183 matches
-
în Dealul Feleacului - Cluj, la Costești - Vâlcea. Nisipurile cuarțoase curate, prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal. Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate. O trăsătură morfologică a nisipurilor o creează și dunele, tipice pentru regiunile deșertice, unde vântul este agentul modelator de bază. Dunele mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
prin mobilitatea lor mare permit alunecarea particulelor unele peste altele, creepingul fiind în acest caz un proces de modelare principal. Pentru nisipurile argiloase procesele care le modelează sunt solifluxiunea și șiroirea. Când nisipurile cuprind în amestec și pietrișuri, prin acțiunea șiroirii se formează piramide de pământ sau piramide coafate. O trăsătură morfologică a nisipurilor o creează și dunele, tipice pentru regiunile deșertice, unde vântul este agentul modelator de bază. Dunele mai sunt prezente și în diferite părți ale Globului, în lungul
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
legături prin hrube subterane cu alte pâlnii de sufoziune. În loess și depozite loessoide, din cauza umectării intense, se pot produce unele alunecări superficiale, mai ales atunci când apa de infiltrație se oprește în baza loessului, unde întâlnește o rocă impermeabilă. Datorită șiroirii pe versanții de loess cu o structură mai compactă, se pot forma piramide sau coloane. Aceste forme, fiind destul de fragile, se distrug repede, în special după ploile abundente și intense, cât și în urma topirii zăpezilor. Totalitatea proceselor legate de circulația
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
localitatea Gorunești, cu celebra friza a potecașilor, amintind de ocupația austriacă a Olteniei după pacea de la Pasarowitz, cănd granița se află chiar la Râpile Slatioarei, o formă geologică care se întinde pe versantul vestic și sudic al Măgurii, formată din șiroiri de noroi sălbatice ..alături de celelalte obiective turistice la fel de importante, respectiv mânăstirile Bistrița, Arnota și Polovragi, peșterile Muierilor, Polovragi și Liliecilor, Parcul National Buila-Vânturarița. În Horezu se află de asemenea magazine cu produse artizanale printre care și celebra ceramică smăltuita multicolor
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
în imediata apropiere și în zonă, în condiții ușor accesibile, se găsesc obiective majore ale turismului național și zonal: mânăstirile oltene, Hurez, Bistrița, Polovragi, peșterile din zonă,Peșteră Liliecilor, Peșteră Polovragi, Peșteră Muierilor, cheile Bistriței Oltene, cheile Oltețului, piramidele de șiroire din sedimentele cu sare de la Slătioara, trovanții din carierele de nisip din Costești ceramică de la Horezu, muzee. Apropierea de numeroasele stațiuni balneoclimaterice ale județului Vâlcea, Băile Govora, Băile Olănești, Călimănești și Cozia, Ocnele Mari, constituie valente turistice de mare importanță
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
547,7 m) apoi coboară treptat până în Valea Dunării și Valea Nerei. Între Valea Râlii și Coronini (Pescarii), în partea de sud a Munților Locvei se desfăsoară Depresiunea Moldova Nouă, care a permis formarea ostrovului Calinovăț. Procesle actuale de modelare (șiroire, torențialitate) au generat un microrelief carstic cu văi torențiale cu aspect de mic canion. Munții Mehedinți și Podișul Mehedinți se află parțial în Parcul Natural Porțile de Fier, pe direcția vest-est, de la Valea Cernei, în vest, până la extremitatea estică a
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
categoriei a IV-a IUCN (rezervație geologică și floristică), cu o suprafață de 10 ha, situată în județul Alba, pe teritoriul administrativ al orașului Sebeș, la cca 4 km nord de acesta. "Rezervația complexă " cuprinde formațiuni specifice de eroziune și șiroire care dau peisajului un aspect impozant, precum și o floră particulară, cu multe elemente rare și endemice. Are o suprafață de circa 10 ha și este situată în extremitatea sud-vestică a Podișului Secașelor, pe malul drept al Secașului Mare, la circa
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
alternanțe de argile roșii cu gresii cenușii și roșii, ce se dezagregă ușor în nisipuri. Apar, de asemenea, intercalații de microconglomerate, care în urma spălării liantului argilos se transformă în pietrișuri și argile, ce se acumulează la baza versantului. Apele de șiroire au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
au săpat cute adânci, dând naștere unor superbe coloane numite ,„piramide coafate”. La baza versantului, torenții au clădit conuri de dejecție, care își modifică aspectul și dimensiunile în urma ploilor mai abundente. Datorită pantei mari și a lipsei vegetației, apa de șiroire, prăbușirile și alunecările au creat un relief aparte, reprezentat prin turnuri, coloane, obeliscuri, contraforturi și piramide de pământ, care împreună cu culoarea roșie și violacee îi dau un aspect impresionant. În cuprinsul acestei dantelării de forme, pe brânele înierbate sau în
Râpa Roșie () [Corola-website/Science/309505_a_310834]
-
având o lungime de 4,2 km și o lățime între 200 și 800 m. Adâncimea maximă actuală este de 3 m. Lacul este proprietate de stat fiind în administrarea RA Apele Romane -SGA Ialomița. Este alimentat cu ape de șiroire (precipitații) care spală eflorescențele produse la suprafața rocilor din Câmpia Română și de către apele subterane (freatice) încarcate de săruri (predominant sulfați și cloruri). Sulfatul de magneziu si sulfatul de sodiu, dizolvate în mare cantitate în apa lacului, îi dau gustul
Lacul Amara, Ialomița () [Corola-website/Science/306017_a_307346]
-
din Piatră Neamț pe culme, aflate într-o pădure de fag se găsesc stăncile de la "Trei căldări" (sau "Căldările uriașilor"). Sunt trei marmite de eroziune formate într-un monolit de gresie, datorită erodării exercitate de vânt și de către apele de șiroire. Menționat în literatura în “Baltagul” lui Mihail Sadoveanu, se suprapune peste calea pe care a străbătut-o Vitoria Lipan pentru a-și caută bărbatul. Denumirea lui vine de la italienii aduși de regele Carol I pentru a construi șoseaua. Drumul, cunoscut
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
în partea nordică a acesteia se află o formațiune (abrupt stâncos atribuit Jurasicului, numit "Colții Corbului Mare") geologică calcaroasă de culoare alb-cenușie, ce are la bază depozite importante de grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Flora rezervației este una diversificată și prezintă o varietate vegetală bogată în specii arboricole și ierboase. Pădurile sunt constituite din arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), în asociere cu gorun ("Quercus petraea
Stejerișul Mare (Colții Corbului Mare) () [Corola-website/Science/323962_a_325291]
-
actuale se împarte în deplasări în masă și în modelarea versanților prin acțiunea intermitentă a apei. Deplasările în masă sunt reprezentate de alunecările de teren, procesele de solifluxiune, prăbușiri sau surpări iar modelarea versanților se manifestă prin procese de pluviodenudare, șiroire, ravenare și torențialitate. Alunecările de teren au cea mai mare pondere în morfodinamica versanților subcarpatici argeșeni. Frecvența, intensitatea și dimensiunile alunecărilor de teren au efecte distructive în tot arealul, prin scoaterea din circuitul agricol a unor suprafețe însemnate și prin
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
La Berevoești din Muscelele Plătichii coboară versanți dezgoliți de vegetație pe care s-a instalat și eroziunea în adâncime creând relieful de badlands. Suprafețe afectate mai apar la Valea Iașului, la Corbeni, la Arefu și pe terasele de la Capu Piscului. Șiroirea, ravenarea și organismele torențiale Dezvoltarea acestor procese nu mai depinde foarte mult de roca de bază ci mai degrabă de morfologia zonei (înclinarea versantului, gradul de fragmentare, profunzimea nivelului de bază local) și de gradul de împădurire a acesteia. De la
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
se disting: glacis de eroziune¬ - format prin eroziunea unor roci friabile la baza unor abrupturi; glacis de acumulare (aluvial, coluvial, proluvial) - format prin acumulare la baza unui versant. Coluviile sunt materiale acumulate la baza versantului, rezultate prin spălare în suprafață, șiroire, procese gravitaționale; sunt formate în general din materiale fine. Proluviile sunt depozite sub formă de con, ce se acumulează la baza versanților sau în sectoarele cu pantă redusă ale acestora; sunt formate din materiale grosiere, de regulă pietrisuri, nisipuri și
Versant () [Corola-website/Science/323640_a_324969]
-
negative. În general zăpadă este puțină iar vânturile puternice o spulberă. Ansamblul de forme și structuri dezvoltate în regiunile periglaciare sunt rezultatul îmbinării mai multor agenți specifici acestei zone (îngheț-dezgheț, zăpada, gheața de legătură) sau cu caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea volumului gheții din sol, dezagregare, congelifluxie, șiroire, eolizatie. Înghețul și dezghețul apei din sol și din roci provoacă o puternică dezagregare
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
specifici acestei zone (îngheț-dezgheț, zăpada, gheața de legătură) sau cu caracter polizonal (vântul și șiroirea). Aceștia provoacă o serie de procese că: formarea gheții în sol, perturbarea structurilor inițiale prin contracții termice și creșterea volumului gheții din sol, dezagregare, congelifluxie, șiroire, eolizatie. Înghețul și dezghețul apei din sol și din roci provoacă o puternică dezagregare. Efectele acestui cuplu sunt diferite de la o regiune la alta, în funcție de nuanțele climatului impus de latitudine, altitudine, depărtarea de ocean, de gradul de acoperire cu vegetație
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
cca 80km/oră și creează culoare de avalanșă; avalanșe uscate se produc pe ger, afectând zăpadă proaspătă, pufoasa, aestecata cu mult aer; ating până la 200 km/oră. Topirea bruscă sau lentă a zăpezii duce la înmuierea solului, favorizând solifluxiunile și șiroirea. Procesele sunt mai eficace la sfarsitul iernii mai ales în regiunile latitudinilor medii. Acțiunea vântului (eolizația) este legată de ariditatea climatului, ce impune un covor vegetal redus și o pătură subțire și discontinua de zăpadă. În plus apar elemente fine
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
natură climatului și de stratul înghețat al solului. În multe situații scurgerea se efectuează pe un pat înghețat. Vară sunt caracteristice inundațiile de mare proporție și transportul masiv de aluviuni. Aporturile laterale de aluviuni formează acumulări în trepte - terase fluvio-periglaciare. Șiroirea acționează relativ puțin în timpul dezghețului și mai accentuat când intervine o ploaie înainte ca solul să se fi dezghețat. Pe rocile moi se formează ravene. Acțiunea biochimica este foarte redusă și limitată la fâșiile cu vegetație pipernicita, perena, ceea ce face
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
si sunt formate din elemente de dimensiuni diferite, dispuse stratificat. În secțiune apar alternante de nisipuri fine și grosiere. Depozitele de versant ritmic stratificate (litage periodique) sunt tot acumulări de materiale cu dimensiuni variabile, depuse la baza versanților de către gelifluxie, șiroire și vânt. Sunt mult mai grosiere și în general necimentete în raport cu grézes- litées-urile. Sunt citate în Ungaria, unde umplu văiugile largi. Blocurile glisante sunt fragmente de rocă, de dimensiuni mari ce se deplasează lent pe versanții munților cu înclinare redusă
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
dezvoltă în bazinele de recepție torențiale, care pemit acumularea unei mari cantități de zăpadă, ce poate persistă uneori de la un an la altul. Se pot observa chiar începuturi de névé. Panțele accentuate, dispuse semicircular, permit desfășurarea intensă a avalanșelor, solifluxiunii, șiroirii (în sezonul cald), ceea ce duce la lărgirea cavitații. Când acestea se află în apropierea limitei zăpezilor, evoluția lor duce dezvoltarea circurilor nivale și a unor vai în formă de „U” - vai nivale. Potcoavele nivale sunt forme de acumulare periglaciara, cu
Relief periglaciar () [Corola-website/Science/323639_a_324968]
-
zăpezilor persistente, fiind oarecum stabilă, în timp ce limita superioară a sectorului de ablație poate oscila mai sus sau mai jos, în funcție de condițiile locale. Există trei cauze principale care condiționează topirea ghețarilor montani: radiațiile solare directe, căldura cauzată prin convecția aerului și șiroirea pe masa de gheață. Orice ghețar montan, se află în condițiile unui schimb continuu de materie: reducerea lui datorită topirii, pe de o parte și înmagazinarea de noi cantități de precipitații solide, pe de altă parte. Sub acest aspect, la
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturi stâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”. Formațiunile geologice (atribuite perioadei holocenului) alcătuite din gresii (de culoare cenușiu-gălbuie) cu intercalații de microconglomerate, s-au format prin acțiunile repetate ale aerului (îngheț-dezgheț, vânt, temperatura), apei (spălare, șiroire) și a proceselor gravitaționale (prăbușiri, surpări) desfășurate de-a lungul timpului. Floră lemnoasa a rezervației este constituită din arbori și arbuști, cu specii de: carpen ("Carpinus betulus"), fag ("Fagus silvatica"), stejar ("Quercus robur"), cer ("Quercus cerris"), tei pucios ("Tilia cordata
Grădina Zmeilor () [Corola-website/Science/323772_a_325101]
-
III-a - zone protejate") și reprezintă un relief cu un ansamblu de abrupturi (piramide rezultate în urma eroziunii solului), forme modelate de-a lungul timpului în rocă sedimentară (nisipuri, pietrișuri, argile), prin acțiunea aerului (ingheț, dezgheț, vânt) și a apei (spălare, șiroire).
Piramidele de la Slătioara () [Corola-website/Science/326421_a_327750]
-
ușurință din mână înainte de a fi aplicată. Chiar și faza de spumă a șamponului trebuie să fie stabilă pe păr și să nu curgă cu ușurință iritând ochii utilizatorului. În industria vopselurilor, caracteristicile reologice vor determina aplicabilitatea vopselei, gradul de șiroire și de uniformitate a dispersiei, prevenind sau controlând sedimentarea pigmenților. În industria de polimeri, metoda de preparare a amestecurilor polimerice controlează morfologia amestecului care, la rândul ei determină proprietățile reologice ale amestecului. Pe de altă parte, proprietățile reologice determină alegerea
Reologie () [Corola-website/Science/322216_a_323545]