337 matches
-
luăm esențialul, adică floarea, unică În tot anul. Păpădia oferă o permanentă prospețime: a unei plante care, deși neîngrijită, deci stimulată, dă mereu frunze. Și mai mult, depășind acea unicitate a Înfloririi care face ca frunza altora, precum urzica și ștevia, să nu mai fie bună de mâncat după Înflorire, păpădia e bună tot anul; căci aceeași plantă are oricând boboci, flori, fructe... Am comparat această plantă, la Îndemâna săracului, cu suratele ei, la Îndemâna bogatului, toate cu un latex amărui și cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mele organice și pentru că ai noștri erau foarte atenți la combinațiile noastre culinare, dar existau două de la care nu abdicam sub nicio formă. Doar Maia știa să le combine atât de elegant în arome și să le dea consistența necesară: ștevie și spanac cu sos de lămâie și iaurt, urzici cu hrean și-aș mai adăuga aici, colarezi<footnote bucățele de cocă sau găluști de orez care se fierb în lapte footnote> cu lapte, peste care aruncam din abundență scorțișoară măcinată
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
zeama de mușețel dreasă cu unsoare și ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor se face o leșie în care bolnavul se scaldă de mai multe ori. Se mai poate folosi și rădăcina de ștevie, fiartă în lapte dulce, și apoi lăsată o zi întreagă undeva la răcoare. Rezultate bune dă și băutura de rachiu în care a stat trei zile rădăcină de aloe. Gâlci. Se mănâncă hrean și se bea rachiu. Ca să spargă se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de câine turbat. Tuse. Ceapă coaptă în vatra focului la olaltă cu seu sau cu untură râncedă se leagă peste mijlocul bolnavului. Ceai făcut cu gălbenuș de ou, smochine, zahăr galben și zahăr negru. Se bea feierbinte. Uimă. Se fierbe ștevie în lapte și se pune pe bubă. Pentru a o face să spargă, se pune făină de vin. Această buruiană, înainte de întrebuințare, se freacă între pălmi. se cerne prin sită și apoi se fierbe în lapte dulce. Ulcior. Bubulița de pe
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
obiectelor de inventar, a terenurilor, pădurilor și lacurilor, care trec în administrarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător I. Imobile, inclusiv mijloacele fixe și obiectele de inventar aferente: 1. Cabana Pralea, județul Bacău 2. Cabana Filia, județul Covasna 3. Cabana Ștevia, județul Prahova 4. Complexul "Nemțisor", județul Neamț 5. Casa de vînătoare Reșca, județul Olt II. Mijloace fixe, obiecte de inventar din dotările următoarelor cabane și complexe de vînătoare și piscicole: 6. Adea - Socodor județul Arad 7. Balc județul Bihor 8
HOTĂRÂRE nr. 115 din 7 februarie 1990 privind aplicarea Decretului-lege nr. 30/1990 în legătura cu trecerea patrimoniului partidului comunist român în proprietatea statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106970_a_108299]
-
am stat totdeauna bine la politică, aveam, pe vremea lui Ceaușescu, cea mai avansată ideologie, dar nu aveam mașini și tehnologie, și nu știu de ce, cei de dincolo, nu acceptau schimbul. N-ați observat? Cu cât se scumpește spanacul și ștevia, cu atât scade prețul la evenimentele politice, îți poți umple sacoșa, fără să plătești aproape nimic: ceva timp, ca să te uiți, să asculți și să te minunezi de ce se poate arunca pe piața ideologică. Cum ți se mai luminează viitorul
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Ononidis Osul iepurelui 3,00 12,00 157. Petasitidis Captalan 2,00 12,00 158. Polygonati Pecetea lui Solomon 1,60 13,00 159. Polypodii Feriguta 10,00 45,00 160. Primulae Ciuboțica cucului 10,00 45,00 161. Rumicis Ștevia stînelor 2,50 15,00 162. Saponariae Săpunarița 4,50 19,00 163. Scopoliae Mutulică 4,50 19,00 164. Symphyti Tătăneasa 2,00 10,00 165. Taraxaci Păpădie 3,50 20,00 166. Urticae Urzica 1,80 10,00
DECRET nr. 82 din 17 aprilie 1980 privind stabilirea preţurilor de contractare, de achiziţie, de producţie şi de livrare la plantele medicinale şi aromatice, a preţurilor de producţie de livrare la uleiurile eterice şi a preţurilor de producţie la unele medicamente şi produse cosmetice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127955_a_129284]
-
brânzeturi fermentate grăsimi:*animale: unt, smântână *vegetale: untdelemn, ulei de măsline (grăsimile se evita în perioada de cetoza) legume și zarzavaturi: varză (albă, roșie, de Bruxelles) conopida, gulii, spanac, dovlecei, vinete, roșii, marole, păpădie, urzici, măcieș, ridichi, ciuperci, ardei gras, ștevie, gogoșari, castraveți, untișor, loboda, fasolea verde păstăi, frunze de mărar, de pătrunjel, măcriș, cimbru băuturi: *alcoolice: vin sec *nealcoolice: ape minerale, ceai și cafea îndulcite cu zaharina sau ciclamat, sucuri dietetice (fără zahăr) ATENȚIE! este interzisă folosirea că îndulcitor a
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
de legume preparate O ceașcă de legume crude sau înăbușite O ceașcă de legume crude sau înăbușite 3-5 ori pe zi O ceașcă de legume crude sau 154 salată sau înăbușite 3-5 ori pe zi Legume verzi (spanac, urzici, pătrunjel, ștevie), gulii, sfecla, ardei roșii, hrean, ceapă, roșii, ridichi, usturoi, morcovi, țelina. 2-5 ori pe zi Majoritatea legumelor sunt benefice (cât mai ecologice și mai proaspete) Foarte benefice: morcovi, spanac, pătrunjel, praz, dovleac, usturoi, ceapă, hrean, gulie, ridichi Sfecla, varză, morcovi
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
Autobuzul, care își cumpărase un microbuz. La Conțești este zonă legumicolă și Victor s-a gândit să încerce și el ceva. “M-am dus la Autobuzul și am cumpărat un TEVEU. Dar până să iasă legumele primăvara, căram țigănci cu ștevie și urzici. Luam două-trei salarii într-o noapte. Țigăncile stau pe lângă pădure. Le luam 100 de lei pentru un sac. Intrau 15 pe 9 locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam la piețe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
iasă legumele primăvara, căram țigănci cu ștevie și urzici. Luam două-trei salarii într-o noapte. Țigăncile stau pe lângă pădure. Le luam 100 de lei pentru un sac. Intrau 15 pe 9 locuri. Sus pe portbagaj puneam 30-40 de saci cu ștevie pe care o duceam la piețe la Sălăjan, la Obor, Râmnicu Sărat, Big Berceni, Miniș. Seara, mă duceam și-i luam înapoi. Mai luam 100 de lei de persoană. O țigancă câștiga 1000 de lei pe un sac. După ștevie
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ștevie pe care o duceam la piețe la Sălăjan, la Obor, Râmnicu Sărat, Big Berceni, Miniș. Seara, mă duceam și-i luam înapoi. Mai luam 100 de lei de persoană. O țigancă câștiga 1000 de lei pe un sac. După ștevie, veneau legumele la rând. Ridicam saci cu pepeni pe portbagaj și pe urmă m-am operat și de hernie de disc. Călușul Construcția lui, de la pământ, vine de departe, din hăurile geneticii neamului și l-a ajutat să scape de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARA Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de potbal. Se pune la fiert 1 l de borș cu sare și opărim pe rând frunzele. Umplutura se face din 300 g carne de vițel, 300 g carne de porc, 300 g carne de
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
întâi ni se încredințau păsările de curte (rațe, gâște, curci) care, spre deosebire de găini, își duceau viața în colective, lăsate libere sau în țarcuri, care nu se hrăneau singure. Noi trebuia să le culegem frunze de plante spontane (știriță, lobodă, nalbă, ștevie, spanac, păpădie etc.) sau cultivate (bostan, sfeclă, floarea soarelui ș.a.), pe care trebuia să le hăcuim cu satârul (aveam degetele pline de cicatrice) și să le amestecăm cu făină de porumb sau cu cereale); pe la 5-6 ani eram promovați la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
absinthium (pelin), Brossica nigra (muștarul negru),Cichorium intybus (cicoare), Crataegus monogyna (păducelul),Galanthus nivalis (ghiocelul), Hippophaea ramnoides (cătină albă), Hypericum perforatum (sunătoarea),, Matricaria chamomilla (mușețelul), Mentha piperita (menta), Plantago lanceolata (pătlagina),Primula officinalis (ciuboțica- cucului),Rosa canina (măceș),Rumex alpinus (ștevia),Salix alba (salcia albă), Sambucus nigra (socul),Taraxacum officinalis (păpădia), Urtica dioica(urzica)ș.a. FAUNA Fauna de pe teritoriul comunei Șipote este reprezentată prin asociațiile faunistice de silvostepă, de terenuri agricole, asociații faunistice de luncă, de ape curgătoare și stătătoare. Deci
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc., limacșii rod cavități profunde
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
secreții translucide, ce constituie “roua de miere”, pe care se dezvoltă fumagina. În felul acesta asimilația clorofiliană nu se mai desfășoară normal, în timp ce respirația este intensificată. Păduchele verde al castraveților transmite numeroase viroze de la castraveți, pepeni dovlecei, bob, soia, salată, ștevie, revent, spanac etc. Pragul economic de dăunare: 4 - 5 afide/frunză. Măsuri de prevenire și combatere La semnalarea primelor colonii de păduchi se aplică tratamente chimice cu unul din produsele: - Chess 25 WP - 0,04 %; - Pirinor 25 WG - 0,10
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pătrunjel, mărar) precum și unele fructe proaspete (mere, pere, piersice). Efecte bune are o cură de coacăze negre, timp de 2 săptămâni. Timp de 3 zile consecutiv, se bea câte 1 litru lapte dulce În care a fiert o rădăcină de ștevie. Atât timp cât bolnavul are febră, se va bea câte un pahar cu suc de lămâie, din oră În oră, până la scăderea temperaturii, având efect În alcalinizarea organismului și În eliminarea toxinelor nocive. După fiecare masă sau ceai consumat se poate lua
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
numai ca desert ci și Înainte sau Între mese, contribuind la deplasarea rapidă a materiilor reziduale prin tractul digestiv. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de castraveți, varză albă și roșie, conopidă, salata verde (la masa de seară), spanac, ștevie, ridichi negre, ceapă (1-2 linguri ceapă rasă amestecată cu ulei), praz, usturoi, mărar, pătrunjel, leuștean, morcov ras, țelină, sfeclă roșie, fasole verde, mazăre verde, tomate, vinete, dovlecel, dovleac, asmățui etc. Bune rezultate dă sucul din legume preparat dintr- un pumn
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
și le dăm la fiert. Pentru ca sarmalele să fie cât mai gustoase, se fierb la foc mic timp de 4-5 ore. SARMALE DE VARĂ Aceste sarmale se fac vara, deoarece se învelesc în frunze diferite cum ar fi cele de ștevie, hrean, fasole, tei, zmeură sau de potbal. Se pune la fiert 1 l de borș cu 102sare și opărim pe rând frunzele. Umplutura se face din 300 g carne de vițel, 300 g carne de porc, 300 g carne de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
mele organice și pentru că ai noștri erau foarte atenți la combinațiile noastre culinare, dar existau două de la care nu abdicam sub nicio formă. Doar Maia știa să le combine atât de elegant în arome și să le dea consistența necesară: ștevie și spanac cu sos de lămâie și iaurt, urzici cu hrean și-aș mai adăuga aici, colarezi cu lapte, peste care aruncam din abundență scorțișoară măcinată. Până pe la 8 ani am avut o singură plăcere în a-mi alege locul
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Îmi puneam dinainte, la excelentul restaurant Enescu și Andreescu de lângă grădina palatului regal, sau la Toboc, În Bărăție, sau uneori și mai bine acasă, la nevastă: o far furie cu tahân sau cu ciorbă de caracatiță, sau de mânătărci, de ștevie, de lobodă sau, mai bune ca toate, o ciorbuliță de fasolică oușoară, cu o ceapă tocată mărunt la masă, ardei iute, piper, untdelemn, oțet și un pumn de măsline la un loc, și din care să mănânci, vorba ceea, până
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
noi, din Argeș, iar alături o inimă gălbuie de varză acră cu zeama ca spirtul - să-ți sară căciula din cap, nu altceva - și cu puțin ulei, ardei pisat, hrean și măs line; apoi, pilafurile de raci, de mânătărci, de ștevie sau de spanac: cum și toate iahniile de pe lume, de fasole, de cartofi, de bob, de mânătărci sau de hribi sălbatici, de caracatiță, de praz și de arpagic; cum și fasolea bătută „În cruci“, cu ceapă prăjită și cu boia
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel (Polygonum bistorta, Polygonum aviculare, Polygonum amphibium), Iarbă roșie (Polygonum hidropiper), Hrișcă deasă (Polygonum convulvulus). Familia Thimelacee. Lemnul câinelui (Daphue mezerum) Familia Santalacee. Măciulie (Thesium
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia), Ștevia de munte (Rumex alpinus), Lujerul broaștii, Măcriș mărunt (Rumex acetosella), Troscoțel (Polygonum bistorta, Polygonum aviculare, Polygonum amphibium), Iarbă roșie (Polygonum hidropiper), Hrișcă deasă (Polygonum convulvulus). Familia Thimelacee. Lemnul câinelui (Daphue mezerum) Familia Santalacee. Măciulie (Thesium intermedium, Thesium alpinum). Familia Euphorbiacee
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]