1,139 matches
-
fete pe care le cunoaște Hans doar prin mediul în care trăiește, ci este oricum o ființă deosebită, Hans ar recunoaște‑o dintr‑o mie, chiar și‑n halat de lucru s‑ar fi aprins între ei dragostea, după cum spune șlagărul. Hans vrea să spună: chiar dacă ar fi avut și ea halat de lucru, nu numai el. În apartament, dă peste doi camarazi de la organizația tineretului muncitor, din care face și el parte, fie că‑i place sau nu; aceștia au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sun. Și pe dumneavoastră, și pe șeful CSM!", sau la interviul Demisului național de pe B 1 tv. Doldora de inepții. Mai ales cu privire la Basarabia. Într-o țară democratică televiziunile, partidele, societatea civilă ar fi luat foc? M-a bucurat reluarea șlagărului de acum doi ani „Ieși, afară/ Javră ordinară!”. Mai sunt 333 zile. * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Trimite mai departe! Mulțumiri! Să se vadă! Ne-am eliberat de frică! ------------------------------------------------- Sergiu GĂBUREC http://blogulluigabu
TABLETA DE WEEKEND (51): DESPĂRŢIREA DE REPUBLICA A III-A (OBIECTIV 2014) de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363799_a_365128]
-
Să aibă urmașii noștri ce să vadă și să simtă! Și ,să n uităm, să-i dăm și Europei un bobârnac: peste nas. Că prea și l-a luat la purtare. Zău! P.S...."BÂTA ASTA NU-I A MEA!" (VECHI ȘLAGĂR PATRIOTIC, REMIXAT.) -Două,trei și! -Pleosc!...Următorul! 70. VIAȚA CA INSOMNIE A MATERIEI E a treia noapte de când somnul nu mai duce nicăieri : rămân parcă suspendat între două clipe. Pe care încerc zadarnic să le apropii. În momentul când vreau
DEŞERTUL DE CATIFEA (68-70) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364011_a_365340]
-
Acasa > Cultural > Modele > JOLT KERESTELY. VIAȚA ȘI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1138 din 11 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Patru sunt coloanele pe care cântecul urcă la văzduhul șlagărului: compozitorul, textierul, interpretul, publicul. Cântecul e o lumină care nu străbate prin vedere, ci prin suflet și auzire, spre mit, fără strânsoare și serpentine. El are soldați pe cei patru, căci regiment fără garnizoană nu se poate! „Copacul”, „Tăcutele iubiri
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
străbate prin vedere, ci prin suflet și auzire, spre mit, fără strânsoare și serpentine. El are soldați pe cei patru, căci regiment fără garnizoană nu se poate! „Copacul”, „Tăcutele iubiri”, „Lumea de dragoste”, multe altele... sunt fiecare dintre ele un șlagăr în solda și tributul creativ al aceluiași compozitor, Jolt Kerestely, al pajilor condeieri, al pleiadei de interpreți, al mării fremătânde a publicului, oglindă fluidă în care nu se reflectă realități dezarticulate, materiale, ci spiritul cu ardoare de meditație și contopire
JOLT KERESTELY. VIAŢA ŞI OPERA, POVESTITE DE OANA GEORGESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364067_a_365396]
-
ar fi el, izbit de mirosurile înțepătoare de detergenți, de portocale, de preșuri din cauciuc, de dulciuri, de ambalaje de tot felul și de stofe noi, de foșgăiala proprie marilor magazine și de vacarmul pe care-l crea un nou șlagăr, aproape o manea la modă, lui Sinu îi apărea nu a doua sau a treia sau a 50-a lui soție, de pildă cea cu proteză dentară în partea de jos, cea cu părul veșnic vopsit într-un violet cețos
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
cu Rodica Anghelescu, reușind să se evidențieze (în duet) cu o muzică ce place publicului. Aici aș arăta un aspect greu de neglijat, problema investițiilor destul de costisitoare pentru un solist de muzică ușoară, în a ieși în față cu meliodii șlagăr. La instrumentiști avem pe Marin Alexandu (care este și dirijorul orchestrei) foarte talentat... Pancirel Constandache - trompetă, Gheorge Dumitru - nai și Marin Ulei la țambal, Gheorghe Pandelescu - acordeon, și să nu uit ansamblul de balet, o trupă foarte bine închegată. Fiecare
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
personale pot să spun că lucrez la două proiecte și încă nu-i momentul să vin foarte repede cu alt album muzical peste "UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ" care a mers foarte bine, iar aproape majoritatea melodiilor au devenit șlagăre. De asemenea aș putea exemplifica, în afară de marile ansamblui Maria Tănase, Doina Gorjului... avem grupuri artistice ca: Junii Sibiului, Bobocica de la Bacău, grupul de la Flămânzi ș.a.care vin alături de noi spre bucuria publicului care-i ovaționează și-i cheamă la rampă
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361207_a_362536]
-
cu Rodica Anghelescu, reușind să se evidențieze (în duet) cu o muzică ce place publicului. Aici aș arăta un aspect greu de neglijat, problema investițiilor destul de costisitoare pentru un solist de muzică ușoară, în a ieși în față cu meliodii șlagăr. La instrumentiști avem pe Marin Alexandu (care este și dirijorul orchestrei) foarte talentat... Pancirel Constandache - trompetă, Gheorge Dumitru - nai și Marin Ulei la țambal, Gheorghe Pandelescu - acordeon, și să nu uit ansamblul de balet, o trupă foarte bine închegată. Fiecare
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
personale pot să spun că lucrez la două proiecte și încă nu-i momentul să vin foarte repede cu alt album muzical peste "UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ" care a mers foarte bine, iar aproape majoritatea melodiilor au devenit șlagăre. De asemenea aș putea exemplifica, în afară de marile ansamblui Maria Tănase, Doina Gorjului... avem grupuri artistice ca: Junii Sibiului, Bobocica de la Bacău, grupul de la Flămânzi ș.a.care vin alături de noi spre bucuria publicului care-i ovaționează și-i cheamă la rampă
PARTEA AII-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361206_a_362535]
-
Ciobanu m-au cucerit pentru totdeauna, fiind un etalon greu de atins de generațiile actuale și viitoare. M.V.Ghioroiu: Spuneți cititorilor noștri câte albume muzicale ați realizat și ce titluri poartă. Steliana Sima: Albume muzicale, ale căror melodii au devenit șlagăre, sunt: UNDE-I SATUL DE ALTĂ DATĂ, ȘASE PIUI DE PREPELIȚĂ, DĂ DOAMNE ANII ÎNAPOI, TINEREȚE, SCUMPĂ FLOARE-I DRAGOSTEA, MARIE, DRAGĂ MARIE și altele. În ele aflaț sufletul Stelianei Sima care-și împărtășește sentimentele de dragoste nețărmurită pentru satul
PARTEA A I-A ÎN CETATEA CÂNTECULUI ŞI DANSULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361208_a_362537]
-
cea mai mică îi va deveni soție, locuiau aici de la începutul lumii. E o oază unde uitarea îl face fericit. Fericirea, individuală sau colectivă, n-are însă istorie. Ea se este (vorba lui Nichita Stănescu) și atât. Doar că, vorba șlagărului „se cere păzită/ de oarba ispită”, ispită care nu întârzie să se ivească. Are chipul unui iepure, nu întâmplător simbol al fricii de ceva care, conform proverbului, se întâmplă întotdeauna. Atras în ritualul vânătorii, act magic pe orice jariște mitică
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
ușoară, romanțe, cântece populare și cântece de petrecere. În 1939 va începe peripluul acestor cântece în lume, fiind invitat în Germania, într-un turneu de înregistrări. Se cânta atunci și se dansa pe ritmuri de tango, rumba, foxtrot și charleston. Șlagărele la modă, pe discuri Odeon, Columbia, Parlophon, Cristal, His Master’s Voice, Electrecord, erau cunoscute și fredonate de toți - textele publicate în broșuri se vindeau o dată cu discurile. Gică Petrescu ajunsese succesor al Mariei Tănase la estrada restaurantului „Neptun” din Piața
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
volumul vocii lui Gică Petrescu obținând alte valențe. Când, într-o seară dintre serile de altădată ale spectacolelor din Bucureștiul romanticilor occidentalizați, violonistul Yehudi Menuhin, elev al lui George Enescu a fost invitat la „Arizona”, Gică Petrescu a cântat șansonete, șlagăre americane, entuziasmându-l și emoționându-l pe muzician cu melodiile „La margine de București”, „Suflet candriu de papugiu” și „Costică, Costică”. A fost bisat îndelung, chiar de violonistul prețuit și admirat de Familia Regală a României în prezența căreia susținuse
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
de spectacole la care românii din diaspora au fost uniformi cu văzduhul unei inimi românești renăscute în străinătate. Au fost un sân cald și bun pentru mulți dintre cei îndepărtați de la sânul țării mame. Între 1966-1977 Gică Petrescu lansează noi șlagăre la mai multe ediții ale Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia și înregistrează la Electrecord șlagărele de referință ale repertoriului său, cum ar fi: „Căsuța noastră”, „Of, of, of, măi șprițule”, „Dă-i cu șprițul pân’ la ziuă”, „Uite-așa
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
în străinătate. Au fost un sân cald și bun pentru mulți dintre cei îndepărtați de la sânul țării mame. Între 1966-1977 Gică Petrescu lansează noi șlagăre la mai multe ediții ale Festivalului de Muzică Ușoara de la Mamaia și înregistrează la Electrecord șlagărele de referință ale repertoriului său, cum ar fi: „Căsuța noastră”, „Of, of, of, măi șprițule”, „Dă-i cu șprițul pân’ la ziuă”, „Uite-așa aș vrea să mor”, „Du-mă acasă măi tramvai”... În 1982-1987 participă la Festivalul „Crizantema de
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]
-
va fi sărbătorită la Palatul Național al Copiilor cu ocazia spectacolului aniversar „Stela Popescu și PRIETENII ei”, organizat de Uniunea Criticilor Muzicali și Forumul Muzical Român. Își vor da concursul, într-o călătorie fascinantă pe aripile muzicii și dansului, de la șlagărul tradițional la ritmurile moderne, de la arii celebre de operă și operetă la hit-uri de ultima oră, tineri soliști și dansatori laureați ai numeroase concursuri naționale și internaționale, alături de câțiva dintre cei mai dragi prieteni, colegi de scenă ai vedetei
SPECTACOLUL EXTRAORDINAR „APLAUZE, STELA!” de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368489_a_369818]
-
la activ, Fane, cum îi spun apropiații, este în fața microfonului un adevărat «entertainer», așa cum l-ați cunoscut, în postură de moderator, la festivalul de la Mamaia sau la emisiunea «Dansez pentru tine»: șarmant, cu umor, dansând și cântând cu aplomb, refrenele șlagărelor sale fiind reluate în cor pe mii de voci. Nu întâmplător a bătut toate recordurile de audiență: de 14 ani concertele sale de Crăciun (nu mai puțin de 55 până acum!) fac arhiplină Sala Palatului (pe primul loc se situează
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
ați făcut încă legătura, vă reamintim noi: Ștefan a avut rolul principal în filmul «Liceenii», a cărui muzică a fost compusă de soțul Stelei, marele, regretatul compozitor Florin Bogardo. Ei bine, amândoi artiștii includ cu regularitate în concertele lor nemuritorul șlagăr al adolescenței perpetue, «Ani de liceu»...Cine știe, poate cândva îl vor cânta și în duet! Deocamdată Ștefan Bănică se pregătește sa-și ocupe locul în fotoliul de jurat la concursul TV «X Factor»”. Astăzi, Ștefan Bănică Junior a urcat
ŞTEFAN BĂNICĂ VOIOŞIA ŞI VRAJA MUZICII, GEMENE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367964_a_369293]
-
dojene la pachet cu frigul ce-am fost nevoite să-l înfruntăm până când ora rezonabilă de intrare pe ușa casei se deschise în sfârșit... Asta nu a fost ultima aventură a mea cu verișoara Carmen. Fiind fane ale emisiunii „Studioul șlagărelor”, amândouă râvneam la ce avea bunica mai de preț: un apartat radio. Și cum gusturile bunicii nu corespundeau cu cele ale nepoatelor, „războiul generațiilor” era deschis odată cu ora difuzării emisiunii preferate. Așteptând momentul ca bunica să adoarmă, m-am strecurat
MONALISA BASARAB. UN OM FOARTE BUN ŞI FRUMOS de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367928_a_369257]
-
de tine - „Replici”, compusă de Laurențiu Profeta, cântată în duet cu Cornel Constantiniu și "Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie"- au devenit hit-uri naționale. Când s-a întâmplat acest lucru și prin ce s-au remarcat cele două șlagăre? - Cu 30 de ani în urmă și au fost un succes deosebit. - Ce compozitori au scris pentru tine? Te rugăm să ne numești câteva șlagăre din repertoriul tău. - Laurențiu Profeta, „Replici”, Nicolae Kirculescu, „Așa începe dragostea”, Temistocle Popa, „Până una
O VIAŢĂ DE ARTIST. DIALOG CU LUCKY MARINESCU, DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ FACI MUZICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367305_a_368634]
-
naționale. Când s-a întâmplat acest lucru și prin ce s-au remarcat cele două șlagăre? - Cu 30 de ani în urmă și au fost un succes deosebit. - Ce compozitori au scris pentru tine? Te rugăm să ne numești câteva șlagăre din repertoriul tău. - Laurențiu Profeta, „Replici”, Nicolae Kirculescu, „Așa începe dragostea”, Temistocle Popa, „Până una alta”,Vasile Veselvschi, „Cât e luna, cât e soare”, Ileana Toader ,"Cireșii de la noi" și "Ce-ți doresc eu ție dulce Românie" (M. Eminescu), Sile
O VIAŢĂ DE ARTIST. DIALOG CU LUCKY MARINESCU, DESPRE CE ÎNSEAMNĂ SĂ FACI MUZICĂ ÎN ROMÂNIA ŞI ÎN SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367305_a_368634]
-
fi „cârtit” la adresa-scut a „valorilor” imuabile de inspirație comunistă, uitându-ne, în nevinovăția apăsătoare a juneților noastre, fie și auditiv (trăgând cu ureche-că doar această posibilitate o-aveam) la „putreziciunea” valorilor burgheze oocidentale, transoceanice. Până și refrenul melodiei devenită șlagăr „Bongola, bongo cea-cea-cea” - pe care într-un moment de exaltare tinerească, poate beatitudine teribilistă, îndrăznisem să-l murmurăm ceva mai tare câțiva adolescenți și tineri, părea regimului amenințător și cosmopolit, de o „decadență intratabilă”(!?), cu bătaie...popagandistică (cui pe cui
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]
-
1983 a fost director muzical al Festivalului Internațional “Melodiile prietenilor” din Moscova, concomitent cu activitatea desfășurată în cadrul trupei “Orizont” unde i-a acompaniat pe Dan Spătaru, Păunită Ionescu, ș.a. Atunci a compus o mare parte a repertoriului trupei, melodii deveite șlagăre, care se cântă și astăzi în Rusia, a susținut mii de concerte în țările fostei URSS, dar și în Europa, Asia, Africa, a colaborat și a acompaniat pe scenele lumii, artiști de mare valoare internațională ai acelor vremuri precum Mireille
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
masă și un dulap plin cu cărți și caiete. În odaia vecină, erau două fotolii goale, neatinse de nimeni, în care nu îndrăznea să se odihnească cineva din ele. La Radio Moldova se difuza muzică nocturnă cu cele mai minunate șlagăre, pănă la ora 02.00. În geam, bătea luna torențială, din cauza ninsorii ce izbucnise, ca o avalanșă de lumini albe, sclipitoare. Era distantă regina nopții, dar în același timp, atât de aproape și deloc familiară. Lilia Manole Referință Bibliografică: DRAGOSTEA
DRAGOSTEA, DELOC FAMILIARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367660_a_368989]