18,429 matches
-
uneori scorburile aparent goale pot deține comori. - Ea este Tania, sora mea, continuă tânăra, prezentând-o pe cea care o însoțea. Au urmat strângeri de mână și îmbrățișări prietenești. - Avem atâtea să ne povestim, începu Ilona, care încă își mai ștergea lacrimile. - Draga mea mamă, nimic nu ne va mai despărți de acum înainte. - Promit, afirmă Ilona, și vorbesc în numele întregii familii. Dar povestește-ne, draga mea, cum a fost în America? Ce ai făcut acolo? M-ai sunat doar o
PROMISIUNEA DE JOI (XXI) de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 by http://confluente.ro/Promisiunea_de_joi_xxi_gina_zaharia_1374172724.html [Corola-blog/BlogPost/364156_a_365485]
-
și acum: “Băiatul lu’ Pintilie, ăla paralizat.” La auzul vorbelor mele, femeia s-a schimbat total. De la starea aceea istericală, a trecut la chipul maicii domnului; și-a scos o batistă cu flori pe margini și a început să-și șteargă ochii. A făcut cruce și i-a cerut iertare paraliticului: - Dumnezeu să mă ierte, n-am știut, iartă-mă, omule! - Te-a iertat, d-nă, fii pe pace!, am asigurat-o eu pe femeie. - Doamne, așa ceva n-am văzut până acum
O LECŢIE SIMPLĂ DE VIAŢĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 by http://confluente.ro/George_safir_1405075283.html [Corola-blog/BlogPost/349203_a_350532]
-
și zise. Fără nicio tentă de disimulare, se cere un „prim-ajutor”: „oameni buni,/ trageți ziua afară/ înainte să moară/ în cârciuma neaerisită./ câteva clipe/ am crezut că văzusem/ spinarea tatei/ arcuită/ peste tăblia mesei cu mușama/. aducerea aminte/ se șterge la gură/ cu dosul palmei./ dă drumul sudalmei/ printre dinți,/ de sfinți părinți,/ de renunțare./ mâine va fi ziua cea mare/ în care ne vom scula treji./ lașii vor fi viteji și vor alerga/ în urma colosalelor atacuri./ vrăjmașii se vor
LUMINIŢA POTÎRNICHE ÎNTRE ZORI ŞI APUS, NEHOTĂRÂREA FIIND MAI BUNĂ DECÂT CERTITUDINEA HAOSULUI de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1443677965.html [Corola-blog/BlogPost/381845_a_383174]
-
ar vorbi despre frumusețile unei femei care se lasă regulată. Dar, după ce se urcă în mașină sub pavăza bodyguardului, recunoaște că se teme de reacțiile electoratului. Pentru că, de fapt, după tot ce a făcut, chiar are dreptate să se teamă! Șters la fund în felul acesta complet, adică de la „A” la „Z”, suspendatul „ B” se întoarce în propriul său „C...T” care, dacă nu gândim pestilențial, poate însemna chiar CoTroceni; și nu-i rămâne decât să-și impună opțiunile dictatoriale tot
POLITICA ROMÂNEASCĂ DE LA „A” LA „Z” de CORNELIU LEU în ediţia nr. 601 din 23 august 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_politica_romaneasca_de_corneliu_leu_1345726400.html [Corola-blog/BlogPost/355250_a_356579]
-
Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 261 din 18 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ai alungat parfum de liliac Din nările sorbind cuminți Melancolia munților ce tac Hrănind gorunii tăi cei sfinți... Și visul unei nopți de vară L-a șters sudoarea din Grădină Cum umblă Versul pe afară! Cătându-mi prin scaieți o vină... Și Gându-ai îngropat în toamne De a gusta licoarea dulce Sădește în Grădină, Doamne! Durerea mea , cea fără cruce. Referință Bibliografică: Ai alungat / Violetta Petre : Confluențe
AI ALUNGAT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ai_alungat.html [Corola-blog/BlogPost/355385_a_356714]
-
13 mai 2012 Toate Articolele Autorului Apocaliptic m-ai cutremurat Și visele s-au risipit în vânt, Spre locul meu de suferință am plecat În codrul des, cu ura ta în gând. Mi-au plâns și ramuri aplecate la pământ, Ștergând în urmă pași nefericiți, Am aruncat iubirile în vânt Și jurămintele postumilor iubiți. Îmi plânge-n palmă noaptea de iubire Pe țărmul adormit sub semilună, Credeam că am să mor de nemurire Când m-ai privit și m-ai luat
A FOST SAU NU, IUBIRE? de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 by http://confluente.ro/A_fost_sau_nu_iubire_violetta_petre_1336904727.html [Corola-blog/BlogPost/358650_a_359979]
-
reci tăceri. Pierdut mă simt prin umbră nopții, cu șoapte ce m-apasă-n piept, privind adânc în ochii sorții, eu văd doar urme de nedrept. Și luna-mi pare de prisos, când stelele cad rând pe rând, se sting destine nemilos, ștergând și zâmbete din gând. Rămas-ai dor nealintat, cuprins și șters de-un aprig vânt, pesemne zeii m-au trădat, mi-au scris iubirea pe mormânt... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografica: Pe semne zeii m-au trădat... / Mihail Janto : Confluente
PE SEMNE ZEII M-AU TRĂDAT... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1464351930.html [Corola-blog/BlogPost/375228_a_376557]
-
m-apasă-n piept, privind adânc în ochii sorții, eu văd doar urme de nedrept. Și luna-mi pare de prisos, când stelele cad rând pe rând, se sting destine nemilos, ștergând și zâmbete din gând. Rămas-ai dor nealintat, cuprins și șters de-un aprig vânt, pesemne zeii m-au trădat, mi-au scris iubirea pe mormânt... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografica: Pe semne zeii m-au trădat... / Mihail Janto : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1974, Anul VI, 27 mai 2016
PE SEMNE ZEII M-AU TRĂDAT... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 by http://confluente.ro/mihail_janto_1464351930.html [Corola-blog/BlogPost/375228_a_376557]
-
Acasa > Cultural > Marturii > MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEȘTE CA PANTOFUL CENUȘĂRESEI... Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Avânturile eruptive ale uitării puteau birui într-o zi în a șterge amintirile despre Marina Scupra, atât de mult timp au durat. Dar nu încape nicio îndoială în faptul că artista a lăsat în tumultul unui curent de tinerețe și acorduri melodice foarte incitante și agreate motive suficiente de îndrăgire. Acestea sunt
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
duios și drag. Mă-ntreb fără cuvinte, ce s-a întâmplat? Cum de ai trecut al Veșniciei prag? Aduceri aminte răscolesc în suflet Jarul neputinței sufletul mi-l arde. Mama mi-a rămas, acum, s-o ocrotesc Lacrima să-i șterg, când pe obraz îi cade. Odihnește-n pace, în lumea Veșniciei! Te vom purta cu noi, în suflet și în gând Uniți vom fi pe Lumea, în care-acum te afli, Când Timpul va sosi, să ne ia... pe rând. In
ODIHNEȘTE ÎN PACE! de DOINA THEISS în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/doina_theiss_1421944868.html [Corola-blog/BlogPost/350084_a_351413]
-
Acasa > Strofe > Amintire > DE VORBĂ CU MAMA Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 314 din 10 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului De vorbă cu mama Mamă mi-ai zâmbit dintâi Prima lacrimă mi-ai șters Clipa vreau s-o-nchid în vers, Ca alături să-mi rămâi. Cu un cânt îmi stingi durerea, Clipei negre i-aduci soare Vieții mele-i dai culoare, Vorba ta-i dulce ca mierea. Tristă mi te văd de-o
DE VORBĂ CU MAMA de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_mama_0.html [Corola-blog/BlogPost/348467_a_349796]
-
start ca o poezie pe hermeneia singura poezie pe care ai citit-o vreodată sunt eu e ziua iar în care deși am brațele încărcate cu flori sunt doar o coroană veștedă pe un mormânt vechi de pe panglică vântul a șters cu lacrimi ultimul omagiu cel mai frumos poem de dragoste ai fi fost tu de te-aș fi putut scrie (Cântece violete) Referință Bibliografică: Singura poezie / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 448, Anul II, 23 martie 2012
SINGURA POEZIE de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Singura_poezie_violeta_deminescu_1332537962.html [Corola-blog/BlogPost/362084_a_363413]
-
arăta educatoarea copilăriei mele. N-am reușit, perioada grădiniței s-a estompat aproape total. Poate și din cauză că eram mic, slab și mă băteau toți băieții. Un coleg de facultate, Chris, are o teorie: “Omul are în creier niște rutine care șterg cu timpul evenimentele neplăcute”. După care adaugă: ”Oamenii ranchiunoși sunt de fapt niște handicapați, lor le lipsesc rutinele respective”. Dar nu numai ăsta e motivul. Toată zona aceea de viață este dominată de figura uriașă a învățătoarei, doamna Viorica. Acum
ŞCOALA DE IERI de DAN NOREA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1406702863.html [Corola-blog/BlogPost/349545_a_350874]
-
ea o bufnea râsul pe sub mustață. - Ce are prostovanul ăsta de argat al dumitale, de se hlizește ca un prost? zise conu Iorgu cu ciudă scoțând o batistă cât un prosop de dat popii la parastas cu care și-a șters ceafa și apoi fălcile. - Coane Iorgule, aveți dreptate e cam sărac cu duhul,dar e băiatu’ soru-mi și-l ținem pe lângă noi, da face numai boacăne. Conu Iorgu iarași a spus ceva bimbiricei lui, bolovănind și mai rău ochiul sănătos
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
așteptam să mă reabilitez și să mă zgâiesc mai de aproape la mâdrețea aia de fată. Mă duc în bucătărie, și găsesc sticla aia verde de un kil care era aproape plină, caut un pahar, scuip în el și-l șterg bine cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sluga_la_nea_gheorghe.html [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
subiectul ăsta cu dedicarea, va părea didactic. Eram pe punctul de a renunța pentru că simțeam că nu duce nicăieri. Nu-i găseam niciun final. Am ascultat Rameau, Handel, Bach și mi-ar fi prins bine un masaj. Am scris, am șters. Iar am scris, iar am șters, am mai șlefuit. Nu poți să scrii așa, în dorul lelii, mi-am zis, un articol despre căutarea perfecțiunii. Ca să poți scrie ceva valoros, lași să treacă niște ani. Dar na, articolul trebuia predat
Unde noi îi avem pe Păcală și Tândală, japonezii îi au pe Migală și Trudilă by https://republica.ro/unde-noi-ii-avem-pe-pacala-si-tandala-japonezii-ii-au-pe-migala-si-trudila [Corola-blog/BlogPost/338013_a_339342]
-
didactic. Eram pe punctul de a renunța pentru că simțeam că nu duce nicăieri. Nu-i găseam niciun final. Am ascultat Rameau, Handel, Bach și mi-ar fi prins bine un masaj. Am scris, am șters. Iar am scris, iar am șters, am mai șlefuit. Nu poți să scrii așa, în dorul lelii, mi-am zis, un articol despre căutarea perfecțiunii. Ca să poți scrie ceva valoros, lași să treacă niște ani. Dar na, articolul trebuia predat azi. Un final mai bun n-
Unde noi îi avem pe Păcală și Tândală, japonezii îi au pe Migală și Trudilă by https://republica.ro/unde-noi-ii-avem-pe-pacala-si-tandala-japonezii-ii-au-pe-migala-si-trudila [Corola-blog/BlogPost/338013_a_339342]
-
urgență), este cu totul nesemnificativă față de rezultatele de atunci când candidatul PSD reprezenta opoziția, precum și multe altele referitoare la abuzurile, greșelile și suficiența mediocră din timpul pregătirii campaniei electorale - sunt imputări pe care electoratul ar fi fost dispus să i le șteargă, ca și pe cele de la începutul guvernării. Așa cum, pentru o bună perioadă, acelea chiar au fost uitate, nu s-ar mai fi făcut caz nici de cele din pregătirea campaniei, dacă n-ar fi apărut celalte racile ale personajului, chiar
PE CAII NĂRĂVIŢI DE ALŢII de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1417955295.html [Corola-blog/BlogPost/367803_a_369132]
-
Căci am obosit să plâng răutatea lumii mele, Crucea umerii-mi-apasă , iar durerile-mi-sunt grele... Să ne odihnim Hristoase... Tu de multe ce-ai iertat, Eu de lacrimi mari și grele câte fața mi-au brăzdat... Să îmi mângâi fața, Doamne, să ștergi lacrimile care, Le-am vărsat în toiul nopții, ori în zi, de supărare! Să mă lași să-Ți plâng pe umăr cum adesea am făcut, Când acei ce i-am iubit au spus vorbe ce-au durut. Și de-ai
DOAMNE, SĂ NE ODIHNIM! de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1491845329.html [Corola-blog/BlogPost/368819_a_370148]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > LINIȘTEA SUPREMĂ Autor: Gheorghița Durlan Publicat în: Ediția nr. 2262 din 11 martie 2017 Toate Articolele Autorului LINIȘTEA SUPREMĂ În munți, la mânăstire, bate-adânc un clopot, Iar depărtarea șterge al lui zgomot, Căci din înalt până aici la mine, Prin miile de pași, doar...liniștea rămâne. Prin gara de câmpie șuieră un tren Și spațiul necuprins preia al lui refren, Pe care îl transformă într-un zvon ușor, Iar
LINIȘTEA SUPREMĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1489184318.html [Corola-blog/BlogPost/374618_a_375947]
-
zgomot, inima-mi se zbuciumă în piept, Tot defrișând o junglă, spre drumul vieții drept, Dar tot tumultul sângelui din vine S-o stinge-n pacea liniștii divine. O supernovă explodează-n univers Și colosalu-i sunet de ani lumină-i șters, Căci spațiul de la mine până în cer la ea E-un nesfârșit din care aud...doar liniștea. Și dacă-n universul meu interior Tot explodează supernove, care dor, Cine aude zgomotul din ființa mea, Când la un pas de mine începe
LINIȘTEA SUPREMĂ de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1489184318.html [Corola-blog/BlogPost/374618_a_375947]
-
sine, În cale crescând confuzii de lumini, Ce-l ducea-n tăcerea care vine Sub atâția ochi divini. Filosoful esențelor țări Își bea măduva cuvintelor din mers, Dacă prin vreme anii sunt mai rări Cineva muntele de păcate l-a șters. Mai trăiește vremea inimii înduioșate Și-a timpului dragostei cea bună, Măi soarbe esențe cu păcate Din lutul ce-l roagă să rămână... Este Visătorul esențelor țări, Un ins grăbit spre ce-o să fie, Lăsând clipele lui cu armăsari Să
FILOZOFUL ESENŢELOR TARI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Filozoful_esentelor_tari.html [Corola-blog/BlogPost/367317_a_368646]
-
au iubit pe mine și cum eu i-am iubit pe ei. Las cu cea mai aproga dorința a mea că ritualul înmormântării mele să nu formeze obiectul vreunei vulgare actini ci să fie sobru. După moarte, corpul nescăldat, numai șters cu alcool să fie la dispoziția medicilor dacă vor considera că este cazul să se folosească de el la autopsie. Una din cele două cămăși albe de matase pe care le am în dulap să fie puse pe sub rochia de
CENTENAR.MARIA TĂNASE, UNA DINTRE CELE MAI FRUMOASE SI TALENTATE ROMÂNCE,PASĂREA MĂIASTRĂ A CÂNTECULUI ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Centenarmaria_tanase_una_di_mihai_marin_1380030674.html [Corola-blog/BlogPost/363239_a_364568]
-
poarta șî tăț știulețâi sî-ndoaie! La dracu, mândruțî, di țarnî, cum gemi pământu’ di ploi! di pârcî din șer sî răstoarnî, sub tălchili noastri, noroi. Munșești tătuca șî mama pânî la iarnî disculți; sî vez’ cum sî udî năframa când șterg sudoarea pi frunți. Acuș dă o ploai cu gheațî șî tata-i îngiurî pi toț': “La dracu s-o iei di viațî, cî-i plinî lumea di hoț' !” Hai, mândrulițî, afarî, sî fac cu tini negoț! pibul sî crapi din țarî
LA DRACU, MÂNDRUŢÎ, DI ŢARÎ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/La_dracu_mandruti_di_tari.html [Corola-blog/BlogPost/355830_a_357159]
-
ce ne privesc din colț, fără vedere? De ce plecăm încet, aduși de spate, si adormim între prizoniere? Dormim în câmp, în loc de paturi moi, și unul câte unul nu-și scoate armura; ni se gătesc mâncăruri de război și prinsele ne șterg cu părul gură; o nouă Troie crește între noi dar nu arată cum arata ură; e un noroc că marea-i lângă noi și sub corăbii și-a păstrat căldură. Mainele-cainele Mainele-cainele cel rău pe cât este de fără rușine iată
ADRIAN PINTEA, POEZIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Adrian_pintea_poezie.html [Corola-blog/BlogPost/356713_a_358042]