795 matches
-
nu știu ce tot făceau, parcă se rugau...Că duminică seara, înainte de săptămâna Rusaliilor, s-au îmbrăcat pe malul bălții în costumele lor de călușari. Dintr-un lan de grâu, vătaful a venit cu steagul la ei și toți călușarii au sărutat ștergarul steagului. Că vătaful i-a pus să jure. Că ei ridicau bețele, le loveau de al vătafului și strigau: jurăm, jurăm! Cineva l-a întrerupt pe povestitor: ce le-a spus, bă, vătaful? De ce să jure? -Nu v-am spus
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
dintre recitalurile cântărețelor. De atunci, o grindină de întrebări îmi zdrențuie sufletul: de unde acest obicei la români?, care au fost tainele inițierii în acest ritual?, care sunt semnificațiile lui?, de ce vătaf?, de ce steag cu pelin, usturoi, spic de grâu și ștergar de borangic?, de ce panglici albe și roșii?, de ce clopoței la picioare și diagonale roșii pe piept? Această obsedantă împerechere de roșu cu alb la călușari și de roșu cu negru la mut! Dar, de ce mut cu fustă și falus sub
HĂLĂIŞA!- ULTIMA PARTE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1616 din 04 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1433387105.html [Corola-blog/BlogPost/374834_a_376163]
-
în gogoașa de mătase, de felul cum țeseau acea gogoașă fină. Unele ieșeau galbene, altele albe. Tata prefera, uneori, în schimbul unei părți din bani, fire de borangic în două culori. Mama țesea borangicul în războiul de țesut și meșterea marame, ștergare pe care le punea la icoane sau le ducea la biserică, cearceafuri de pus pe pat, cămăși de noapte. La aceste cearceafuri mama aplica pe margini un fel de colți dantelați croșetați de ea. Când așeza cearceaful pe pat, peste
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
conducă spre masă. Valentin Prisăcaru, plin de transpirație, având cămașa udă de ziceai că a trecut pe sub o streașină pe timp de ploaie, se răcorea cu un pahar cu vin alb abia umplut, vânturându-și prin fața ochilor batista, cât un ștergar de popă. - Măi Ștefan, unde ai găsit muzicanții ăștia că erau să mă omoare. - Tu îți pui mintea cu ei? Sau ai vrut să-ți etalezi calitățile de dansator față de doamna Trifan? - Măi, să știi că mai aveam puțin și
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396937732.html [Corola-blog/BlogPost/348592_a_349921]
-
-i potopul, Oglindă-i în urmă totul. Doamna Ploaie strigă „Gata! Haideți sus, în cer, la tata!” Și-i gâdilă sub bărbie Și ei urcă pe frânghie. Ascultând la unison, Se grăbesc în cer, la somn. În urma lor soarele Trimite ștergarele. Ce familie ciudată, Curăță fără de plată! Tot ce din pământuri crește Stropul lor curat hrănește. BUBURUZA Roșie cu picățele, doarme între viorele, Stând pe frunză, ca-ntr-un giulgi, toate florile-i fac sluj. Să ghicească de noroc, la ureche-are-un
DOMNUL NOR ŞI DOAMNA PLOAIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Domnul_nor_si_doamna_ploaie_valeria_iacob_tamas_1350991443.html [Corola-blog/BlogPost/346519_a_347848]
-
de Bunica Maria pe aluatul în forma pâinii, cu Prestolul, pecetea Sf. Cruci a Biruitorului Iisus Hristos, încadrată în inițialele: Ii+Hr.+Ni+Ka; așezate pe masa mare din Odaie, cameră unde se primesc musafirii de soi, toate acoperite cu ștergare curate și apretate, din borangic, sub privirile atente ale mănunchiului de busuioc așezat tot de Bunica deasupra Icoanei Maicii Domnului. Toată această atmosferă de înaltă și dumnezeiască Sărbătoare colinda apoi din Odaie în cămară, unde se îngrămădeau sarmalele, ceaunul mare
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
toți locuitorii se împodobeau cu ce aveau mai curat și mai frumos, de regulă în portul popular, pășind alături de familie cu coșurile încărcate de prinoase, roadele muncii lor harnice și cinstite. Nevestele frumoase, adevărate Amazoane trace, purtau coșurile acoperite cu ștergare de in țesute de ele, pe cap sau în mână, iar bărbații țanțoși ca niște curcani, cu pălării de fetru și pană de cocoș la ele, țineu în mâini sticlele cu vin, scos din butoiul ori damigeana neîncepută din toamnă
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1398209325.html [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
din mulțimea de bile de aluat frumos aliniate pe masă, turte subțiri. Le tăia în patru și apoi le cocea pe marginea plitei fierbinți. Se mișcă foarte repede ca să nu se ardă turtele. Odată coapte acestea erau puse pe un ștergar mare, din cânepă alb că neaua de afară. Noi ne îndeletniceam cu spartul nucilor pe care le curățăm de coaja. Miezul era pus într-o tavă din rola sobei. Cu o lingură de lemn îi mestecam într-una ca să nu
SCUTECELE LUI IISUS SAU TURTELE DE AJUN de DORINA STOICA în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Scutecele_lui_iisus_sau_turtel_dorina_stoica_1386868876.html [Corola-blog/BlogPost/363250_a_364579]
-
al repartizării pe localități și domenii. Astfel în colecția de textile în afară de două piese de port bărbătesc- nădragi, de la Căzănești și o cămașă de copil de la Lupșa de Jos, restul sunt piese de port femeisc, cipage, oprege, catrințe, poale, marame, ștergare : de la Lupșa de Jos 22 de obiecte, Căzănești 19, Ilov 2, Broșteni 4 , Meriș 5 . In ceea ce privește domeniul textilelor de interior acestea sunt numai 3 scoarțe, dintre care, 2 la Căzănești și una la Lupșa. Meșteșugul țesutului pe lângă piesele
COORDONATE ISTORICO-ETNOGRAFICE ŞI SPIRITUALE ALE AŞEZĂRILOR DIN AREALUL VĂII ŞI DEALURILOR MOTRULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 by http://confluente.ro/Coordonate_istorico_etnografic_varvara_magdalena_maneanu_1370260324.html [Corola-blog/BlogPost/346228_a_347557]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici diferite desene florale să fie cât mai frumoase, iar la gât atașau șnururi cu ciucurei colorați la capete. Cum spuneam, mă prefăceam că
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417513219.html [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
o masă sub pomul din fața casei și mă așez pe bancă în timp ce dumnealui intră în casă. Abia acum aruncă o privire spre mine zâmbind. Se întoarce cu brațele pline: - E bine aici? - Da! și sar să-l ajut. Întind un ștergar pe masa din lemn geluit de curând, iar el așează cu grijă: o “pită”, o bucată de “slană”, o ceapă roșie, două pahărele și o sticlă mărgelată cu “palică”. Ia pâinea-n mâna stângă, o strânge între antebraț și piept
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
graiul lor, simplu și rar, aici doar cu gândul vorbim și așa “fain” grăiește el, că uneori, uităm să dăm răspuns celui ce ne întreabă. No, că m-am luat cu vorba și n-am coborât în sat. Strânge rapid ștergarul cu pâine și slană, ia sticla cu pălincă sub braț și “tuleo” în casă. Până să se întoarcă sunt gata încălțată: - Vreau să merg și eu! Nu-mi răspunde nici da, nici ba, așa că urmez ritualul: el inainte, eu după
VISUL de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 626 din 17 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Visul_mihaela_suciu_1347908078.html [Corola-blog/BlogPost/343564_a_344893]
-
mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a unei camere de vis toată cu motive bisericești și naționale iar
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE 9 de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odio_sorin_andreica_1368733352.html [Corola-blog/BlogPost/370962_a_372291]
-
frântă pe altare. Mi-e dor de ea, ca de o biruință Când soarele răsare-n dimineață, Mereu de pâinea cea întru ființă, De cea de fiecare zi din viață! Parcă o văd acolo în covată Cu mirosul sfânt de sub ștergare, Din gândul meu nicicând nu se mai gată-, Pâinea de acum, e-aceeași oare? Referință Bibliografică: Pâinea... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1106, Anul IV, 10 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia
PÂINEA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Painea_nicolae_nicoara_horia_1389383403.html [Corola-blog/BlogPost/359811_a_361140]
-
au simțit mirosul cel rău al hoitului, fiindcă era de patru zile mort) și la îndemnul lor (căci ei s-au folosit de mâinile lor, mai întâi ridicând piatra de pe mormânt, apoi dezlegând legăturile de pe trupul celui mort și desfăcând ștergarul de pe fața lui). Când glasul Domnului a umplut urechile și a ajuns la auzul tuturor, au înțeles toți și au crezut că El este Cel ce le cheamă pe cele ce nu sunt să fie, Cel ce le ține toate
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461309331.html [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
fiind un obicei specific și bulgarilor. Tinerii stau la coadă pentru a se fotografia pe un tron aidoma celor ale țărilor, expus într-un foișor. Intrăm în câteva magazine unde predominanțe sunt dulceața și cosmeticele de trandafiri, obiectele de artizanat: ștergare țesute în război pe fond bej, roșu, verde, vase de ceramică ale căror modele amintesc vag de ceramică de Horezu, farfurii de lemn pictat cu motive tradiționale, pliante și albume turistice etc. Ne îndreptăm spre satul Arbănași, o adevărată fortăreața
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
Imaginile foarte numeroase și culorile vii în care sunt înfățișate creează o impresie sui-generis de viață. Pătrundem într-un singur restaurat, Cheshmata, ai cărui pereți sunt bogat împodobiți cu obiecte tradiționale de artizanat: costume populare, furca de tors cu caier, ștergare etc. Cei doritori aici pot servi cheshmata, un preperat culinar propriu, pregătit din cinci feluri de carne. Și aici că și în celelate localități vizitate, oamenii sunt primitori, amabili, prețurile la muzee sunt acceptabile, variind între 4-6 levă, în muzee
ÎN BULGARIA, PE URMELE DOMNITORILOR ROMÂNI, ALE ŢARILOR ŞI ALE SFINŢILOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1398095022.html [Corola-blog/BlogPost/341859_a_343188]
-
mult era când cocea cozonacii și pâinea de punea cărbunii încinși în vatră împingând și trăgând tăvile cu un vătrai cu coada lungă să se coacă și să se rumenească. Pe pereți erau icoane pictate pe sticla iar împrejur aveau ștergare cu motive bisericești și naționale. Cel mai mult îmi plăcea o loampă -lampă cu petrol- care atârna din tavan cu trei lanțuri în mijlocul camerei răspândind o frumusețe care întregea pictura arhaică a unei camere de vis toată cu motive bisericești
PETIŢIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE V de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Petitie_catre_vremurile_odioase_v.html [Corola-blog/BlogPost/370958_a_372287]
-
notițele mele de suflet. Copil fiind, când simțeam mirosul pâinii scoase de bunica mea din cuptorul aflat în curte, lăsam vitele singure câteva momente și coboram panta ca o vijelie oprindu-mă numai lângă copaia din lemn acoperită cu un ștergar alb și sub care știam că se află pâinea casei pentru săptămâna în curs, prescurile și colacii pentru biserică și obligatoriu... cele două lipii ale mele după care eram topit. Deoarece îmi aparțineau, bine înțeles că le luam imediat și
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
ultimile cioturi din niște buturugi de salcâm rămase sub pirostriile, pe care era așezat ceaunul de tuci, în care-și făcuse o amărâtă de mămăligă, și mâncase de seară... cu un codru de brânză și o ceapă spartă într-un ștergar cam izinit. De când îi murise muierea, nu mai reușise să aibă o cămașe curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea mai mult să nu moară cu zile, nicidecum că ar fi asimțit senzația de foame. Lângă
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_ultima_spoved_marin_voican_ghioroiu_1376459555.html [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
în spații largi a unor obiecte care par contradictorii ca structură și semnificație, dar care se valorizează reciporc în ansamblu, conform algoritmului aplicat de Horia Bernea: „Când vrem să definim, totul rămâne ascuns; dacă pun pomul cu cruci și alăturea ștergare pare fără nicio logică; le pun pentru că efectiv simt că se întâresc reciproc. Pentru că un muzeu care pune probleme îl obligă pe vizitator să se întrebe asupra unor lucruri care, în mod obișnuit, depășesc condiția lui.” Aceeași sală găzduiește, într-
Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti – un discurs modern despre actualitatea tradiţiei by http://uzp.org.ro/muzeul-national-al-taranului-roman-din-bucuresti-un-discurs-modern-despre-actualitatea-traditiei/ [Corola-blog/BlogPost/93699_a_94991]
-
a lui Brâncuși. În jurul mesei erau așezate scaunele pe care copiii stăteau și mâncau cu linguri noi, de lemn sau aluminiu, ceea ce pregătise gospodina. La plecare, fiecare copil primea câte o gogoașă, un buchețel de cireșe sau biscuiți. Săpunul și ștergarul erau date de pomană, nu se păstrau în casă. Azi, gândesc că acest ritual seamănă cu spălarea picioarelor ucenicilor, de către Iisus, și ungerea lor cu mir. Referință Bibliografică: tradiții la purani de videle-spălatul de picioare / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
TRADIŢII LA PURANI DE VIDELE-SPĂLATUL DE PICIOARE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/Traditii_la_purani_de_videle_floarea_carbune_1368090104.html [Corola-blog/BlogPost/344749_a_346078]
-
mai 2015. Vin fluturi de noapte, scapără scântei misterioase-n firide, ușa cuptorului tremura și zboară prin vatra stafide. Plăcinte se coc, mici garoafe cu carne, brânzeturi sărate, cu varză, dovleac, cu cartoafe și mere sub luna furate. Pe masa ștergare-s întinse... sub lavița toarce pisică, stau mut, cu privirile-aprinse... aștept să se-ntoarcă bunica. Citește mai mult Vin fluturi de noapte, scapărăscântei misterioase-n firide,ușa cuptorului tremurași zboară prin vatra stafide.Plăcinte se coc, mici garoafecu carne, brânzeturi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
se-ntoarcă bunica. Citește mai mult Vin fluturi de noapte, scapărăscântei misterioase-n firide,ușa cuptorului tremurași zboară prin vatra stafide.Plăcinte se coc, mici garoafecu carne, brânzeturi sărate,cu varză, dovleac, cu cartoafeși mere sub luna furate.Pe masă ștergare-s întinse...sub lavița toarce pisică,stau mut, cu privirile-aprinse...aștept să se-ntoarcă bunica.... V. ALUAT, de Răul Bâz, publicat în Ediția nr. 1572 din 21 aprilie 2015. Întâi m-am însingurat până am inceput sa vad firea ascunsă
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/raul_baz/canal [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
spatele pe cuiele ascuțite. Femeile spuneau că dărăcesc fuiorul. Urma torsul și țesutul iarna la război, când nu aveau prea multe activități prin curte. Din pânza din cânepă realizată, mama sau bunica coseau saci, iar din pânza din in făceau ștergare sau material pentru cămăși obișnuite, sau de noapte. Pe cele de noapte coseau cu fir de arnici[ - Bumbac răsucit într-un singur fir și vopsit în diferite culori, întrebuințat la cusutul înfloriturilor pe cămăși, pe ștergare etc. ] diferite desene florale
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1472386904.html [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]