296 matches
-
rememorare în care eram cuprins. Ziua aceea o terminarăm, ca urmare a invitației mele, împreună cu soții Pavel, la restaurantul din Grădina publică aflat în apropierea malului înalt ce domina fluviul ce curgea în vale cu puținele ambarcațiuni locale și un șlep sub pavilion egiptean - înainte de război era o nebunie, acum luminat în înserarea crescândă de câteva becuri singuratice. Toți cinci ne aflam la o masă dreptunghiulară (rezultat a două mese pătrate puse una în prelungirea celeilalte, anume pentru noi) de către unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
agricultura sau economia patriei"20. Raționamentele sale, chiar dacă n-au ispitit imediat pe vreun întreprinzător 21, vor fi fost avute în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat: greutatea unei încărcături era incomparabil sporită, pe un singur șlep putându-se încărca 100 până la 150 de mii de ocale; viteza de deplasare era mult mai mare, iar cheltuielile de întreținere și de administrare a navigației, comparabil mai mic. În plus, transporturile pe apă erau parțial sustrase caracterului nesigur și
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
stufului (datele au apărut ulterior și în alte cărți). Aspectele descrise mi-au fost parțial povestite de tatăl meu iar amănuntele au fost subliniate pe această lucrare. In timpul muncii la stuf, deținuții dormeau pe un bac care era un șlep destinat transportului cerealelor. Aici se așezaseră 3 rânduri de paturi și o sobă improvizată, fără nici o instalație electrică. Pentru a avea puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
decembrie până la 15 martie - atâta durează sezonul de tăiat - nimeni nu s-a spălat, nimeni nu s-a bărbierit. Eram opt brigăzi în fiecare bac, deci cam patru sau cinci sute de deținuți, dormind în cele trei cale ale acestui șlep de grâne de pe vremea împăratului Franz- Joseph. În fiecare seară, după numărătoare, câte trei din fiecare brigadă eram bătuți de milițienii din pază. Pentru norma neîndeplinită”. Scriitorul Sergiu Grossu, căsătorit cu nepoata a lui Iuliu Maniu, Nicole - Valery, ea însăși
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
la Grindu, dar nu am stat mult acolo pentru că ne-au întors, în 1963 spre toamnă, la Luciu Giurgeni. Așa, și cum vă spuneam, de la Jilava am ajuns la penitenciar la Brăila, iar de la Brăila am fost îmbarcați într-un șlep și am mers pe Dunăre. Țin minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns și el acolo, Miluță Iacomi, pe un ungur, Balogh Ladislau 15
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în 1963 spre toamnă, la Luciu Giurgeni. Așa, și cum vă spuneam, de la Jilava am ajuns la penitenciar la Brăila, iar de la Brăila am fost îmbarcați într-un șlep și am mers pe Dunăre. Țin minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns și el acolo, Miluță Iacomi, pe un ungur, Balogh Ladislau 15, un băiat de treabă, un oarecare Moș Valer 16 din Oaș, care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și câte alte accidente se puteau petrece. C. I.: Mărturia dumneavoastră este într-un anume sens inedită pentru că mi-ați vorbit și despre momente de relaxare pe care le-ați trăit în detenție. Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și despre momente de relaxare pe care le-ați trăit în detenție. Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
relaxare pe care le-ați trăit în detenție. Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Îmi spuneați de acel moment miraculos de pe șlep când ați fost fermecați de vederea unei femei frumoase. S. Ț.: Ei, asta s-a petrecut la Periprava, când încărcam șlepul Chambord, tot un șlep franțuzesc închiriat de români pentru transport. Pe șlepul ăsta trăiau nenea Costică și tanti Florica, cei care ne-au dat niște ardei, roșii și alte legume pe care le-am pus într-un ceaun alături de peștele prins de Loredan Popescu, prim solistul operetei din Brașov. Și vă spun
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu era doar aparență, ci chiar era frumoasă! C. I.: Adică nu era doar efectul abrutizării suferite în perioada de detenție și femeia văzută părea din această cauză frumoasă. S. Ț.: Nu. Chiar era o femeie frumoasă! Noi încărcam pe șlep saci cu semințe de floarea soarelui. Șlepul era ancorat pe Dunăre, de la Dunăre erau vreo 20 de metri de mal după care urma digul paralel cu Dunărea. Noi mai puneam câte un bilet la câte un sac trimis celor care
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
frumoasă! C. I.: Adică nu era doar efectul abrutizării suferite în perioada de detenție și femeia văzută părea din această cauză frumoasă. S. Ț.: Nu. Chiar era o femeie frumoasă! Noi încărcam pe șlep saci cu semințe de floarea soarelui. Șlepul era ancorat pe Dunăre, de la Dunăre erau vreo 20 de metri de mal după care urma digul paralel cu Dunărea. Noi mai puneam câte un bilet la câte un sac trimis celor care încărcau sacii, să strângă elevatorul și să
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
același mod de a gândi. C. I.: Ați putea povesti vreo altă întâmplare în acest sens? Mă refer la voința de ați păstra demnitatea cât de cât în acele condiții? S. Ț.: Într-una dintre zilele acelea când lucram pe șlepul Chambord, lui Loredan i s-a agățat undița în niște rădăcini, a sărit în apă s-o descâlcească dar când a ieșit era total schimbat ca atitudine și dispoziție. El era un bărbat cu bună dispoziție permanentă, cântând mai mereu
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
coborât. Aveam și un binoclu cu infraroșii, dar atunci în starea aceea de stres și emoțională, cu o tensiune uriașă, incredibilă pentru cineva care n-a trăit astfel de momente..., când să intru în apă, aud motorul unui remorcher cu șlepuri care venea din aval. Pe remorcherele acestea erau grăniceri. Am stat liniștit la malul apei, culcat pe burtă, într-un loc unde erau niște sălcii care m-au camuflat suficient. După ce a trecut remorcherul am intrat în apă. Eu n-
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
casă tot atît de dureroasă. Sunt plecările Într-o dimineață ca un cristal de rîsete spre mătușa de la Calafat, cînd știi că te așteaptă pe peron, lîngă unchiul cu mustățile de pîndar, stofa caldă din lătratul prietenos al dulăului. Între șlepurile gemînd de grîne Dunărea lucește ca un păstrăv de aluminiu. Sunt plecările spre marile capitale cu trîmbițele succesului suind În sînge. Sunt plecările spre satele depărtate ale solitudinii, unde te așteaptă trecerea unui zăgaz mort pe o plută pustie cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și-au rechemat câinele. Când s-a terminat perioada de recoltat: Gata s-a terminat cu recoltatul. A urmat o altă etapă. Luam snopii de stuf și îi căram pe distanțe lungi pe malul grindului să vină cu vase, cu șlepuri, și să-i încarce. Ei, atunci au descoperit că erau glugi cu snopi măsluiți, și nouă ne-au creat niște greutăți, că din trebuia să-i dezlegăm și să-i legăm din nou... Era deja luna martie, o primăvară care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
vă mai amintiți? A mai trecut puțin, am terminat etapa asta și pe 19 martie ’60 s-a decretat încetarea lucrului în baltă și plecarea. Cei care mai scăpaserăm... pentru că mai eram puțini. Ne-au îmbarcat pe bac, a venit șlepul, un remorcher, și ne-a remorcat la Periprava... La Periprava cum a fost? Acolo am găsit dobrogeni de-ai mei care erau mai vechi, și ei m-au ajutat și au intervenit pe lângă doctorul coloniei care a reușit să-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
toată zona aia de 10 hectare. Și când vine brigadierul, noi adormisem acolo. Eram deshidratați. Cine a făcut? Noi. S-a inundat și cred că nu s-a făcut nici un bob de orez. Ne-a băgat la încărcat grâu la șlepuri pe malul Dunării. Și acolo erau sacii de 100... căram, nu căram, cădeam în apă... și vis-à-vis erau niște pescari. Și spune un plutonier: Cine știe să înnoate? Să aducă pescarii ăia încoa’. Eu m-am oferit: Da’ să nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
pentru că după aproximativ o saptămână am fost trimiși la Țăndărei, unde era un lagăr cu circa o mie cinci sute de deținuți politici... Acolo erau niște încăperi părăsite unde locuiam pe niște paturi improvizate... După aceea am fost cazați pe șlepul „Gironde”, pe malu’ Dunării. Era un fel de șlep de cereale, golit, iar pă fundu’ lui erau montate paturi pă cinci rânduri. În total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
Țăndărei, unde era un lagăr cu circa o mie cinci sute de deținuți politici... Acolo erau niște încăperi părăsite unde locuiam pe niște paturi improvizate... După aceea am fost cazați pe șlepul „Gironde”, pe malu’ Dunării. Era un fel de șlep de cereale, golit, iar pă fundu’ lui erau montate paturi pă cinci rânduri. În total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața la patru-patru jumătate eram treziți pentru a merge la muncă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
total eram câteva sute de deținuți politici, care seara eram obligați să dormim acolo, iar dimineața la patru-patru jumătate eram treziți pentru a merge la muncă... Trebuia să ne îmbrăcăm repede și să ieșim afară pe o punte care lega șlepul de mal. Ne dădeau apoi o cafea surogat, o nimica toată, și-o bucată de pâine... Și era o muscărie infernală... După aceea, eram duși în coloană pă malu’ Dunării și transferați dincolo, în Balta Brăilei, în niște bac-uri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
iar În privința mâncărurilor nu sunt Întrecuți decât de români, care au cel mai bun amestec de meniuri, occidentale și orientale. De la Rouen, pe alocuri ne apropiem de malul Senei, cu malurile frumos pavoazate de o floră variată, cu vapoare și șlepuri și cu pescari cu multe mici restaurante-bistrouri (cum le spun francezii). Prin Neuilly am intrat În Paris. Reușesc să mă descurc binișor prin noianul de automobile care la ora aceea fugeau spre localitățiile din centura pariziană. Am mers din nou
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
mai dificilă situație, mai ales că, din cauza cedărilor teritoriale din 1940, fuseseră parțial dezorganizate. Calea ferată susținea efortul de război, ceea ce făcea ca Bucureștiul și celelalte orașe să aibă de suferit în ce privește aprovizionarea, pe Dunăre traficul era blocat din cauza rechiziționării șlepurilor și a bombardamentelor sovietice asupra orașelor Galați și Brăila, comerțul maritim era total întrerupt, iar șoselele, din cauza rechiziționării automobilelor și camioanelor, aveau un trafic redus. Comerțul exterior al României era în scădere iar cauzele erau, în principal, închiderea Mării Negre, dificultățile
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pe cei care înfulecă prăjituri și beau suc la mesele acoperite cu mușamalele maronii. De aici se duce prin parc, face un tur pe aleile cu pietriș, ajunge pe malul Dunării, latră, un lătrat ca un fel de salut către șlepurile care se întâmplă să treacă pe Dunăre, bea apă și se întoarce ostenit acasă. Aici să adaug că Nero, sub aparența lui înfricoșătoare, e cea mai blândă făptură pe care am văzut-o: nu numai că nu mușcă pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]