164 matches
-
mai importantă persoană din viața ei. Așa era mama mea! Vă sfătuiesc, dragi copii, să nu vă supărați mamele, este foarte trist să trăiți doar din amintiri. Pana Jessica, clasa a VI-a Școala Gimnazială „Grigore Moisil” Satu Mare profesor coordonator Șoltuz Cristina Albă-ca-Zăpada și Neagră-ca-Noaptea Au fost odată două surori. Ele se numeau Albă-ca Zăpada și Neagră-ca-Noaptea. Albă-ca-Zăpada era frumoasa și seducătoare, iar Neagră-ca-Noaptea era așa de urâtă, încât și cea mai urâtă creatură s-ar fi speriat de ea dacă
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
fie tari... să apere casele și viile și toate averile, ce vor fi rămas din datoriile ce sânt a se plăti”. ― Dacă nu știai, vei afla acum de la “Io Semeon Moghila voievod”, care în 1606 octombrie 30 poruncește slugilor domnești, șoltuzului și pârgarilor din Iași să nu ia nici un fel de dări de la chervăsăria mănăstirii Sfântul Sava. ― Cu alte cuvinte, această mănăstire avea și o chervăsărie (vamă)! Asta zic și eu procopsală, părinte. ― Din actul de întărire al lui “Io Simeon
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
str. 13 Septembrie 136. 2036. Drimer Zuzi, 4 apartamente, București, str. Sf. Apostoli 40. Bacău, str. Dimitrie Cantemir 1; str. Alex. cel Bun 19. 2037. Dumitrescu Alexandrina, 3 apartamente, București, str. Uranus 48. 2038. Dodis Maris, 13 apartamente, București, str. Șoltuzului 53; str. Maica Domnului 23; Cal. Victoriei 101; str. Maica Domnului 8 bis, str. Smardan 18. 2039. Deroumian Eduard, 6 apartamente, București, str. Bolintineanu 5; str. Dobrogeanu Gherea 8; str. Spătarul Preda 29 bis. 2040. Djizuredjan Takuy, 6 apartamente, București
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
Avram Iancu 6, Român, str. Petre Aron 5 4303. Lazarovici Iridan, 4 apartamente, București, str. Mihăileanu 27, Iași, Pasajul Cuza Vodă 42 4304. Lichiardopol Evanghelia, 7 apartamente, București, str. Ștefan cel Mare 154 4305. Lorent Ioan, 9 apartamente, București, str. Șoltuzului 54 4306. Lazăr Lazăr și Roza, 8 apartamente, București, str. Moșilor 313 B 4307. Ligol și Lucia, 3 apartamente, București, str. Tokio 7 4308. Luca Fanica, 16 apartamente, București, str. Doctor Felix 103, Într. Verde 4, str. Caracas 3 4309
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
noștri și frați”. Și negustorii din Botoșani se consideră români. La 5 august 1670 ei compun o scrisoare, scrisă de „noi, târgoveții rumâni și armeni de târg de Botoșeni”. La 1609 este pomenit, de asemenea, Petru șoltuz român și Narco șoltuz armean. Istoricul sas Johann Troster scria pe la 1650 că „cealaltă țară românească” este Moldova, iar populația Moldovei este una și aceeași cu cea din Țara Românească. În 1699 un anonim scria în limba germană o lucrare numită Descriere curioasă a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe care Mihai le memora foarte ușor. Ilie n-a fost reținut acasă
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
deșănțat partinice, dacă nu pueril-patriotice, sunt, în parte, însoțite de partitura muzicală aferentă. Semnatari: Nicolae Tăutu, Ștefan Tita, Victor Tulbure, Veronica Porumbacu, Mihai Filip, Dan Deșliu, Suzana Delciu, Dumitru Vasilescu Liman, Eugen Câmpeanu, Em. Ionescu, S. Darian, Iuliu Rațiu, B. Șoltuz, Vitalie Manolescu, Ion Serebreanu, Nina Cassian ș.a. De aceeași factură, dramaturgia - simplistă, moralizatoare, șablonardă - este axată pe o tematică rebarbativă, precum întrecerile socialiste, viața în gospodăria colectivă, demascarea dușmanului de clasă etc. Printre autori: Mihai Meria, Toma P. Șipoteanu, Vintilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286000_a_287329]
-
fost p ublicat tot în 1976 în Editura Academiei.” III. ...” Hotarnica Bârladului de la începutul lunii ianuarie a anului 1495, redactată la Bârlad, în prezența lui Ștefan cel Mare, a fiilor săi Alexandru și Bogdan, a boierilor din sfatul Moldovei, a șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci aparținând de târgul Bârladului și de „ toate satele ce ascultă de acel târg și sunt așezați pe hotarul lui.” Data documentului se presupune a fi din anul 1495, judecând după componența sfatului țării și înainte de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
se afla la Biblioteca Academiei Române, după care n‐a mai putut fi găsit. El a fost publicat pentru prima oară de Nicolae Iorga în 1906, iar ultima dată în 1980 la Editura Academiei. Documentul arată cu claritate că la cererea șoltuzilor, pârgarilor, târgoveților și oamenilor săraci s‐a cercetat „hotarul cel vechi, pe unde din veac a scultă de acel târg al Bârladului...” Trebuie precizat că, spre deosebire de situația actuală, în afară de orașul propriu‐ zis cu târgoveții, meseriașii și negustorii 276 săi, târgul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mare la încep utul lunii ianuarie a anului 1495 prezenta, așadar o impor tanță deosebită pentru orașul Bârlad, atât prin prezența marelui voievod în oraș, cât și prin bogatul său cuprins de inform ații ca : întinderea teritorială, administrarea sa prin șoltuzi și p ârgari, componența socială a locuitorilor (târgoveți și oameni săraci) și dreptul de acciză, cu privilegiul de scutire, acordat bârlădenilor, după „legea lor veche”. În secolul al XV‐lea neexistând beton, pentru a se confecționa borne de hotar, iar
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nevoit să distrugă cetatea de scaun a Sucevei. Textura socio-organizațională a acestor comunități a fost, la rândul ei, de natură restrictivă, menită a limita cadrul liberei dezvoltări. Membrii sfatului pârgarilor - organism reprezentativ local compus din cei 12 pârgari și un șoltuz (sau voită, aleși anual de către locuitorii târgului - au avut atribuțiuni administrative și judecătorești restrânse: reprezentau comunitatea în relațiile cu domnia, boierii și negustorii străini, judecau (pe baza unei legi nescrise) pricinile mărunte - sfadă în târg și furtișagurile dovedite la fața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ghibănescu, în revista „Ioan Neculce”, fasc. 6 (1926-1927), p. 213, dar cu anul greșit, 7190 (1682) în loc de anul corect, ceea ce rezultă din chiar cuprinsul documentului publicat și care este, de fapt, o mărturie a târgoveților de Tecuci, în frunte cu șoltuzul și cei 12 pârgari, scriind cum au venit „înaintea noastră și’naintea a mulți oameni buni de târg de Tecuci” oamenii din Țigănei, de bună voia lor, „și-au vândut ei satul ce-i mai sus scris, Țigănei, ce să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de Tecuci și la deșugubinarii și la toți dăbilarii” și le poruncește: „să aveți a lăsa foarte în pace satul Mirăieștii [...] întru nimică să nu-i învăluiți” (subl. n.). O lună mai târziu același domn semnalează cui se cuvine că șoltuzul și pârgarii din Piatra nu respectă cărțile domnești ce le au „niște poslușnici ai mănăstirii de preste apa Bistriței”, pentru anumite scutiri, „iar voi învăluiți pre dânșii și-i trageți la toate să dea cu voi”. În raport de gama
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]