323 matches
-
noștri diplomatici cei mai eminenți 124. Dreapta fu atinsă în conducerea ei prin această lovitură fatală. Se remarcase totuși o oarecare răceală între dl Catargiu și foștii prieteni ai domniei-sale. Ajuns la putere, primul ministru mergea drept la țintă, fără șovăire; urmărind din punctul domniei-sale de vedere binele general, nicio considerație particulară nu îl abătea de la acesta. El respingea cu aceeași forță pretențiile competitorilor la tron, orice nume și orice nuanță politică ar fi avut. Trecea drept a fi rupt de
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
comuniune care a devenit vizibilă în momentul schimbării la față a lui Cristos. Sfântul Maxim Mărturisitorul demonstrează că pentru a ajunge la contem‑ plarea gloriei lui Dumnezeu prin chipul lui Cristos identic cu noi după aspect, Cuvântul a acceptat fără șovăire să devină tip și simbol; s‑a arătat ca simbol, plecând de la sine însuși. Revelarea sa în Transfigurarea de pe muntele Tabor nu este scop în sine, dar prefigurează icoana centrală: icoana icoanelor, adică crucea. 7. Natura icoanei Între natura și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Programului partidului de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism. Mă oblig să învăț necontenit, să fiu drept, cinstit, modest, curajos și combativ, să constitui un exemplu de comportare în toate împrejurările, să îndeplinesc fără șovăire sarcinile de utecist, să respect neabătut principiile și normele muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și echității socialiste. Ca tânăr comunist, îmi voi consacra întreaga viață înfloririi patriei socialiste, apărării cuceririlor revoluționare ale poporului, independenței și suveranității Republicii Socialiste România
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
alte excursiuni izbucnește. Sunt bolovani aici și acolo, să nu-ți înfunzi capul în pernele lor, să treci iarăși de barierele orașului cu dulăul care se va speria vestindu-ți goana printre ultimele garduri căzute. Peste noapte sau peste zi șovăirea ta ca o umbră se comunică tuturor înfățișărilor. Pe cine l-ai lăsat în urmă sau cine îți va ieși dinainte cu pâine și cu sare ca niște decorații pe perna defunctă a inimii? Un lujer își clatină talanga în
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
cinicilor, concediază dramatismul din domeniul filozofiei. Dragomir, înainte de a scrie cuvinte, parcă punctează idei. Aproape îți vine să spui că, dacă ar fi avut la îndemînă, în afara cuvintelor, o altă cale de a-și scrie textul, ar fi renunțat fără șovăire la ele. De aceea, împingînd forma epică a expunerii pînă la înșiruirea abruptă, uneori în cascadă, a unor înlănțuiri de gînduri sau a unor asociații libere de idei, Alexandru Dragomir este preocupat în chip exclusiv de ceea ce spune, acordînd prea
Profesionistul Alexandru Dragomir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11498_a_12823]
-
care nu face compromisuri compune necesarmente o figură a ofensivei împotriva Răului, ceea ce constituie o formă de curaj. Cu atît mai vîrtos cu cît scriitorul nu zăbovește în sfera, oricum mai confortabilă, a generalităților, ci nominalizează, își îndreaptă indexul fără șovăire spre inacceptabil și... inacceptabili. Perpetuu demagogicul Sergiu Nicolaescu îl invită pe dl Paler să vadă filmul său, Oglinda, despre care declară emfatic: "Noi am redat faptele, istoria le va judeca": "După prima parte a filmului, s-a făcut o scurtă
Un director de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16063_a_17388]
-
el, Omul Creator care știe că are dreptul și puterea de a provoca - înainte de a contemplă - Divinul. Mandeal tentează să atingă această energie colosală din care s-a ivit lucrarea. Orchestră, Corul - pregătit de Iosif Ion Prunner - îl urmează fără șovăire. Dificultatea tehnică dominată, în ansamblu, rămân porțiuni semnificative unde dicțiunea... se topește (referință mea este concertul de joi, 1 septembrie). Pe masura ce se apropie actele finale, profilurile se îmblânzesc. Nuanțata, reculegerea din "Sanctus" (antipatic, acela care caută pete în soare, dar
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
literare anuale, constituirea unui fond de pensii pentru scriitori și, în unele cazuri, pentru urmașii acestora (văduvele scriitorilor căzuți în război). După cum vedem, preocupările S.S.R. au vizat prioritar aspecte sociale și profesionale, aici aflându-și, "după vreo zece ani de șovăire", "echilibrul", cum constata Liviu Rebreanu în 1919: "A renunțat de a mai râvni să fie o nouă academie. Se mulțumește anume să devină ceea ce trebuie, într-adevăr, o întovărășire pentru ocrotirea intereselor profesionale ale scriitorilor". Istoria S.S.R., în cei patruzeci
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
deviza mentorului sau, Titu Maiorescu: "naționalism în marginile adevărului". Disociind patriotismul de exagerarea naționalistă, atribuie ultimei un izvor pașoptist. Blamînd "anacronica spiritualitate a naționalismului pașoptist", o socotește a fi "principala piedică în calea însănătoșirii sufletești a neamului românesc". În pofida unor șovăiri și oscilații, criteriul junimist își spune astfel cuvîntul. C.Rădulescu-Motru trece prin filtrul acestuia postura naționalistă, denunțînd tulburarea ei, pur umorala, ergo irațională. Delirului paseist rebuie să-i succeadă o atitudine deliberată, pozitivă, orientată spre viitor: În sens vechi, naționalismul
Rădulescu-Motru a avut dreptate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18194_a_19519]
-
pagini, luminată minte, frumos caracter! Faptele s-au petrecut întocmai cum le istorisește. Neîndoios, cu talentul său încântător. Eram în celulă trei preoți. L-am întrebat încă o dată în ce rit creștin vrea să fie botezat. Ne-a răspuns fără șovăire: ortodox. Se vedea limpede că opțiunea era demult consolidată. Mă alesese pe mine. Cei doi preoți greco-catolici au asistat la botez. Alături de noi, martori ai tainei, au mai fost doi preoți catolici și chiar un protestant (ca botezul să aibă
Arhimandritul Mina Dobzeu:"Balaurul Roșu de la Răsărit a venit" by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8867_a_10192]
-
n-a dezarmat, inspiratoare de nostalgii filtrate prin devastatoarea luciditate metaforizantă. Posedatul s-ar zice că are șansa izbăvirii chiar trecînd prin incandescentele miezuri ale căderii sale. însăși căderea funcționează aci, în calitatea sa complexă, precum un Purgatoriu: "Urmați-mă, șovăiri,/ Ale unui corp scăldat în fluviul/ Infernal dar cu valul fraged,/ Căci se tînguie către paradis" (Descîntec). Abandonat de "veșnicia dintîi", simțindu-se compus din cercuri eterogene, consumat de raiul ce-l poartă-n sine, poetul se socotește, sintetic, "Creație
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
a uitat în oglindă, nici nu s-a mai recunoscut, atât de marțial i se părea că s-a făcut.” În atmosfera de „entuziasm contagios”, care constituie - ca la orice început de război - nota distinctivă a epocii, ultimele rămășițe de șovăire se topesc „ca niște stropi de ceară ”. Mândru de noua lui uniformă de artilerie, Apostol salută țeapăn toți ofițerii întâlniți în cale, „adânc convins că și astfel își îndeplinește datoria către țară”. Dincolo de încărcătura patriotică a gestului, epoleții conțin o
Ora dezertorilor by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4967_a_6292]
-
Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
în frunze de dud). înainte de-a semna protocolul acelei "amante fără patimă" care este Ideea, în accepția augusta a lui Doinaș, da glas unor anxietăți, unor dubii de om elementar: "Poate pe gravele suprafețe purtate în neînchipuite culori/ șunt șovăiri de materie, se întîmplă/ creșteri încete, în amînare,/ iar noi le auzim bănuindu-le numai/ că în scoborîte frunzare de duzi/ zilele, nopțile/ de neîntrerupte foșnete ale/ viermilor de matase" (ibidem). Peisajului ideatic i se substituie unul silvatic, fremătător de
Reversul clasicismului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9004_a_10329]
-
Anei Blandiana semnalată de critică drept una dintre caracteristicile definitorii ale prozei sale, permite autoarei să explice o realitate complet incomprehensibilă din punct de vedere rațional 1. Dacă ținem cont de faptul că Tzvetan Todorov a descris fantasticul ca pe "șovăirea unei persone care nu recunoaște decât legile naturale și care se confruntă dintr-odată cu o întâmplare de factură supranaturală" (Todorov: 26) iar Julio Cortázar a sugerat că misterul "nu se scrie cu majuscule așa cum își imaginează atât de mulți scriitori
Ana Blandiana și nostalgia originii by Francisca Noguerol () [Corola-journal/Journalistic/7479_a_8804]
-
Gabriela Omăt Reevaluarea cotării sale ca prozator, și în primul rând ca romancier, a fost pentru E. Lovinescu cea mai râvnită atitudine din partea contemporanilor și, desigur, a posterității. Criticul nu s-a ferit să declare că ar schimba fără șovăire statutul de cel mai important critic român din prima jumătate a secolului trecut cu acela de romancier de primă mână. Ceea ce nici contemporanii și nici posteritatea nu i-au contestat a fost condiția de artist - rafinat, incisiv, inconfundabil al prozei
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Humanitas, am realizat pe deplin că literatura scriitoarei e femeie; adică atrage, făgăduiește fericiri, ridică piedici peste care puțini trec cu plăcerea greutății învinse, mîngîie zgîrîind și te lasă cu o nelămurită senzație de plăcere și de nemulțumire. Nu fără șovăire pășeșete, deci, criticul pentru a se lămuri pe sine și pe alții, încercînd să definescă natura talentului plin de surprize al scriitoarei. N. Iorga După ordurile care au ieșit mai nou, sub numele de literatură, pe cîmpul de luptă, încurajate
...și virtuale () [Corola-journal/Imaginative/13822_a_15147]
-
privit surprins. Ba chiar am avut impresia că o strălucire ciudată îi străbate privirea. O undă de duioș ie și mulțumire, care, chiar dacă nu fusese așa, din cauza emoției și fericirii așa mi se păruse. Puțin după aceea a avut o șovăire, apoi totul s-a desfășurat normal. Îndoielile aveau să mă cuprindă mai târziu, când m-am întos în Albania. Mă însoțise la aeroport, după care își continuase călătoria spre Bruxelles, unde avea să rămână două săptămâni. Multă vreme nu și-
Ismail Kadare - Accidentul () [Corola-journal/Journalistic/5548_a_6873]
-
proclamative, ai manifestului incendiar, Mariana Filimon exprimă nesiguranța, ezitarea, torpoarea. Cîtuși de puțin securizant, lirismul d-sale lasă ființa descoperită în fața vicisitudinilor, vulnerabilă, neînstare a-și articula decît confesiunea, discreta lamentație. Mărturia pe care ne-o oferă e a unei șovăiri, a unei timidități, a unui simțămînt de irealizare: "Sînt voci în fundal/ nesigure/ precum unele frunze timide/ pe care și lumina le ocolește// sînt disproporții/ între amintiri ce dispar/ și cele încă prea treze/ împerecheate cu miresme insomniace/ în încăperea
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
Antioh Cantemir fusese nepotul sau unchiul lui Dimitrie Cantemir, dacă Dante trăise înaintea lui Petrarca sau invers, dacă știm etimologia oximoronului sau a calamburului, și dacă, în limba română, terținele sunt de preferat prozodic catrenelor. Mai mult, Zeletin aplica fără șovăire metoda pedagogică a stupefierii studenților, punîndu-i în situații neașteptate spre a le trezi, prin întîlnirea cu insolitul, reacția de gîndire. De pildă, întindea mîna spre perete și întreba: „Ce e acesta?" Răspunsul venea de la sine: „Un perete!" „Nu, e o
Picături savante by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6513_a_7838]
-
cinism. Apoi trebuie luat în considerare importul unei liberalizări ispititoare foarte și în sensul ștergerii grăbite a normelor asimilate nu o dată prejudecăților, oneroaselor îngrădiri. Se ivește astfel un amestec de cutezanță și de improvizație, de exces și de sfidare. Fără șovăire, trecutul e pus în paranteză. Un neofit al poeziei se declară agasat de faptul că ar fi nevoit "să citească anumiți scriitori doar pentru că niște oameni morți din trecut spun că sunt foarte mari". Alții vorbesc cu aplomb despre o
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
cu cea „populară” (ajustată și adusă la zi!) și Cenaclul Flacăra, condus de Adrian Păunescu, care l-a transformat „într-o manifestare grandioasă și, mai apoi, într-un spectacol itinerant (televizat), cu zeci de recitatori, interpreți, cîntăreți, mișcîndu-se toți, fără șovăire, la comandă, ca vrăjiți de bagheta lui magică”. Cine era noul protagonist al propagandei, acceptat și încurajat de clanul tiranului? „Instrumentul ales pentru orchestrarea acestei uriașe diversiuni care s-a numit Cenaclul Flacăra era el însuși un personaj poftitor de
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
difuză: „Nu sunt sigur că acel Caspar chiar a existat, povestea s-a petrecut cu prea mult timp în urmă. Dar sigur e că ea a ajuns până în Banat, împreună cu lorenii care au întemeiat satul Triebswetter. Au spus-o fără șovăire atât bunicul, cât și Frederick Obertin - așa am fost încredințat.” Incursiunile în istoria familiei Obertin îi prilejuiesc autorului episoade memorabile, reconstituirea istorică și de atmosferă fiind făcută cu acuratețe și fantezie deopotrivă. Războaiele, ciuma, sărăcia sunt nenorocirile comune, cu care
Puterea poveștilor by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3538_a_4863]
-
putință, că piesa literară permitea o multiplă abordare, ca operă deschisă mai multor interpretări! Însă cât de multe? Putem oare presupune că ar fi posibilă și o interpretare plotiniană, și una kantiană, și una spinozistă și una bergsoniană? Apoi, această ,șovăire" arată că Dragomir a evaluat și a cântărit aceste trei grile de interpretare - platoniciană, aristoteliciană și leibniziană - și a conchis, în cele din urmă, că interpretarea platoniciană ar fi preferabilă. Preferabilă, însă în ce sens? Ar fi oare ea, la
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
i-a succedat cruciada estetică a celebrei protagoniste, în tandem cu Virgil Ierunca, a emisiunilor "Teze și antiteze la Paris" și "Actualitatea culturală românească" ce au alcătuit coloana vertebrală a secției române a postului de radio Europa liberă, fără nici o șovăire, fără nici o abatere de la principiile lovinesciene. Se ridică în ultima vreme voci înclinate a distorsiona realitatea, incriminînd așa-numita estetică de... eticism, ergo de tendenționism. Dar ce tendință decît cea estetică ar putea încăpea în discursul consacrat tocmai indicării imixtiunilor
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]