreciată în mediul literar. Important este faptul că nu se rupe de specificul culturii și civilizației românești și nici nu ignoră valori ale literaturii moderne. Olguța Trifan este convinsă că moartea este un fenomen șiret, viclean și, în mai mare măsură, dureros pentru cei apropiați celui care adoarme pe veci, dar, la fel de mult, este încredințată că iubirea există și va fi tot mai mare, mai puternică. Inspirându-se, parcă, din folclor și din creația marilor
VERSURI IZVORÂTE DIN SUFLET de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370446_a_371775]
-
română” este incompletă fără sângele Ceaușeștilor), atunci măcar pentru împușcarea acestora într-o altă zi... Ulterior ne-am dat seama că răfuiala cu Ceaușeștii era doar vârful enormului aisberg economico-politic, propulsat de neprieteni și gheșeftari împotriva României. Da, pentru că cizmarul șiret și profund devotat țării sale, o calitate ce i-a fost recunoscută până și de cei mai înverșunați adversari, îndrăznise să viseze la independența economică a României, de unde și eforturile depuse pentru dezvoltarea învățământului de toate gradele și a cercetării
CÂND TRĂNCĂNEALA-I NESFÂRŞITĂ, VIAŢA VA FI MAI TRONCĂNITĂ ! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369358_a_370687]
-
Nicio lumânare-aprinsă, Nicio lacrimă sărată, Nu-i va aduce înapoi, Din groapa întunecată. Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce, Și că trebuie trăită, Până-ajungem sub o cruce. Omule, cât poți, zâmbește, Moartea-i șireată, nu spune, Și-uite așa, pleci cu regrete, Suspinând....din astă lume. Dacă-am ști moartea când vine, (Poate vine azi, sau mâine.), Acelora cu mâna-ntinsă, Le-am împărți mai des o pâine. Fie și-n ultimul ceas, Nepăsători
DACĂ-AM ŞTI MOARTEA CÂND VINE.... de ANDREEA VĂDUVA în ediţia nr. 2335 din 23 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370173_a_371502]
-
Nicio lumânare-aprinsă, Nicio lacrimă sărată, Nu-i va aduce înapoi, Din groapa întunecată. Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce, Și că trebuie trăită, Până-ajungem sub o cruce. Omule, cât poți, zâmbește, Moartea-i șireată, nu spune, Și-uite așa, pleci cu regrete, Suspinând....din astă lume. Dacă-am ști moartea când vine, (Poate vine azi, sau mâine.), Acelora cu mâna-ntinsă, Le-am împărți mai des o pâine. Fie și-n ultimul ceas, ... Citește
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
Nicio lumânare-aprinsă,Nicio lacrimă sărată,Nu-i va aduce înapoi,Din groapa întunecată.Dacă-am ști moartea când vine, Am vedea că viața-i dulce,Și că trebuie trăită,Până-ajungem sub o cruce.Omule, cât poți, zâmbește,Moartea-i șireată, nu spune,Și-uite așa, pleci cu regrete,Suspinând....din astă lume.Dacă-am ști moartea când vine,(Poate vine azi, sau mâine.), Acelora cu mâna-ntinsă,Le-am împărți mai des o pâine.Fie și-n ultimul ceas,... XI
ANDREEA VĂDUVA [Corola-blog/BlogPost/370176_a_371505]
-
cei trei demnitari din neamul mușatin, Roman iese mai bine în prim plan. Bun strateg și curajos pe câmpul de luptă, își alege aliații ținând cont de conjuncturile istorice și de interesele Moldovei. Horvath, trimisul lui Sigismund al Ungariei, e șiret și duplicitar și de aceea preferă alianța cu leșii care datorau Moldovei Pocuția, zălogită de Wladislaw când fusese împrumutat cu 3000 de ruble de arginți de fratele său Petru. Principele Kariatovici al Podoliei, rudă cu soția sa Anastasia, era un
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
de pe această planetă, tot ceea ce îți cer este să fii naturală, lasa-te pe tine la suprafață, dar acel tu care crezi că se potrivește cu situația din acel moment. Revenind la rețetă noastră magică, un alt lucru semnificativ, fi șireata, nu dă totul pe față, lasă puțin mister, nu te deschide că pe o carte care o răsfoiești nepăsător din plictiseală sau la care doar finalul dorești să îl afli, lasa-te citită filă cu filă till the end. O
A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
-
atunci...Emanuel, ți-ai adus cartea? - Da, doamna, v-am mai zis odată! Îmi pare rău să vă spun, dar chiar dacă sunteți atât de frumoasă la vârsta asta, bătrânețea începe să vă afecteze memoria! remarca era acompaniata de rânjetul meu șiret și de zâmbetul drag al doamnei bibliotecare. - Vai, dragule, da’ cine te-a învățat să vorbești așa frumos? Mă-ta era așa lingușitoare! - Doamna, haideți...uitați, asta nu-i Elena? am zis eu, schimbând subiectul și arătând spre o fată
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
treabă bună ! Însă la prima întâlnire, Vulpea, urmându-și a sa fire, A-nghițit rața netoată, Apoi s-a rezemat de-o cioată: „Cred că în stilul acesta, încetul cu încetul, Voi învăța întregul cârd de rațe alfabetul !” Se gândi vulpea șireată Și căzu în somn de-ndată. Morala: Decât să înveți carte Cu un dușman de moarte, Mai lesne poți s-ajungi poet Dacă rămâi analfabet. ȚAPUL ȘI BERBECUL Păscând lacom pe-o fâneață, Se treziră față-n față Berbecul cel
FABULE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352632_a_353961]
-
început să-mi povestească: -Măi nepoata lui tataie, apropiai doi ani și sugeai lapte de la mă-ta care era slabă biata de ea, de ziceai că o să moară de plămâni. Nu știam ce însemna cuvântul plămâni, dar bănuiam, după privirea șireată, că iar îmi povestea ceva rău despre mine. -Și?! l-am grăbit nervoasă. -Mă-ta, adică Maria noastră, te iubea, cum nu a iubit mă-ta mare pe cei cinci pe care i-a avut; nu voia cu niciun chip să
GLORIE COPILĂRIEI II de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357075_a_358404]
-
Al.FLORIN ȚENE În miez de drum Din constelația ochilor migrate pleoape, Văl peste ochiul ce mă urmărește, Când haite de lupi vin să se adape- O altă lume și-n alt veac se trezește. Acolo după perdea o altă șireată privire În întunericul ce se pare a fi gol De el depinde noua mea iubire Până când timpul intră în symbol. Dar vulnerabile poziții de stele Treptat mă fac să mă simt dator, Se rotesc în cercul privirii mele Deasupra într-
ÎN MIEZ DE DRUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357283_a_358612]
-
urmărilor ei. Să săruți o fată, al dracului păcat!!! De neiertat! Și nici o spovedanie, nici”cădelnițat de popă”nu-l poate dezlega. Frumoase versuri! Luna personificată vine când nu vrei și pleacă tot așa; un pic rea, mai degrabă curioasă, șireată, ” Vine, pleacă;” ne luminează răsfoind timpul, dar ”se coboară, iarba-mi calcă”. Asta-mi place. O și văd călcând pe vârfuri, să nu-și ude tălpile cu rouă pământeană. E ,,Luceferița”întruchipată. Și... Luna își pune mâna streașină la ochi
RECENZIE VOLUMULUI DE POEZII ,ARC DE CURCUBEU”- AUTOR VASILE POPOVICI, REALIZATĂ DE PROF. MARIA VASILIU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357927_a_359256]
-
geloasă, ori haină iarna asta, ba mă ceartă, ba mă lasă numai în genunchi să-ți scriu cu un deget pe zăpadă și râde-apoi și eu mă tem, că o să-mi înghețe mâna și nu termin acest poem. strecurându-se, șireata, se așterne peste versuri și mă-ntreabă: „nu e gata?” dar eu știu, vrea să mă vadă cum mi-ar sta om de... zăpadă! așa că, vino, cât e vreme, cheamă iute și salvarea, poți să chemi și pompierii! și mă
SCRIU C-UN DEGET PE ZĂPADĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358067_a_359396]
-
aurie Ai ajuns și la câmpie Dezbrăcând culorile Și umplând hambarele. Toamnă, în cămară ne aduci Mere, pere, gutui, nuci... Ești atâta de bogată, Că te-așteaptă lumea toată. Toamna bogată Toamna dulce și bogată La noi s-a strecurat șireată, A mers întâi la floricele Și-a suflat argint pe ele. S-a dus apoi la pere și la nuci, Pe unele le-a făcut dulci, Pe altele le-a scuturat sub ram, Și, uite-așa, a mai trecut un
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
cărare, Duc apă sacrosantă în urnicioare Pe care Istru o trimite din depărtare ... LICINIUS Clipa e prielnică, prieteni, fără teamă Să fim cu măsură și băgare de seamă. În timpul slujbei închinată lui Zalmoxe se poate Să fie de un ochi șiret vegheate. PROPELLIUS Aaa ... Iată-le! Poartă găteli de sărbătoare. LILIANUS Ca vestalele romane. Strălucitoare. PROPELLIUS În straiele acestea arată frumoase, ca albele petale ... LILIANUS Ba, au ceva din grațiile sacrelor vestale ... SABINUS În acest mod participă la sacrifii când pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ, ÎN TREI ACTE, TABLOUL I de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 325 din 21 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358021_a_359350]
-
castei.). Scena 1. TRAIAN După cum vezi Licinius, podul îl trecem cu mare fală, Dar ... am în suflet o îndoială Pe care mi-ai alungato acum, Fiindcă nu cunoșteam spre inima Daciei drum. E țară cu multe cotituri, mreje și oșteni șireți, Cu fete frumoase și vrăjitori isteți. Iubite Licinius mi-ai dat încredere și ostașilor mei Ai dat sprijinul tău, te fac eroul Romei! Să cadă miresme ca în vise, Semințe de grâu pe altare aprinse! ( I se dă dintre acestea
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
O să triești măicuță, nu te văita dumneata, o încurajă Pandelică. „ia uite la baborniță, vrea să ne treacă pe la cap cu ciobul de tămâie!... Ce o să-i spună Didinei?!... nu pot să-mi dau seama. E tare-a dracului de șireată, dar dacă mă ajută să-mi cadă la pat fetica... n-am s-o uit așa curând”. - Ce trebuie să facem? - Naie, te știu de când erai cu puțulica-n țărână, dar aș vrea să mă asculți și să nu cârtești, altfel
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
faptele trăite din poezia „Frumoasă și jună”: „Tu tremuri, tu cauți, tu murmuri, tu râzi, Cu glasul tău dulce tu raiu-mi deschizi, Cu părul tău moale tu viața mi-o legi- O știi și te faci că nu o înțelegi! Șireată și dulce- copil vinovat- De ce nu mă-mbii cu al tău sărutat, De ce-aștepți să-l fur de pe ochi-ți profunzi, Și-n blondele plete tu capul ți-ascunzi” De acum poezia lui va deveni un fel de „Cântare
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]