740 matches
-
din secolul trecut de numele lui a fost atașată eticheta de pionier al unor subgenuri: primul roman științifico-fantastic (Drum printre aștri, 1954, în colaborare cu Radu Nor, de fapt primul roman de gen doar pentru epoca realist-socialistă) și prima povestire științifico-fantastică pentru copii (O întâmplare în împărăția zăpezilor, 1959). Romanele Drum printre aștri și Robinsoni pe planeta oceanelor (1958, în colaborare cu Radu Nor) ilustrează într-o manieră de inspirație sovietică formula space-opera: se descriu peripețiile unor astronauți civilizatori sau doar
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
grafică). Intenția declarată a publicației este promovarea literaturii SF. Rubrici: „Forum”, „Spațiu”, „Opus XXI”, „Univers SF”, „Film”, „Meridian”. Alături de incitante articole de știință prospectivă, se publică proză de Horia Aramă, Mihai Răuță, Romulus Bărbulescu, George Anania, precum și traduceri din literatura științifico-fantastică a scriitorilor Arthur C. Clarke, Brian Aldiss, Isaac Asimov, Ph. J. Farmer, H. Ellison. Transpunerile în românește sunt semnate de Cornelia Alexoi-Columbeanu, Mihai Bădescu, Constantin Cozmiuc, Ion Doru Brană. Alți colaboratori: Alexandru Mironov, Dan Farcaș, Dan Vardie, Dorel Dorian, Ionel
STRING. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289983_a_291312]
-
să semene cu anarhiștii ruși din romanele lui Dostoievski. Psihologia lui devine descifrabilă într-o oarecare măsură dacă îi citim cu atenție povestirile SF. Cititorii poate au uitat că vehementul acuzator al clasei politice a început prin a scrie povestiri științifico-fantastice și că a rămas un fidel al genului, o dovadă constituind-o chiar apariția recentului volum Omohom, subintitulat "ficțiuni speculative". Cristian Tudor Popescu nu este doar autorul rechizitoriilor nemiloase din Adevărul, nu este numai cel ce rostește diatribe sarcastice la
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
să-și apuce adversarul de trunchi, imediat după cupă, și să-l îndoaie, întorcându-i-o spre sol. Lipsit de fluxul vital, acesta murea spre seară, dacă operația era începută în zori, când rezervele de energie erau relativ scăzute." Umor științifico-fantastic Remarcabil este și umorul din unele povestiri. În Marea încleștare "vedem" cum se va trăi în România secolului următor. Oamenii vor avea pantofi de duralit, iar pe ruta Brănești-Pantelimon-Piața Unirii va circula un aerobuz. Extraordinar! Numai că obiceiurile vor rămâne
UN CRISTIAN TUDOR POPESCU MAI PUȚIN CUNOSCUT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17138_a_18463]
-
de Romanul adolescentului miop al lui Mircea Eliade. Destinul Aïsei este o duioasă poveste a iubirii conjugale, cu parteneri reeditând ființa simbiotică a cuplului mitologic Philemon și Baucis, dar nu și destinul lui fericit. În Luminile Capricornului, B. abordează romanul științifico-fantastic, arie în care mai dăduse un scenariu cinematografic (Sfârșit), cuprins în volumul Oameni în ceață. Pe scheme convenționale și cu personaje-emblemă, el reușește să lege o intrigă simplă, dar coerentă, împăcând poezia aventurii cu idealul unei unități utopice. Între operele
BIBERI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285719_a_287048]
-
Pentru libretul la Divanul persian (muzical după Mihail Sadoveanu) este distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor. Scenariile sale obțin de două ori Premiul Asociației Umoriștilor și trei premii ale Asociației Profesioniștilor de Televiziune din România. S. inaugurează în 1955 colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editată de revista „Știință și tehnică”) prin Meteoritul de aur. Într-o conjunctură nefavorabilă dezvoltării genului SF, în plină perioadă dogmatică, autorul reușește să nu facă prea multe concesii cenzurii și să depășească și granițele literaturii de consum. Abordează întâmplări
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]
-
rămâne în Republica Federală Germania, unde se reprofilează profesional, lucrând ca analist de sisteme (1985-1999), ulterior ca șef al compartimentului de software la firma GIB din München. S. debutează, ca majoritatea autorilor SF din primele decenii postbelice, în colecția „Povestiri științifico-fantastice”, în 1962. Textul de debut, Cătălina, este o derivare liricoidă din Luceafărul eminescian, cu specificarea că disponibilitatea cosmică a lui Hyperion este preluată, literal, de un astronaut. Cu romanul Proba tăcerii (1965), publicat în foileton în aceeași colecție, prozatorul descoperă
SASARMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289505_a_290834]
-
de prozator, S. confirmă înclinația fantezistă, ca și umorul. Povestirile din Drumul Gomorei (1967), unde se regăsește ceva din spontaneitatea și verva demistificatoare a lui Marin Sorescu, pornesc de la simbol pentru a dezvolta o concluzie insolită sau umoristică. În proza științifico-fantastică din Femeia venită de sus (1971), Crâncena luptă dintre „Ate”și „Abile” (1976), Trofeul (1980) se păstrează, cu intenții polemice, recuzita genului, dar accentul nu cade pe inventivitate, ci pe meditația existențială, pe satirizarea hipertehnicizării sau pe reconstituirea unei atmosfere
SCOROBETE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289570_a_290899]
-
Eugen Uricaru, o dezbatere la care participă tineri regizori de teatru (Cătălina Buzoianu, Alexa Visarion, Alexandru Colpacci, Dan Micu). Emil Brumaru deschide, sub titlul „Diligența poștală”, o rubrică de consiliere a aspiranților la recunoaștere literară. O pagină e consacrată literaturii științifico-fantastice. În numerele următoare se continuă publicarea de interviuri (cu Virgil Mancaș, Cleopatra Lorințiu, actorul Mihai Mălaimare, Mircea Săndulescu, Mircea Florin Șandru, Werner Söllner, Alexandru Dobrescu, Doina Uricariu, Mircea Nedelciu), sunt găzduite proză scurtă (Eugen Șerbănescu, Sorin Preda, Mircea Nedelciu, George
SCANTEIA TINERETULUI. SUPLIMENT LITERAR-ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
tineretului”, de unde în 1960 se transferă la „Viața studențească”, iar în 1962 la revista „Știință și tehnică”. Aici face parte și din colectivul care editează una din cele mai populare tipărituri pentru tineret din anii ’60-’70, „Colecția de povestiri științifico-fantastice”. Spirit refractar și nonconformist, în 1975 e mutat la revista „Magazin”, anul 1989 îl găsește la ziarul „Munca”. În 1991 înființează Editura Geneze și revista cu același titlu. Director general al Regiei de Difuzare a Cărții Arcadia (1990-1992), al Societății
VADUVA-POENARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290404_a_291733]
-
mai târziu, manuscrisele păstrate relevând mai multe asemenea încercări nefinalizate. Un notabil succes de public l-au înregistrat poveștile pentru copii ale lui V.; cea mai cunoscută, Ber-Căciulă (1920), a beneficiat la interval de câțiva ani și de o continuare „științifico-fantastică”, basmul Ber-Căciulă împărat (1928). Dintre poeziile în manieră folcloric-lăutărească strânse în placheta Cântecele lui Iancu (1924), o carieră nesperată va face textul romanței Maria neichii, Marie. SCRIERI: Draci și strigoi, București, 1899; Mârlanii, pref. M.Gh. Bujor, București, 1911; Fără pâine
VISSARION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
viziune mai pragmatică, unde accentul cade atât pe text, cât și pe SF. Textul capătă stil, iar SF-ul rigoare și vocabular. O postfață-manifest avansează următoarea diferență specifică a „ficțiunilor speculative” (sintagmă pe care autorul o preferă aceleia de literatură științifico-fantastică) față de literatura mainstream: „literatura generală pune în evidență idei despre lume, SF-ul construiește lumi pentru idei.” Consecvent acestui program, P. construiește povestirile în jurul unui model cerebral, de o logică riguroasă, care nu exclude însă manevrele emoționalului. Semnificativă pentru descrierea
POPESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288927_a_290256]
-
Russo, I. Creangă), precum și câteva ediții comentate (I.I. Mironescu, G. Topîrceanu, I.L. Caragiale). De experiența în acest domeniu, de familiarizarea cu diversele formule ale literaturii române este legată și opera sa de prozator. Două volume de povestiri, purtând etichetele „fantastice”, „științifico-fantastice” și „aproape fantastice” - Reverberație rupestră (1982), Locuitorii planetei albastre (1988), ultimul pentru copii -, schițează o tentativă de a explora umoristic, înaintea modei intertextualismului, cele mai neașteptate surse livrești și de a experimenta formule narative diverse (Misiune disciplinară, Metropolitană, În adâncuri
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
Germania, la Freiburg, unde practică medicina homeopată și medicina psihosomatică. Are o bogată activitate științifică - autor de studii de specialitate, de manuale și capitole în diferite tratate publicate în țară și în străinătate. Ca scriitor debutează în 1967 cu proză științifico-fantastică în „Preludiu”, supliment al „Scânteii tineretului”. Publică poezii și teatru în „Luceafărul”, „Viața studențească”, „Astra”, „Albina”, „România literară”, „Săptămâna”, „Amfiteatru”, „Jurnalul literar” și colaborează la reviste românești din străinătate: „Vatra”, „Căminul”, „Cuvântul românesc” ș.a. Prima carte, Butoiul lui Diogene și
NEAGU BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288384_a_289713]
-
VIII.1985, Ciudad de México), poet și eseist. Se trage dintr-o familie de intelectuali: mama, Ștefania Petra, era profesoară, iar tatăl, Nicolae Petra, medic. Tânărul urmează cursurile Liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, visând să ajungă biolog și frecventând literatura științifico-fantastică. Sub influența părinților, care voiau să îi asigure o profesiune practică, urmează cursurile Academiei Comerciale din București, unde la scurt timp după absolvire își trece doctoratul. A publicat studii economice privind pătrunderea capitalului străin în România. A fost angajat un
PETRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288773_a_290102]
-
an și romanul Fapt divers. Până la încheierea războiului va mai publica în „Vremea”, la intervale destul de mari, reportaje și însemnări de drum, precum și al doilea roman, Joc de oglinzi (1943). După aproape cincisprezece ani izbutește să tipărească în colecția „Povestiri științifico-fantastice” a revistei „Știință și tehnică” Balaurul mărilor (1957), Cântecul Lebedei (1958) și O întâmplare de necrezut (1960). Aceluiași gen îi aparțin și amplele nuvele Audacia (1963) și Minuni la Mărgărit (1965), cărora li se adaugă biografiile romanțate Omul din lună
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Viața studențească” ș.a. Scriitorul este foarte activ în mișcarea SF românească și europeană. Prezent în numeroase antologii ale genului, alcătuiește, la rândul său, antologii care se bucură de versiuni în limbi străine. Este deținător al Premiului EUROCON III pentru literatură științifico-fantastică (Poznan, 1976), al Premiului „Aripile de aur ale fanteziei” (Poznan, 1980) și al Premiului Asociației Române de Science Fiction (1995). Președinte al secției române, a prezidat ediția din 1994 (găzduită de Timișoara) a congresului EUROCON O. este un scriitor de
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Președinte al secției române, a prezidat ediția din 1994 (găzduită de Timișoara) a congresului EUROCON O. este un scriitor de frapantă originalitate și de o puțin obișnuită disponibilitate pentru aproape toate registrele scrisului literar. Afirmarea este legată de „Colecția povestirilor științifico-fantastice”, unde i-au și apărut câteva dintre povestirile și nuvelele emblematice care vor intra în componența cărților sale de proză SF: Întâlnire cu meduza, Nopțile memoriei (1973; Premiul Uniunii Scriitorilor), Adevărul despre himere (1976), Figurine de ceară (1978), Semnul licornului
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
Cluj-Napoca, 1978; Semnul licornului, București, 1980; Cina cea mai lungă, Cluj-Napoca, 1983; H. G. Wells. Utopia modernă, București, 1983; Anticipația românească, Cluj-Napoca, 1994; ed. 2, București, 2003; Discursul utopic, București, 2000. Antologii: Az átlépett látóhatár. Román tudományos-fantasztikus elbeszélések [Dincolo de orizont. Nuvele științifico-fantastice românești], pref. edit., Cluj-Napoca, 1975; Die beste aller Welten. Rumänische Science-fiction, pref. edit., Cluj-Napoca, 1979; SF aus Rumänien, München, 1983 (în colaborare cu Herbert W. Franke). Traduceri: Donald Keene, Literatura japoneză, introd. Sumiya Haruya, București, 1991 (în colaborare cu Doina
OPRIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288558_a_289887]
-
1997. În afara lucrărilor de specialitate, a elaborat cărți de cultură științifică și jocuri logice. A fost distins cu mai multe premii pentru literatura SF pe care o scrie. Prozele matematicianului P. au fost asociate cu literatura de anticipație, cu genul științifico-fantastic. Se observă, ca un reflex al activității de cercetător, latura speculativă, „fundamentarea” paradoxală a unor piese narative, în fapt mici parabole comune fantaștilor de oriunde, tratate cu vagă ironie, într-un minimum de cuvinte. Disoluția epică a acumulării de fapte
PAUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288727_a_290056]
-
București, 1962 (în colaborare cu A. Verbițchi); K. Gamsahurdia, Mâna marelui meșter, București, 1963; H. G. Wells, Opere alese, III-IV, București, 1964-1965 (în colaborare cu C. Vonghizas și B. Bereanu); Isaak Babel, Armata de cavalerie, București, 1965; Enigma văii albe. Povestiri științifico-fantastice bulgare, București, 1967 (în colaborare cu Mihai Magiari). Repere bibliografice: Camil Baltazar, „Luntrea sublimă”, LCF, 1961, 12; Ion Bălu, Viitorul enigmatic, VR, 1966, 7; Cezar Baltag, Victor Kernbach, „Povestiri ciudate”, GL, 1968, 1; Constantin Cubleșan, „Enigmele miturilor astrale”, TR, 1970
KERNBACH. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287711_a_289040]
-
1993) M. exploatează elemente autobiografice într-un amestec de amintiri din copilărie, din tinerețe, din viața „zbuciumată și amuzantă de scriitor”. În romane, spre pildă în Peste cincizeci de ani (1967), se poate observa aceeași tendință: sub pretextul unei povestiri științifico-fantastice care proiectează omenirea cu cincizeci de ani înainte, se imaginează cum va fi văzută și judecată lumea aniilor ‘60. Viața comunității evreiești din perioada interbelică este avută în vedere în romanul Croitorul din Back (1979), unde ca protagonist apare tatăl
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
romanului o constituie povestea Lianei Văcărescu, fiica unui ministru, ce-și rememorează în fața lui Ion Livezeanu (tânărul inginer care o cere în căsătorie), pasul alăturea făcut în adolescență cu un tânăr străin viciat, Morland. Totaliter aliter (1982) are o tentă științifico-fantastică. Eroina, Laura, soția inginerului Daniel, este o desăvâșită maestră în arta de a țese covoare. Mergând la Forlani (Făgăraș), la baciul Amos Stoian, care făcea vopsele naturale din plante, Laura este învinuită că l-ar fi ucis pe cioban, stăpânită
CABA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285980_a_287309]
-
constituindu-l lucrările lui Tudor Vianu), este propus în Metamorfoze ale metaforei, un expozeu istoric cu scurte aplicații la literatura română (Ioan Alexandru, Nichita Stănescu) și universală (Gongora, Hölderlin, Henri Michaux). Un gen monotipic? schițează, pornind de la premisa că literatura științifico-fantastică este „o prelungire modernă a basmului”, o posibilă morfologie a genului, prin identificarea, pe urmele lui V. I. Propp, a unor funcții recurente ale personajelor și acțiunilor. Un soi de experiment critic este cronica la Viața și opiniile lui Zacharias
BUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
fosforescent. Era de parcă În mijlocul umbrei dese a cvartalului fusese aprins un far; și această impresie a fost Întărită ulterior de casa În fața căreia ne opriserăm acum. Middlesex! A trăit oare vreodată cineva Într-o casă atât de stranie? Atât de științifico-fantastică? Atât de futuristă și de depășită În același timp? O casă care să fie aidoma comunismului - mai bună teoretic decât În realitate? Pereții de un galben pal erau făcuți din blocuri de piatră octogonale, cu lemn de mahon pe margine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]