97,255 matches
-
relevanță clinică, dar și la ora preluărilor critice, apreciabile nu atât ca un progres în plan local, ci mai întâi de toate ca o determinantă a discuțiilor și a disputelor psihanalitice în genere. Pentru că trebuie spus că nici operele acestei științe comprehensive de o mare subtilitate nu sunt, de foarte multe ori, cele mai univoce, nici conceptele ei mai inițiatice nu excelează adesea prin transparență. însă ceea ce provoacă într-un mod chiar mai direct competențele autohtone rămâne echivalarea terminologiei. Situația emblematică
Opțiuni terminologice by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15342_a_16667]
-
subtitrare (deși, în cele peste douăsprezece ore dintre transmisia în direct și redifuzare, ar fi fost, teoretic, posibilă o subtitrare). Se știe, ceremonia Oscarurilor are în spate o întreagă tradiție, edițiile ei ar putea fi studiate ca material didactic al "științei de a face un show". Dacă nici ei nu știu să facă un show, atunci cine? Din păcate, în loc să ne lase să ne bucurăm de spectacol, așa cum a fost el gîndit, televiziunea gazdă l-a cvasi-masacrat - din punct de vedere
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
suprateran pe 5 nivele"); în medicină ("niveluri semnificative de imunoglobuline"; "creierul uman are 3 nivele de operare"), în arheologie ("trei niveluri de depuneri arheologice" - și "cele două nivele de locuire, datate în a doua jumătate a secolului XV"); în diferite științe și tehnologii ("aceste lentile au 3 niveluri optice"; "nivele plasmatice ale oxidului nitric"; "senzori pentru a depista existența unor nivele periculoase de gaz"). Numărul mult mai mare de atestări ale pluralului în -e pare totuși să indice o preferință, o
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
poveste a cărei atmosferă amintește pregnant de romanele lui Paulo Coelho, și în special de Alchimistul, acesta însuși istoria unei aventuri către cunoaștere, ratată și împlinită totodată prin întoarcerea către propria ființă. Bună cunoscătoare a filozofiei medievale și pasionată de științele oculte (un alt element pe care-l are în comun cu scriitorul brazilian), Olga Tokarczuk reușește să construiască o lume electrizantă al cărei centru de greutate îl constituie Cartea, un alt nume dintre multele posibile - Graal, piatra filozofală, elixirul tinereții
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
mai puțin în măsură să-i deslușească taina: lui Gauche, înlănțuirile de semne nu-i spun nimic de vreme ce el nu poate citi. A nu ști carte devine astfel a nu afla Cartea. Băiatului căruia îi fuseseră refuzate în același timp știința scrisului și darul vorbirii își capătă glasul la contactul cu magicul obiect ascuns printre ruinele mănăstirii. I se păruse totdeauna că "puterea omenească stă în cuvinte" și se purtase față de ele "cu un respect deplin, ca și cum prin realitatea lor ele
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
ei, Valeria și Virginia, le-a dat o educație aleasă și le-a crescut cu dragoste, așa cum fusese crescută și ea de mama ei. Valeria a fost solistă de operă și i se spunea „Privighetoarea Iașului”, iar Virginia a studiat științele. Amândouă au scris poezii. Veronica disprețuia distracțiile ușoare și festivitățile, pe care le ocolea, cu toată poziția socială Înaltă pe care o avea. Urmând sugestia lui Maiorescu că Veronica ar fi născută pentru a zăpăci destinele marilor bărbați, diferiți istorici
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
E. Lovinescu". Fiindcă tot îi citez mereu pe cei trei, încerc să le fac succinte caracterizări, deoarece adevărata lor carte de vizită de cercetători în domeniul literaturii o realizează fiecare prin relieful stilului lor propriu. Îi caracterizează perseverența, buna credință, știința dobîndită în ani de aplecare peste periodicele și cărțile Bibliotecii Academiei, unde chiar că sînt ca la ei acasă. Îi deosebește, dar îi și apropie întru emulație, de la voința de a demonstra pînă la culegere de date și analize, prin
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
Humanitas, 2001) bine primit de comentatorii anului trecut. Psihologia politică e un domeniu pluridisciplinar (sau interdisciplinar, în terminologia nord-americană), situat în punctul de întîlnire dintre psihologie, sociologie (s-a născut de altfel dintr-o altă disciplină recentă, psihologia socială) și științele politice. Există deja tratate de psihosociologie traduse sau scrise de autori români, dintre care merită remarcat cel publicat în 1994 de I. Radu et alii, dar și studiile lui Serge Moscovici, căruia îi este dedicată cartea autoarei arădene (L'ère
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
a preocupărilor de pînă acum ale Laviniei Betea. Cu un astfel de prim pas, această disciplină va căpăta probabil o atenție sporită în mediul academic românesc. Lavinia Betea, Psihologie politică: individ, lider, mulțime în regimul comunist, Editura Polirom, Iași, (Collegium. Științe politice), 2001, 296 pag., f.p.
Tehnici de propagandă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15468_a_16793]
-
O prezentare schematică a ideilor lui Searle riscă să "naivizeze". Încerc, totuși, să desprind cîteva idei fundamentale. Poziția filosofului e tranșant realistă. Există, potrivit lui Searle, o singură lume, ale cărei trăsături esențiale sînt cele descrise de fizică, chimie și alte științe ale naturii; există o realitate exterioară nouă, complet independentă de reprezentările noastre, așa cum e zăpada de pe Everest, și infinit de multe sisteme posibile de reprezentare adecvată a acesteia; există o realitate socială, fapte sociale, ca vînarea unui leu de către hiene
Limbaj și instituții sociale by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15470_a_16795]
-
între 1987-1989), trăitor în diferite capitale europene, inclusiv la Paris, traducător de poezie portugheză, autor al unor zeci de romane în mare parte premiate și ecranizate, Antonio Tabucchi "pune în aplicare", în thriller-ul Capul pierdut al lui Damasceno Monteiro, știința sa despre critica filosofiei iraționaliste moderne de tip lukácsian. De altfel, Georg Lukács, cu antropocentrismul său pozitiv (arta are "menire dezalienantă, dizolvă fetișurile vieții cotidiene, aparența obiectuală a relațiilor umane") și ontologia în centrul căreia se află analiza categoriei fundamentale
Capul tranșat al parlamentarului by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15461_a_16786]
-
deceniu fiind, la noi, unul de renaștere rapidă și de dezvoltare devorantă a gazetăriei. De altfel, Șerban Foarță e și autorul unui ingenios și subtil eseu despre jurnalism - Dublul regim (diurn/ nocturn) al presei (1997) - și se plasează cu bună știință în plin paradox: un poet aflat sub semnul esteticului, al ludicului, al scriiturii manieriste și rafinate se ocupă de scriitura cea mai directă, de textele care, cu o redactare adesea elementară și neglijentă, își asumă condiția perisabilității. Din fericire, paradoxurile
Poezie și limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15499_a_16824]
-
Nichita Danilov Născut la 8 septembrie 1971, Sean Cotter a studiat științele umaniste la Universitatea din Dallas, Texas. Membru al Asociației Traducătorilor de Literatură Americană, (American Literary Translators Association), instructor la Unviersitatea din Michigan, Sean Cotter se află în prezent în România cu o bursă Fulbright pentru proiectul cu tema "Lucian Blaga
"Libertatea și democrația - valori pe care trebuie să le apărăm cu orice preț..." by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/15435_a_16760]
-
ori îl place pe celălalt, pe individul (fără supărare) în compania căruia am discutat des împreună în viața reală. Cum se întâmplă. Fără să-l fi provocat. Fără să-l fi contrazis. Fără să-l pun în inferioritate... Cu bună știință sau neștiință, el a emis maxime pe care le notai numaidecât, nu fără mirare de ins, cât de cât informat. Transcriu una din frazele lui Rânzei, punând cursive, onest, să nu reiasă că-mi arog cumva vreun drept, nepermis, de
Tocmeala by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15496_a_16821]
-
ar fi inactuală este un fals grosolan. Pe de altă parte, mie mi s-ar părea normal să te simți bine într-o companie care merge de la Augustin la Pascal și la oameni ai veacului, unii dintre ei oameni de știință...E cel puțin la fel de onorabil ca a fi în largul tău în compania lui D'Holbach, Condorcet sau Karl Marx. Foarte curios: dinăuntrul unei ideologii, corectitudinea politică, unde nu se admit discriminările - ceea ce e foarte frumos - dinăuntrul acestei tabere apare
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]
-
adîncime. Proiecția vastă în stare să arunce punți spre sinteze între domeniile cele mai diferite, ceea ce presupune matură cunoaștere a culturii, și literaturii, dar și a cunoașterii problemelor epocii, altele decît cele abia menționate, Și, mai presus de orice, presupune știința celor trei autori ai "notelor" de a se aventura printre miile de pagini ale publicațiilor periodice românești interbelice de unde, prin deducție, susținută de solida lor pregătire, Margareta Feraru, Gabriela Omăt și Alexandru George să depisteze, în stilul propriu și cu
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
și Margareta Feraru. Ed. Minerva, București, 1999, 475 p.; Vol. IV. Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt. Ed. Minerva, București, 2000, 690 p.; Vol. V. Note de Alexandru George, Margareta Feraru și Gabriela Omăt. Fundația Națională pentru Știință și Artă. Academia Română. Institutul de Istorie și teorie literară ,, G. Călinescu". Ed. C.N.I. ,,Coresi" S.A., 2001, 720 p. 2) - Caete de Dor. Metafizică și poezie. Vol. i (nr. 1-4, 1951, Paris). Ediție critică. Preambul de Constantin Amăriuței. În loc de prefață un
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]
-
a trăi înseamnă și aceea de a mînca, de a ști cît și cum, de ce are nevoie trupul pentru a se bucura, dar și ochiul în jocurile estetice pe care le practică. În Franța sau în Japonia, aceasta este o știință fabuloasă care îți ia mințile. Iată că de o vreme încoace, Radu Anton Roman, șugubăț și năstrușnic în formulări, încearcă să ne inițieze în rafinamentele gastronomiei, să ne trezească simțurile, să ne introducă în fabulosul poveștilor din spațiul mioritic, să
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
conversație, să rîd chiar dacă nu îmi vine. Nu vreau să aflu nimic nou. Nici rele, nici bune... Răspund. O voce dulceagă și fermă, siropos de politicoasă dorește să vorbească cu doamna Adela. Rămîne absolut surprinsă cînd îi comunic că, după știința mea, doamna Adela nu poate fi găsită la acest număr. Ușor îndoită și țîfnoasă îmi spune: "Mulțumesc. O zi bună." Mă sucesc, mă-nvîrtesc, îmi dau seama că frigiderul e gol și fug în colț, la măcelărie, să cumpăr ceva. Lili
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15521_a_16846]
-
care ea scrie despre etnologie însă e oarecum derutant și îi va irita probabil pe etnologii "serioși". Metoda ei pare să fie mai puțin o metodă și mai mult o stare, iar cei care vor să învețe ceva despre această știință vor fi dezamăgiți. Autoarea urăște cărțile de tipul "cutare disciplină pe înțelesul oricui" și crede că acestea creează semidocți, printr-un fel de "turism cognitiv" în care se angajează medici și arhitecți în goană după cultură generală. în consecință, alege
Irina Nicolau, scriitoarea by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15514_a_16839]
-
complimentele ce-i demonstrau artă de a flirta, dar nu-și permitea cochetării ieftine, ca usuratecele băbuțe pofticioase ce uită că nu mai sunt copile și se lasă Împinse spre speranțe de amor În acel Paris atotpromitător care, cu Înaltă știință a frivolității, ajunsese să ridice mult peste cutumele obișnuite baremurile vârstelor amoroase. Parisul acela lipsit de prejudecăți, oferind midinete drăgăstoase pentru moșnegii aproape damblagii, dar importând și italienescul termen de gigolo pentru băieții arătoși care nu se sinchiseau de cărnurile
Femeia fie ca regină.... In: Editura Destine Literare by Corneliu Leu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_354]
-
percepe și experimentează propria realitate (cum nu putem experimenta durerea de dinți a altcuiva); fiecare trăiește singur. Nici măcar îndrăgostiții nu se pot contopi. Nici în iubire, limitele, singurătățile, nu dispar. Fiecare își va croi deci singur morala și înțelegerea lumii (știința, logica și filosofia fiind născocite pentru a da vieții sens). Dar nici măcar marile sisteme filosofice nu sunt universale - cracterizând doar orizontul individual al creatorilor lor. Cine ar putea percepe concomitent toate aceste perspective individuale, ar stăpîni, în infinita lor multiplicitate
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
brațelor, bătutul în masă ori în... propriul piept) nu sunt consensuale vorbelor (ba, dimpotrivă!) și atunci precizia folosirii cuvintelor devine imperios necesară. Chiar conceptul de politică a avut o dinamică vizibil sensibilă de-a-lungul istoriei, începând cu accepția elenă de "artă, știință a conducerii unui oraș". Au fost cazuri când "politică" a fost considerată și activitatea albinelor sau furnicilor, ori aceea din utopii. Definirea "politică" a utopiilor ar presupune însă evoluția, dinamica a lor, nu doar înscrierea în plan static, asemenea unor
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
mai țin de categoriile spațiului, ci, tot mai mult, de cele ale timpului: diferența dintre centru și periferie se face între un timp de lucru și un timp al vacanței. Preferința pentru informația indirectă, mediatizată, în detrimentul observației directe (inclusiv în știință, unde rezultatele experimentelor sînt citite și interpretate de instrumente perfecționate, observația directă fiind din ce în ce mai rară) are efecte stranii asupra percepției în sine: "efectul de real suplinește, se pare, realitatea imediată". Criza marilor narațiuni în favoarea micro-narațiunilor se dovedește a fi o
Despre Cetate și timpurile ei by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15533_a_16858]
-
a Scrisorii pierdute, Caragiale ar fi făcut din politicieni liberali de provincie senatori, deputați și miniștri, colegi cu Maiorescu, Brătianu și Carp. E cît se poate de inexactă ideea că lumea lui Caragiale e urîtă, imbecilă, primitivă și mizeră. După știința mea, în afară de M. Ralea, dintre cei vechi, doar Șt. Cazimir (în Caragiale față cu kitschul) a combătut ideea că scriitorul ar fi cam excesiv. Caragiale e un satiric fără violență. Nu-și urăște personajele (el a spus-o!), ci doar
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]