783 matches
-
în război de mama Stanca, cu motive florale și geometrice, maramă țesută din fire subțiri de borangic, frumos ornamentată, iar pe frunte, fesul de catifea neagră brodată în filigran. în urma ei, mama Stanca, gârbovită de ani, în portul bătrânesc - cu ștergar alb, fotă, ie și peste ea, pieptar cusut cu ornamente populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
Mihail SADOVEANU. Dragă cititorule care vei parcurge scrierile Elenei Andrieș, țărancă din Rădășenii Moldovei, te-ai întrebat vreodată cum poate o femeie cu patru copii, care și-a făcut zilele muncă la colectivă fostul (CAP), care iarna țesea covoare și ștergare cu modele integrate, să mai aibă timp și pentru a scrie versuri? Desigur că poate vi se pare ceva deosebit! Da, e un lucru deosebit, căci Elena Andrieș avea in buzunarul pestelcii un capăt de creion chimic cu care scria
POETA DE LA RĂDĂŞENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360935_a_362264]
-
îi sunt dedicate femeii, ca simbol al vieții și renașterii. Pe o față de masă sunt cusute numele organizatorului festivalului, Asociația “Alunelul” Lerești, cât și denumirea sărbătorii, Festivalul Covrigilor cu Ou, ediția a IV-a. Privirea ne este puternic impresionată de ștergarele cu motive florale și păsări, cusute în gherghef, cu ac persian, cu dragoste, pricepere și migală de către femei și fete harnice din localitate și împrejurimi și păstrate cu grijă din generație în generație. Nu lipsesc costumele tradiționale de copii, costumul
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
lucruri Baraba nu dorise să-l vadă prăbușindu-se la podea pe cel din fața sa ci doar dorise să-l umilească pe ucenic provocându-i hemoragia. Avea însă un plan. Ucenicul nu spuse nimic ci scoase de undeva un mic ștergar cu care își tamponă nasul. -Ei! cum mă mai iubești acum? spuse Baraba zâmbind cu cinism. -Nu-ți port pică, spuse ucenicul. Fii pe pace! -Daaa?! Atunci poftim mâna mea, spuse Baraba întinzând mâna peste masă către ucenic. -Ia-o te rog
ANCHETA 12 (FRAGMENT DIN ROMAN) COMOARA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364105_a_365434]
-
din mulțimea de bile de aluat frumos aliniate pe masă, turte subțiri. Le tăia în patru și apoi le cocea pe marginea plitei fierbinți. Se mișcă foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
mai 2015. Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Citește mai mult Vin fluturi de noapte, scapărăscântei misterioase-n firide,ușa cuptorului tremurași zboară prin vatra stafide.Plăcinte se coc, mici garoafecu carne, brânzeturi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
se-ntoarcă bunica. Citește mai mult Vin fluturi de noapte, scapărăscântei misterioase-n firide,ușa cuptorului tremurași zboară prin vatra stafide.Plăcinte se coc, mici garoafecu carne, brânzeturi sărate,cu varză, dovleac, cu cartoafeși mere sub luna furate.Pe masă ștergare-s întinse...sub lavița toarce pisică,stau mut, cu privirile-aprinse...aștept să se-ntoarcă bunica.... V. ALUAT, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. Întâi m-am însingurat până am inceput sa vad firea ascunsă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
lucruri Baraba nu dorise să-l vadă prăbușindu-se la podea pe cel din fața sa ci doar dorise să-l umilească pe ucenic provocându-i hemoragia. Avea însă un plan. Ucenicul nu spuse nimic ci scoase de undeva un mic ștergar cu care își tamponă nasul. -Ei! cum mă mai iubești acum? spuse Baraba zâmbind cu cinism. -Nu-ți port pică, spuse ucenicul printre suspine. Fii pe pace! -Da?! Atunci poftim mâna mea, spuse Baraba întinzându-și mâna peste tăblia mesei, către
AL DOISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368299_a_369628]
-
bătrâni, pentru palatele Cotroceni, Mogoșoaia și Victoria și cimitirele de la marginea satelor și pentru turnurile, clopotele și altarele bisericilor, Pentru sabia lui Ștefan cel Mare și Sfânt și pentru rezonanța intraductibilă a cuvântului „dor”, pentru Valea Mureșului și blidul și ștergarul de pe perete, pentru Valea Oltului și lada de zestre, pentru Prut și lavița de la uliță, pentru Țara Crișurilor și iaga de la grindă, pentru bisericile din lemn și casele țărănești, pentru Humanitas și Anastasia, pentru zăpezile Gutâiului și Sfântul Nicodim de la
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Articolele Autorului Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Referință Bibliografica: În fața flacării / Râul Bâz : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1590, Anul V, 09 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Râul Bâz
IN FAŢA FLĂCĂRII de RAUL BAZ în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368023_a_369352]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
iar eu eram cu gândul doar la masă când boii se vor odihni și vor bea apă și noi vom sta sub salcia pletoasă. Tata-mi spunea atunci povești cu zâne iar eu beam apă rece dintr-o tugă de pe ștergarul alb, pe iarba verde, mâncam cu poftă ceapă, mămăligă... Dar tata nu mai e, nu e nici plugul, nici boii ce trăgeau din greu la jug, curtea-i pustie, casa stă să cadă iar buruiana crește din belșug. Și dacă
FOTOGRAFIE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366855_a_368184]
-
fuiorul, năvădeau și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru șters vasele, mâinile și fața. Într-o zi, mai mulți copii de vârsta mea, până în zece ani, am plecat la acest lac, hotărâți să ne scăldăm și să prindem pește. Cum la undițele noastre
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
laudă stăpânul, numindu-i "slugă bună și credincioasă", dându-le în dar zece și respectiv cinci cetăți în stăpânire. Un al treilea însă răs �punde cu invective - justificând faptul că nu a folosit talantul nicidecum ci o păstrase într-un ștergar (la Matei, "a ascuns-o în pămant") - cu faptul că socotea pe stăpân "om aspru": "iei ce nu ai pus și seceri ce nu ai semănat"; și "temându-se"de stăpân, îi înapoiază darul, neînmulțit și nefruc �tificat. Atitudinea stăpânului
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
de prin sat veneau călare, juni frumoși, iubiți de fete. Început-au cavalcada, când la trap, când la galop, doi rămas-au fermi în cursă, pentru miza pusă-n joc. În aplauze primit-a, premiul ce l-a câștigat, un ștergar, Agheasma Mare, calul ș-un chimir ornamentat. Se-ncinsese chiar o horă, când o fată a dispărut... o săltase-n șa iubitul făcându-se nevăzut. Referință Bibliografică: VISURI PLACUTE / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 165, Anul I
VISURI PLACUTE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 165 din 14 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367137_a_368466]
-
mobilată după modelul caselor tradiționale din Pârscov, de la sfârșitul secolului al XIX-lea, cu preșuri pe jos, pat de lemn cu saltea de paie, scoarță cu motive geometrice pe perete, dulapuri și polițe cu vase de ceramică, roată de tors, ștergare cusute în culori vii, unul din ele aflat deasupra ușii de la intrare și având deasupra o icoană în semn de binecuvântare a celor ce trec pragul camerei și de protejare a acestui minispațiu fundamental pentru viața familiei. Prima cameră din dreapta
CASA MEMORIALĂ „VASILE VOICULESCU”, LĂCAŞ DE CULTURĂ ŞI OSPITALITATE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368612_a_369941]
-
ei de mentă verde, cu nuanțe de miere la lumină, supravegheau oalele de pe plită. Mașina de gătit își deschidea larg, gura neagră, apoi zâmbea când bunica scotea din cuptor pițărăii aurii, pe care-i punea în două coșuri mari cu ștergare cusute cu trandafiri. Dimineața de Ajun incepea devreme. Bunicul curăța zăpada cu o lopată de lemn, totul era alb, vântul, urcat pe stâlpii de neon privea doar, fără să scoată nici un sunet. „Bună-dimineața la Moș Ajun Că-i mai bună
BUNĂ DIMINEAŢA LA MOŞ AJUN ! de DACINA DAN în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350281_a_351610]
-
ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea mai mult să nu moară cu zile, nicidecum că ar fi asimțit senzația de foame. Lângă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
conducă spre masă. Valentin Prisăcaru, plin de transpirație, având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea cu ei? Sau ai vrut să-ți etalezi calitățile de dansator față de doamna Trifan? - Măi, să știi că mai aveam puțin și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
mama sa în tinerețe. În lungile luni de iarnă, tăia din obiecte de îmbrăcăminte fâșii de zdrențe multicolore înnodate sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
sau cusute între ele, apoi le folosea la țesut la războiul nelipsit din viața țăranului român. Mama ei țesea la război ștergare din borangicul obținut din gogoșile viermilor de mătase crescuți pe masa din camera curată, cu frunze de dud. Ștergarele le foloseau la împodobirea icoanelor, sau le păstrau părinții în lada de zestre să i le dea fiicei lor la nuntă. Da, ce deosebire față de vila somptuoasă, plină cu mobilă grea din nuc, cu tablouri originale și bibelouri din porțelan
ROMAN / PARTEA A I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349167_a_350496]
-
istorie vie a omenirii, o frescă biblică originală: Judecata de Apoi, Învierea Morților, balanța pe care îngerii și necurații cântăresc sufletele morților, sortindu-i raiului sau iadului. Trei înțelepți conduc adunarea sfinților, spălați pe picioare de îngeri și șterși cu ștergare românești; număr pese o sută de chipuri de apostoli, gânditori greci și latini precreștini, regi, profeți mesianici, conducători de seminții ș.a., într-o înlănțuire măiastră cu modele florale și figuri de păsări și animale din flora și fauna autohtonă, dar
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]