322 matches
-
cu nasturi pe-o parte, nostimă, și cu un ilic. Pentru Crăciun. L-am inaugurat atunci. La prînz am primit telefon că se întîmplă ceva la C.C. și să venim urgent în București. Am lăsat mașina, pe care o cam șterpelisem, și am plecat fugind spre stația lui 331. În autobuz, nimeni nu vorbea, dar nu părea nimic suspect. Traversam orașul și mă întrebam dacă nu e o aiureală ce auzisem. Traversam aceeași lume anostă și amorfă ca în fiecare zi
Cui îi e frică de luna decembrie? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12175_a_13500]
-
n-ar avea nimic de-a face cu mine". Ca urmare a succesului, va putea călători deseori la Londra, dar bucuria nu va fi cea pe care o așteptase. Frank Doel nu mai e, librăria s-a închis, iar firma, șterpelită de un admirator, e în camera ei, printre cărțile pe care, cu atâta dragoste, le-a strâns. Fidelitate? Bucurie? Farsă a destinului? Oricum, o dureroasă amintire! Ceea ce i se întâmplă i se pare de necrezut: ,,Fani din lumea întreagă mă
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
femei în capod sau bărbați în izmene, - dar de cele mai multe ori gospodine nespălate, neîngrijite, cu fumul bucătăriilor pe față... Inși morocănoși, nerași, zbârliți, făcând pe politicoșii, care îl urmăreau pe slujbaș peste tot în casă, cu teamă, să nu le șterpelească ceva... Atunci făcuse o adevărată cercetare sociologică, fără să vrea, - parcă ar fi fost de la Sociologie... Va să zică, suna la ușă, i se deschidea, câteva secunde, până să anunțe scopul vizitei, unii bărbați mai ales îl priveau chiorâș ori încordați, cu
Contoare... și controlor de lumină by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7524_a_8849]
-
va răsări și pe străduța lui. Îl așteaptă o altă intervenție dificilă la una din lăbuțele din față. La finalul ei, răsuflăm ușurați. Contrar așteptărilor, Ravi se transformă subit într-un vulcan de iubire și entuziasm. Ba face chiar trăznăi, șterpelind pătura unui coleg de suferință și lătrând la muște. Vestea-minune apare și ea: Ravi nu mai trebuie să facă operație la membrele anterioare și NU va rămâne paralizat cum s-a crezut inițial, existând șanse foarte mari să meargă pe
Povestea unui supraviețuitor. Ravi, cățelul care vorbește cu privirea by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62000_a_63325]
-
se lua cu treburile casnice, spăla, gătea... Atunci, mă simțeam foarte mândru, și nu atât de încredere, cât pentru faptul că mă socotea un fel de asociat... Dacă-mi pare rău de ceva și azi e că, o dată, i-am șterpelit vreo câteva napolitane și-o curmală al cărei gust îl simțisem întâia oară... Necunoscuții care intrau în prăvălie își închipuiau că sunt de-al familiei, vreun nepoțel mai isteț, și urma interogatoriul: Cum te cheamă... Câți ani ai?... Mergi la
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
îți ofereau ei să guști, ca să te îmbie la cumpărat. În al treilea rând, la Miliție nu ne-am plictisi mai mult decât ne-am plictisit la recepția asta idioată și poate am găsi și umbrela pe care i-au șterpelit-o ăia domnului la recepție. Hai să mergem într-un loc ca lumea." Ne-am dus. Se „înțelege", domnul căruia i se șterpelise umbrela eram eu și faptul era strict autentic. Emil Botta a reprezentat în viața mea o prezență
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
ne-am plictisit la recepția asta idioată și poate am găsi și umbrela pe care i-au șterpelit-o ăia domnului la recepție. Hai să mergem într-un loc ca lumea." Ne-am dus. Se „înțelege", domnul căruia i se șterpelise umbrela eram eu și faptul era strict autentic. Emil Botta a reprezentat în viața mea o prezență de puritate a ficțiunii. Într-o seară, pe când eram la pământ din cauza unor mizerii inimaginabile publicate împotriva mea și cărora nu aveam dreptul
Dorin Tudoran - Prietenii mei, scriitori by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/6452_a_7777]
-
Mai ales pentru țigări. Amîndoi aveam o silă seniorială față de mîrlani. Altădată, la Arad, unde se turna un film de-al lui, Titus nefiind de față în camera dublă a hotelului unde trăseserăm și nemaiavînd țigări și nici bani, îi șterpelisem din buzunarul hainei pusă pe un scaun o hîrtiuță de cinci lei, să cumpăr țigări. El fuma Kent, eu Carpați cu filtru ori fără. De obicei, refuzam țigările lui Kent - cu un moft proletar, zicea el. Uitasem să-i restitui
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
erijează în dușman al spitalelor... Vorbe nesăbuite, spuse la mare cătrănitură! Pentru că, dintr-odată, am auzit și vocea inconfundabilă a domnului ministru al Sănătății, Eugen Nicolaescu, stropșindu-se la prezentatoarea Jurnal-ului ca la o infirmieră prinsă în flagrant în timp ce șterpelea cu nerușinare din porția de carne a bolnavilor: - Doamnă, ori mă lăsați să vorbesc, ori închid telefonul! Invitați în studio diferite persoane care vorbesc în necunoștință de cauză, iar eu... Eu... Vreau să fac ordine la Sănătate, înțelegeți? Mă ascultați
Blide sparte by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11197_a_12522]
-
zăpadă de polistiren dacă le scuturăm, dar în care, dacă nu le scuturăm, nu se întâmplă nimic. Ei bine, pe vremea aceea exista pe acolo o piață de mărfuri în fiecare sâmbătă, iar hoțomanii de noi profitam de învălmășeală ca să șterpelim niscai portofele, fructe, plăcințele și alte produse care, schimbate apoi pe mărunțiș, ne dădeau oricum câte ceva. Totul mergea de minune până ce, într-o dimineață în care adunaserăm o sumă bunicică, au apărut în piață soldații Regelui. Ca să facă o razie
Avanpremieră editorială - Rui Zink - Cititorul din peșteră by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8795_a_10120]
-
tot viziteze expoziția, cu atât mai mult că, într-una din zile, un individ cu barbă slinoasă și duhnind a trăscău, o întrebase: - Pardon și schiuz my, doamnă, dumeatale chiar vrei să cumperi vreun tablou, ori numa' vrei să-l șterpelești pe gratis? Hi-hi-hi!... Nu bănuiala insului o enervase, ci râsul acestuia sunând precum scrijelitul pe-o oală cu smalțul sărit în câteva locuri, așa că îi trăsese una cu poșeta în cap și ieșise din Galerie având sentimentul că doar demnitatea
Posibilul amant al bunicii Parmenia... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/8079_a_9404]
-
în „Prețul tăcerii“, aduc sub ochii cititorului o lume în care furtul e la ordinea zilei: „Se fură orice: pământ, case, tablouri de patrimoniu. Se fură puterea politică, prestigiul profesional și banii din punga săracului. Chiar și libertatea se poate șterpeli dacă ai sub fund un fotoliu de ministru. Sau de senator. Sau de deputat“. În căutarea unui fir al speranței, personajele trec prin stări dintre cele mai absurde, prizoniere ale propriilor orgolii, lașități, neputințe. Olimpian Ungherea: Prețul tăcerii. Editura Phobos
Agenda2005-07-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283395_a_284724]
-
ca și înmormântări, când legau de gâtul viorilor năframe albe. Orice urzicenean în vârstă nu poate să nu știe de familia Carabulea ori de tribul Olmazu (cu acordeonistul mai tânăr, Basacu, jucam biliard la nea Luca). Țigan să fure, să șterpelească, la Urziceni?... Ferit-a sfântul! Erau niște domni, curați, onești; numai că atât știau și ei - să cânte. Am mai scris o dată - să mă ierte criticul - și despre Gioaca, țigăncușa ageră ridicată, la propriu, în balonul de observație al regimentului
La Monument by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15819_a_17144]
-
de zece-treisprezece ani, care se joacă de-a războiul și de-a ambuscada pe lângă și printre gheretele dezafectate ale muncitorilor de la o construcție recentă. Puștii trag, răpăind din gură, cu niște pistoale automate improvizate din țevi și din bare metalice șterpelite de pe un alt șantier din apropiere. După aspectul feței apoplectic și după răcnete, hipopotama în fustă colorată și înfoiată, și în târlici, pare să fi fost trezită din somn de larma mitraliorilor. Sau poate - de ce nu am presupune, de vreme ce gura
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
pe străzile metropolei și între altele în aria bogătașilor, a hotelurilor și imobilelor de lux. Însă erau primii abandonați pe care îi vedeam, poate șí pentru că am stat puțin la Rio, dar șí pentru că ziua mai umblau după cerșit, după șterpelit, după vreun ciubuc - chipurile, ca ajutoare la parcare. Acum, aceștia tremurau sub ploaia măruntă, trăgând fiecare de un cearșaf, dăruit, mi s-a spus, de vreun turist. Când am ieșit din restaurant, cel mic, închircit, era nemișcat și am spus
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
plastic din care-și iau elixirul halucinogen al fericirii - zic ei. Nu se grupează să protesteze la Guvern ori la Parlament, fug de "poliție", sau se retrag dacă bănuie că vrea cineva să-i ducă de unde au fugit; uneori mai șterpelesc ceva, de uz imediat necesar, căci teama de un "univers concentraționar" este încă puternică, până vor deveni adevărații, dexterii, hoți. Și nu prea se aud (spre deosebire de câinii hoinari municipali sau comunali, care latră de mama focului, sau de decenți greviști
Copiii străzii by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/16677_a_18002]
-
să taie vârful unuia dintre ei (pom de Crăciun? de nuntă? de ănmormântare?), dar apoi, s-au dumirit vecinii că le venea aer curat de la ei, ai respectau, ba chiar ("imitația la Români" - uneori sí benefică), unii, din ămprejurimi, au șterpelit sí ei câte un brăduț, de la munte, care s-a prins (fără să-i egaleze, ansa, pe "ănaintasi", ba chiar, din păcate, li s-au retezat, după o modă locală, până spre vârf, crengile, rămânând ca niște scobitori, cu pete
Bradul si toporul by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17495_a_18820]
-
mai angajează... Cerul să se fi prăbușit asupra mea, mi-ar fi venit mai ușor. Sunt nedreptăți și nedreptăți. Când înoți însă cu ochii scoși din cap, să ajungi la mal și când dracul, cu un hohot de râs, îți șterpelește malul din față... Foarte curios. Din asta, caracterul meu ieși întărit. Amărăciunea, câteodată, înalță. Totul e să nu se exagereze. Numit în locul meu, în aceeași zi, fusese Dinu Săraru, după cum am mai scris cu alt prilej. Nu zic nimic. Totuși
Sfinxul valah (variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14402_a_15727]
-
care fusese înainte doar un locțiitor, a putut să-și procure toate astea - casă, grădină, covoare - pentru că l-a înșelat pe tata, i-a suflat jumătate din firmă, însușindu-și producția de utilaje pentru construcții, ca mai târziu să-i șterpelească și reprezentanțele producătorilor de macarale, precum și licențele. Nouă ar fi trebuit să ne aparțină covoarele de mătase și nu lui Hackler, care a apărut în cele din urmă, după ce am așteptat o jumătate de oră. Purta un costum și cravată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe un nebun. Ai tras prea mult la măsea, măi băiatule, o să te alegi cu un glonț în cap fără să-ți dai seama, nu ar fi asta o prostie cît toate zilele, l-a întrebat în timp ce-l urmărea cum șterpelește un pachețel de tampoane sterile dintr-un dulăpior, crezînd că nu-l observă nimeni. Asta da camaraderie, dom’ Colonel, tresare admirativ Poștașul, îndoindu-se tot mai tare de calitatea articolului. Uite pe ăsta de exemplu l-aș face bucățele fără
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
care să zguduie toată țara, altfel n-o să avem nici un argument prin care să justificăm că am luat puterea, spune Broscoiul. Dacă tot am făcut-o lată cu teroriștii, spune Monte Cristo gîndindu-se la Regizoraș, la simulatoarele lui de foc șterpelite de la Buftea și la cele două genade defensive cu care i se fălise doar cu cîteva ore înainte, de ce să n-o mai facem o dată, mai ales că poporul asta vrea? Ar mai fi încă un amănunt esențial, își completează
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Isuse Hristoase, am exclamat. Îți poți Închipui, nu? Să mă duc moț la Karinhall și să spun: „Scuzați-mă, domnule prim-ministru, dar nu cumva se Întâmplă să știți ceva despre un valoros colier de diamante pe care l-a șterpelit unu’ dintr-o reședință de pe Ferdinandstrasse acum câteva zile? Sper că nu aveți nimic Împotrivă dacă arunc o privire prin sertarul lui Emmy, soția dumneavoastră, să văd dacă Îl are ascuns pe undeva printre bijuteriile ei?“ — Chiar că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
zi ne despărțea de plecarea din țară, o zi întreagă și lungă, iar pentru această ultimă zi eu îmi făcusem unele planuri, așa încât m-am dus la culcare devreme. Noaptea am visat că el era mort. Șobolanul nenorocit, cel ce șterpelise scrisoarea mea de dragoste către Ariana și o strecurase profesoarei de geografie, o urâtă care, întâmplător, purta același prenume. Murise ca un guzgan, strivit și îngropat sub un raft cu conserve. M-am uitat într-acolo și am băgat o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
devenit și hoț. Pentru că Toni îmi cerea mereu bani și, până la urmă, am căzut la învoială ca eu să fur alimente din frigiderul restaurantului și să le mâncăm împreună, acasă.” „Măcar furatul nu era ceva nou pentru tine. Aici ai șterpelit tot felul de lucruri din fabrică”, a replicat bunica. „Desigur, și nu numai eu, toată lumea, de la muncitor la director. Scoatem marfa pe poarta fabricii, pur și simplu. Dar într-un mod mai firesc și fără nici un sentiment de vinovăție. Face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
școală, i-am vorbit pentru prima oară unei stafii : — Dă-mi, te rog, imediat înapoi stiloul ! Am nevoie de el în clipa asta ! Curajul meu provenea din furia pe care mi-o provocase stafia care, în obrăznicia sa nemăsurată, îmi șterpelise stiloul pe care îl avusesem cu câteva clipe mai devreme în mână. Acum se amuza pe seama mea, văzând cum mă dădeam de ceasul morții să-l găsesc. Am simțit cum, surprinsă de noua mea atitudine, stafia stătea în cumpănă. Dacă
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]