1,130 matches
-
vină să crezi nici matale ni ci amicului Engels ori tovului Lenin Belea curată cum a intrat stafia în Europa și dracul în om Pe scara de serviciu sau intrarea din spate U șurel ca o pisică speriată de vreun șoricel mas cat Și-acum toți șobolanii trebuie să părăsească Arca lui Noe Violența verbală ca autoportret moral și nu doar Revoluția ca atuu Și cuvântul ca un trăgaci de armă Apoi gimnastica de înviorare a degetului mare Și sufletul mereu
EREZIA GROPARULUI HOMO SAPIENS de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384979_a_386308]
-
ei Nini-Noni, se purtă atât de frumos cu toate acele viețuitoare obișnuite cu răutatea vrăjitorilor, încât nu trecu mult și le câștigă prietenia. Din păcate, nici una dintre ele nu știau nimic despre prințul aruncat în Groapa cu Zmei. Doar un șoricel mic își aminti că stăpânul său vorbise nu demult cu un alt vrăjitor, sfătuindu-se ce să facă cu un om ajuns cine știe cum la castelul lor. - Aveau de gând să îl transforme în vârcolac în prima noapte cu lună plină
PRINŢUL POLONIC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/384928_a_386257]
-
pentru care ar cere permisiunea să-și scoată Carnețelul cu Bancuri fără de care nu pornește niciodată la drum. Ușor obosite și ele, prietenele nu insistară să mai asculte de-ale lui Gigel. Nici eu nu mai rezistam pe metereze, simțind șoricei activi în stomac și-ndreptandu-mi tot interesul emoțional spre ceva de îngurgitat. Se dovedi că și lapsusul propunătoarei locvace se accentuase tot pe motiv de înfometare, căci, în clipa în care pe poartă intră o vecină ducând în brațe
CAP COMPAS RÂVNITA... de ANGELA DINA în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385188_a_386517]
-
s-a oprit și vântul, S-a oprit și roata morii. Și în foșnet de mătase, În totală armonie, Au căzut din cer pe case Bucățele de hârtie. Și-au căzut și în ogradă, Și-n livadă, și-n grădină; Șoriceii ies să vadă Dacă nu-i cumva smântână. Unul ia o bucățică, Dar pe dată se topește; Ceilalți tremură de frică, Ce se-ntâmplă îi uimește! Deodată ciripește Un sticlete pus pe sfadă: - Fraților, îi lămurește, Asta e ... prima zăpadă
PRIMA ZĂPADĂ de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384344_a_385673]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MILOASA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului MILOASA De un an sau chiar mai bine, Fără frică ori rușine Șoriceii vin de pradă Grâul pus în pod grămadă. Mâța noastră îi pândește Și pe unu-l găbuiește. Șmecherul începe-a plânge Și-n batistă lacrimi strânge. Ea îl pune să se jure Că în veci n-o să mai fure Și
MILOASA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384582_a_385911]
-
Acasa > Versuri > Visare > SALTUL Autor: Tania Nicolescu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului SALTUL Șoricelul cenușiu s-a balansat dispărând deodată-n depărtare oh, asta-i chiar teleportare icnește-n mine-a râs ceva și mă trezesc peste prăpastia dintre lumi în salt cu degetele încleștate-n cearceaful dimineții aterizând pe burtă-n pat largul
SALTUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383832_a_385161]
-
dat un telefon pe la nouă, să-l întreb dacă a prins trenul. Că nu l-a prins, că a fost aglomerat, că n-a mai găsit bilet. Înghit gogoașa. Că iau trenul următor, stai liniștită. Încerc să stau liniștită, dar șoriceii îndoielii începeau să-mi ronțăie din liniște. Peste câteva ore îl întreb ce face. Sunt pe drum spre gară. Într-un sfert de oră sunt în tren. Neliniștea mă îndeamnă să mai telefonez după treizeci de minute. Trecuse de opt
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
După înviorare ne-a expus “principiile” lui despre școală și învățătură. - Ce vă trebuie școală, mă? De ce veniți voi la școală? Ia spuneți voi, mă, fetelor! Ce vă trebuie vouă învățătură? Bietele fete se uitau la el speriate ca niște șoricei față în față cu un motan. - După ce terminați școala, ce faceți, mă? A continuat “domnul” Dode. Nu-i așa că vă măritați? Deveniți neveste, mame și voi habar nu aveți ce trebuie să facă o nevastă și o mamă. Ia spune
DOMNUL DODE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383077_a_384406]
-
-o până la gură. Încă o labă după ceafă și m-a trântit în noroi, cu fața în jos. Apoi s-a aruncat peste mine, șuierându-mi la ureche: -Să nu țipi! că te omor! Era de țipat? Am scâncit ca șoricelul în gura pisicii, chițăind : -Da’...să-mi lași traista și bățul! -Taci, mă! a șuierat din nou namila, în timp că mă ușura de bolindeți. Apoi s-a ridicat și a fugit. M-am ridicat și eu plângând. Eram murdar
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
plecat deja Paul? Nu înțelegeam ce se întâmplă. Harriet îmi spusese că Paul a plecat la Manchester; cu siguranță ar fi luat tablourile cu el. Nasul ascuțit al lui Judy deja se făcuse roz, la fel și ochii. Părea un șoricel care plânsese mult. —De asta am făcut-o, a spus, uitându-se în jos la mâinile ei. Nu suportam gândul că va pleca cu ea, după tot ce s-a întâmplat... și se și certau tot timpul, lucrurile nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
uitau În sus, peste umărul tatălui, la bolta de frunze pe sub care treceau ca printr-un tunel. Din cînd În cînd vîntul le sufla cîte o frunză pe bancheta din piele. Frunza se așternea cu un ușor fîșÎit, ca un șoricel. Și ce-aveau să-i spună mamei - de bună seamă că se gîndeau și la asta -, cum să-i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu-și dezamăgească mama, care-n dimineața aceea le petrecuse cu lacrimi În ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
salcâm, care suportă clima uscată și perioadele lungi de secetă. Pe pajiști, în păduri, în rediuri și runcuri, prin poiene și în câmp crește un număr însemnat de plante medicinale (sunt peste 300 de specii), care alcătuiesc farmacia pădurii: coada șoricelului, mușețelul, cicoarea, sovârful, pojarnița, pelinița, sulfina, pătlagina, mierea ursului, urzica moartă, valeriana, săpunarița, vâscul, podbalul, lumânărica, cimbrișorul, cimbrul, mătrăguna, cucuta, chimion, păpădia, menta, vinarița, grâușorul, leurda, rodul pământului, iarba fiarelor, spânzul, socul, păducelul, măceșul, salcâmul, cireșul pădureț, cornul, crușinul, mesteacănul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bubele de la gura copiilor. Busuiocul, împreună cu leurda, aiul, leușteanul, măghiranul aveau proprietăți tămăduitoare și erau considerate plante cu virtuți de apărare împotriva răului: duhuri, moroi, cotoroanțe, muma pădurii etc. Alte plante strânse și păstrate de leacă erau mierea ursului, coada șoricelului, codelnița, floarea Paștelui, tămâia Maicii Domnului; altele, care conțineau otrăvuri - barba ursului, cucuta, capul șarpelui, mătrăguna (Bela Dona - care dilată pupila ochilor, folosită la țară în alte scopuri), măsălarița, ciumăfaia erau folosite cu precauție, cu asistența unei „babe doftoroaia”. Altele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
asculta lucrurile inteligente pe care le debitau. Îmi amintesc de femei imense și țepene, cu nasul mare, cu ochii rapac, care își purtau hainele de parcă ar fi fost o armură. Îmi mai amintesc și de fete bătrâne, mărunțele ca niște șoricei, cu glasuri blânde și privirea isteață. Mă fascina întotdeauna încăpățânarea cu care își păstrau mănușile când mâncau pâine prăjită cu unt și observam cu admirație nepăsarea cu care își ștergeau degetele de tapiseria scaunelor când li se părea că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
sticlă, brânză, un cârnat și o ceapă. Am băut și am mâncat în tăcere, fără să ne mai spunem nimic. Am privit-o pe Josăphine ca pentru a vedea prin ea descrierea pe care mi-o făcuse. Ronțăia ca un șoricel și lua înghițituri mari de vin, făcând cu limba o muzică suplă și cochetă. Afară, zăpada cădea pe înfundate. Se lovea de fereastră și părea să scrie pe geam litere care de abia se vedeau, șiroind cu repeziciune, ca niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
asta nu mă interesează pe mine, degeaba cârcotesc despre ce nu-mi convine. Însă cred că tocmai asta e cauza problemei. Asta mă face mereu să-mi aduc aminte de șoareci. Pe vremuri, oamenii săraci creșteau ca animale de casă șoricei albi. Ați văzut vreodată? Șoriceii se joacă În cușca lor cu o roată care se Învârte Încontinuu. Așa sunt și oamenii din jurul nostru, nu vi se pare? Nimic din ceea ce fac ei nu contează cu adevărat. Cred că din cauza asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mine, degeaba cârcotesc despre ce nu-mi convine. Însă cred că tocmai asta e cauza problemei. Asta mă face mereu să-mi aduc aminte de șoareci. Pe vremuri, oamenii săraci creșteau ca animale de casă șoricei albi. Ați văzut vreodată? Șoriceii se joacă În cușca lor cu o roată care se Învârte Încontinuu. Așa sunt și oamenii din jurul nostru, nu vi se pare? Nimic din ceea ce fac ei nu contează cu adevărat. Cred că din cauza asta m-am dedat unor experințe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
unor experințe extreme, am Încercat orice, și chestii dure, și chestii dezgustătoare. Toate acestea Îmi provocau Însă o anumită excitare. Am cunoscut orgasme de toate felurile, de la cele slabe În intensitate la cele puternice, sau, dacă doriți, de la orgasmele de șoricel până la cele de balenă albastră. Orgasme care mă străbăteau din vintre până În creieri, altele slabe care Îmi făceau să tremure doar clitorisul. Dar nu am avut niciodată impresia că am epuizat toate posibilitățile. Iată ce am Înțeles uitându-mă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
curios ce-ar zice... fata lui tăticu' mare șef de bancă o hoață notorie! Îți dai seama ce articole ar apare în ziar... ce vor vui televiziunile... ha ha ha... Scoate-l! Juca tare băiatul. Îl privea cu ochii unui șoricel speriat - Imediat, dă-mi drumul că trebuie să ud degetul că nu iese altfel zise Miruna care arăta de parcă își pierduse toată îngâmfarea și în ochii căreia jucau acum lacrimi. Nicu lasă capul în jos și luă degetul în gură
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364313_a_365642]
-
Acasă > Poezie > Familie > ȚARA ȘORICEILOR Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Țara șoriceilor țară șoriceilor nu e cum ați putea crede fără pic de soare, fără iarbă verde nu, nu e deloc așa și chiar
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
Acasă > Poezie > Familie > ȚARA ȘORICEILOR Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Țara șoriceilor țară șoriceilor nu e cum ați putea crede fără pic de soare, fără iarbă verde nu, nu e deloc așa și chiar vă pot arăta că în țara lor e foarte frumos ascultați ce vă spun, e un loc cald
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
Acasă > Poezie > Familie > ȚARA ȘORICEILOR Autor: Valeria Iacob Tamâș Publicat în: Ediția nr. 384 din 19 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Țara șoriceilor țară șoriceilor nu e cum ați putea crede fără pic de soare, fără iarbă verde nu, nu e deloc așa și chiar vă pot arăta că în țara lor e foarte frumos ascultați ce vă spun, e un loc cald și luminos
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
pic de soare, fără iarbă verde nu, nu e deloc așa și chiar vă pot arăta că în țara lor e foarte frumos ascultați ce vă spun, e un loc cald și luminos. sunt munți, sunt și râuri, lanuri mănoase șoriceii sunt hărnici și fac numai lucruri frumoase. merg la creșa, la grădiniță, la scoala se joacă șotron, se culcă, se școală. au părinți, au bunici, veri și amici e ditamai țară cum avem și aici. au hăinuțe, pantofiori și gentuțe
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
deși nu m-aș fi-așteptat prietenul Chiț la el m-a invitat, să petrecem cum credeți o zi-ntreagă împreună să povestim câte-n soare și luna. așa am ajuns mergând doar în jos undeva pe un tărâm fabulos unde șoriceii se simțeau acasă și de nimic vă spun nu le pasă. nu au pisici, nici câini nici capcane sunt liberi , în sfârșit liberi, vezi doamne. au magazine unde-n vitrine stau înșirate la vedere numai brânzeturi fine au faguri cu
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]
-
au magazine unde-n vitrine stau înșirate la vedere numai brânzeturi fine au faguri cu miere să mori de plăcere, șunculiță, plătica, soric nu le lipsește vă spun absolut nimic. acum când vă povestesc ascultând, motanul nebunul caută spre țară șoriceilor drumul intenții bune are îmi spune dar eu cred ca se ține numai de glume, cum mațele-i chiorăie și lihnit e de foame o bucățică-și dorește sunt sigur,de carne o fripturica sau acolo ce-o fi dar
ŢARA ŞORICEILOR de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361349_a_362678]