316 matches
-
fără nicio logică. Traversez alei înguste, acoperite de bolți de iederă, terenuri de joacă presărate cu gunoaie, leagăne strâmbe, bucăți de pisici rămase de la ospățul câinilor. Mă gândesc că și eu am copilărit printre blocuri în construcție, împușcam cu injectoarele șterpelite de la tractoare, aveam fața ciupită de flacăra iscată de pucioasa din capetele chibriturilor, mă ascundeam printre grămezile de cărămizi, suflam cornete de hârtie cu ace în vârf prin țevi lungi de plastic - dude, cum le ziceam noi -, dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
e bolnavă? Nu-ți pot spune la telefon. Trebuie să vii până aici. Cu două săptămâni înainte, mă sunase chiar Sabina. Mi-a spus într-un limbaj cifrat că „nu îi veniseră trandafirii roșii”. Imediat m-am gândit la cârnatul șterpelit de Zuza de pe masa lui tanti Cucu. Păi dacă te-au păcălit și pe tine cu crenvuști, fă reclamație la Protecția Consumatorului. Femeile adoră să îndrepte lumea, mai ales în punctele ei neesențiale. Uf, ce prost ești! Apoi, în șoaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
bidon turtit, după căutătura impertinent-vicleană, după mirosul de transpirație și după vocabular: „Cirică, vezi că, mardeiașu’ ăsta își ține hepatita lângă plămân”, „Ciupeală, rupe tu biletele în față, că eu vopsesc papagalii din spate”. În prima zi de navetă îmi șterpelesc portofelul dar, văzând că e gol, mi-l dau înapoi cu dispreț. Toți își țin gențile și poșetele în față, pe burtă. Dacă te-ai atins de cineva, imediat omul intră în panică: se caută prin buzunare, își potrivește geanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
fii înconjurat de atâta carne tânără, albă, delirantă? La despărțire am luat-o pe Sabina la rost: cum naiba ajunsese prizonieră acolo? Mi-a răspuns spășită că ea venise doar la un control. Odată intrată pe poartă, maică-sa îi șterpelise actele din poșetă și-o internase forțat. De parcă avea zece ani. De fapt așa făcuse Maria mereu: la cea mai mică depresie își băga fiica la zdup. Înainte de a ieși pe poarta blindată, s-a aruncat în brațele mele, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
începe să scâncească și să fornăie, cu dignitate: Hi, hi, hi, hi, hi...! Mi l-au furat direct din cuib! Pe bietul Horus! Sunt distrusă! Mor! Presimt! Mi se trage sfârșitul! Ahh! Hi, hi, hi, hi, hi...! I l-au șterpelit pe Manivelă, măi! se aude de undeva, lămuritor, glăsciorul ironic al Bossului. Scuze, Madam, dar noi, între noi, așa-i spunem papagalului matale! Poetul și cu Fratele se întorc amândoi în scaune, ca teleghidați, către colțul de la apus al sufrageriei
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sătenii, anevoie s-ar fi putut potoli prăpădul. Țăranii s-au urnit greu. Numai cei mai învecinați s-au ridicat să-și apere casele lor. Ceilalți dormeau, parcă erau morți. Puneau mâna în silă și fiecare se gândea numai să șterpelească câte ceva... Plutonierul își exprimă părerea că focul a fost pus de oamenii din Amara. Așa i-au spus câțiva țărani întrebați, precum și colegul său de la Izvoru, care a venit de asemenea acolo mai spre dimineață. ― Ai vreo speranță să-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
O iubea cu încetineală și devotament, ca pe o mamă, ba mult mai mult. Dar noi rezolvam mai ușor problema Puiei, numind-o pur și simplu o fandosită. Ne luam însă după ea fără să vrem și de multe ori șterpeleam și noi de-acasă câte o bucățică de ruj vechi sau câte un ciot de dermatograf și ne mâzgăleam cum ne trecea prin cap. Asta mai ales când ieșeam pe câmp ca să jucăm jocurile noastre preferate, pe care le cântam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
a mai scăzut, după ce ne-am liniștit în privința ordinii în care aveam să fim vedete, am folosit iar pălăria ca să punem în ea, în secret, obiectul pe care-l adusese fiecare de-acasă. Eu îl știam doar pe al meu: șterpelisem din sertarul mașinii de cusut un termometru stricat, care arăta mereu 36 de grade. Pălăria a trecut pe la fiecare și, când am scos unul câte unul obiectele ca să le înșirăm pe masă, ele erau: un inel, un ceas de jucărie
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
am dat jos din trăsură, numai că emoția ce a resimțit-o, văzându-mă, a determinat-o să uite pe loc amănuntul. Deși fusesem atât de tulburat, nu cred că le-am uitat în trăsură, ci că mi le-a șterpelit acel ajutor al birjarului, pripășit în câmp. M-am silit să o consolez pe Sophie, căreia îi părea rău de bastonul cu măciulie de corn. După ce ea a plecat, am început să scriu în jurnal, atât de amănunțit ca niciodată
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
nu cumva infamul simbol al unei epoci a căzut singur, de bunăvoie. N-a căzut singur, pe 9 noiembrie 1989 o mulțime entuziastă și Îndîrjită l-a străpuns de la est la vest și În scurtă vreme toată lumea a Început să șterpelească bucăți din el și nu s-a lăsat pînă nu l-a transformat În uitare - sau În produse ale unui comerț exotic pe e-bay. Pe 20 mai, În China se instalează legea marțială În urma protestelor studențești din Piața Tiananmen, din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
Sau fumăm și ne Îngrijim uniformele. Unele arată ca și cum nu vor supraviețui unui drum atît de lung, așa că deținătorii lor se văd nevoiți să-și dea silința, adevărate virtuozități de croitor, dublînd prin interior zonele rarefiate cu bucăți de material șterpelite Dumnezeu știe de unde. Mă abordează un răcan de la o altă unitate. A aflat că sînt din Craiova, el e tot craiovean. Dar ceva nu e În regulă cu el. Dincolo de aparența fizică nereușită (seamănă cu Igor, asistentul doctorului Frankenstein din
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
a fi dublu ca structură antropologică. Apoi arătând alunecarea individului, indiviz univoc, către persoana (persona) cu diferite măști. Și, în sfârșit, atrăgând atenția asupra porozității identității și asupra emergenței identificărilor multiple 58. Ulterior, am văzut, câțiva hoți de buzunare au șterpelit aceste perspective. Căci necuviința intelectuală este frecventă într-o ordine a spiritului în care onestitatea ar trebui să fie obligatorie. Dar, ceea ce este mai grav, acești bufoni grosolani au asezonat în stilul lor, adică edulcorând-o, această tematică, pentru a
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
că ea se cam plictisise lângă cel căruia îi sărise în brațe. Faptele de arme ale chipeșului Paris, inclusiv uciderea lui Ahile, mi s-au părut și ele neconvingătoare. Treabă de țintaș abil, care nu cere cine știe ce vitejie. În plus, șterpelindu-i lui Menelau nu numai soția, ci și o parte din tezaur, feciorul mai mic al lui Priam ne obligă să-i suspectăm și sentimentele. În schimb, nu simt nevoia să mi se explice de ce Epicur recunoștea, fără să se
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a vorbit, jumătate În engleză, jumătate Într-o spaniolă foarte stricată și a plecat lăsîndu-i pe toți cu gurile căscate, Într-o liniște desăvîrșită; numai bietul Sánchez Concha avea conștiința Încărcată, Înspăimântat cum era de chinurile iadului fiindcă tocmai Îi șterpelise guma lui Del Castillo. Ceilalți, În schimb, așteptau să se ivească bunul Dumnezeu În fiecare clipă, chiar dacă cel mai firesc lucru era să apară seara Înainte de culcare, cînd se rugau În genunchi lîngă pat, pe Întuneric. Îl așteptau și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
nu uite vreunul și pe urmă să dea de bucluc. Au făcut făgăduieli de Îndreptare pe un ton hotărît și definitiv; n-o să-i mai spună majordomului metis tîmpit, n-o să-și mai bată niciodată sora și n-o să mai șterpelească niciodată creionul colegului de bancă; n-o să mai dorească să dea boala peste San Martin, premiantul clasei, sau să nu știe lecția; n-o să-i mai dorească Roșcovei să se Întoarcă În Statele Unite sau să alunece pe scări și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Cu “studii superioare”, adică purtând în spate mulți ani de închisoare, dar și mult mai multe furturi. “Săvârșite cu măiestrie”, cum le plăcea lor să se laude. Avea să afle că unul din ei, “ăl mai mare manglitor din România”, șterpelise, la interogatoriu, chiar ceasul anchetatorului, un Longines de buzunar, o frumusețe! Altul lucrase la un circ, unde se îndeletnicise cu hipnotizarea, pe scenă, a spectatorilor. La începutul carierei, de teamă că numărul lui artistic s-ar putea să nu reușească
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
În rest, îi plăcea să facă tot felul de lucruri prin casă, dar mai ales să citească romane polițiste. Într-o zi mi-a făcut cadou o cravată destul de scumpă. -Nu trebuia, i-am zis. -Nu-ți fă probleme, am șterpelit-o dintr- un mall. -Cum adică, ai furat-o? -Da. N-ai băgat de seamă că sunt cam furăcioasă? -Nu. -Nu fur tot timpul, dar prefer magazinele foarte mari. E ca un hobby al meu. -O să te duci la
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
nu ar putea să mă mai urmărească nimeni. Aveam ceva bani adunați și franceza fusese limba copilăriei mele. Soarta îmi era deci oarecum favorabilă. Am găsit un soldat beat criță căruia i-am mai dat să bea și i-am șterpelit pistolul. Apoi, în noaptea următoare, am plecat tot spre apus... Călătorind astfel, am ajuns după o săptămână într-un port. Nu puteai să bănui unde mă aflam. Tot ceea ce recunoșteam era zgomotul. La miezul nopții am plecat către un sat
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
nu se putea să urci fără acte pe niciun vapor. M-am gândit să mă duc la îmbarcare și să spun că mi s-au furat actele, dar nu aveam pic de curaj. Soarta mi-a fost însă favorabilă. Am șterpelit eu niște acte și de-abia acum au început necazurile mele. Nu-mi trădasem nicidecum eul, dar parcă simțeam că trădasem specia umană. Nu eram nicidecum un ticălos, dar nici nu se putea spune că eram prea bun. M-am
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
desprindea din rînduri cîte-un bărbat și femeile Începeau iar să plîngă, și așa a venit și unchiul Bob - n-avea decît șaisprezece ani, bagă de seamă, dar mie-mi părea bătrîn - cu o pălărie ca un burlan, pe care-o șterpelise probabil din vreo prăvălie, și cu picioarele goale, și-am Început să plîngem toți. „Ei, Doamne“ - zice Bob - „frumos mă mai primiți, n-am ce zice“ - asta, vezi tu, ca să ne ia cu vorba și să ne-nveselească. „Păi eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
din acea vreme le fură cazanul de aramă pentru spălat rufe. Iată fragmentul pentru cei care mai au îndoieli: "Într-o zi surprind pe băiatul vecinului din fund gata să sară uluca, cu un cazan de rufe ce mi-l șterpelise din magazia rămasă deschisă până să scoată femeia cele necesare pentru spălatul rufelor. Îl strig. Tresare. Se uită la mine cu o obrăznicie agresivă" (Agatha Grigorescu Bacovia, Poezie sau destin, CR, p.116). De aici lucrurile curg oarecum de la sine
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
la locul ei lumina orbitoare a Asiei, care se lovea de loggia de granit din fundal, caii și călăreții cu coifuri, iar în spatele mezinei lui Darius - o maimuță ca smoala, șezând pe o balustradă și legănând între gheare un rozariu, șterpelit dintre prăzile de război. Era amănuntul care îl lovise în inimă pe studentul islamic și care îl întrista iar pe Omar cel matur. Femeile, așezate în contre-jour, pe câmpul înfrângerii de la Issos, sunt gata să facă o reverență la picioarele
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
pregătea un eftar și plângea, încercând să se roage. Într-o zi, Caryan a văzut-o cu Sebas într-o mașină sau doar ei i s-a părut că o vede. S-a întors acasă încălzită, ca o servitoare când șterpelise, însă vina i-a trecut în scurt timp. A simțit că plutea cum plutise când Armin s-a mișcat prima oară în pântecele ei de gravidă și a presimțit un băiat. Acum Sebas locuia în ea toată, ca un mânz
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
spectator pasiv, stare care nu implică tensiuni și neconcordanțe axiologice, ci, mai degrabă, o stare de așteptare: "[...] se aflau aici ucigași ocazionali și ucigași de meserie, tâlhari și șefi de bande tâlhărești pungași de buzunare și vagabonzi meșteri în a șterpeli bani picați din senin sau de-ale mâncării. Mai erau și unii despre care cu greu ți-ai fi dat seama ce căutau printre ceilalți, cum de nimeriseră într-un asemenea loc? Și totuși fiecare își avea povestea lui tulbure
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pe calea cea bună. M-a luat cu el la biserică și m-a pus să vând lumânări, gîndindu-se, probabil, că atmosfera cucernică va face să tacă în mine păcatele străzii. Dar după ce m-a prins de câteva ori că șterpelisem o parte din mărunțiș, m-a alungat fără să ia în seamă că făcusem asta nu din lipsă de respect pentru locul unde mă aflam, ci pentru micile mele nevoi, între care dulciurile jucau un rol important. În zadar l-
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]