222 matches
-
în 2003 este rezistent la verticiloză. Cercul de plante gazdă a ciupercii este foarte larg, el cuprinzând vinetele, ardeii, castraveții, pepenii galbeni și verzi, bamele și numeroase specii de plante din flora spontană ca: pălămida, păpădia, teișorul, loboda, urzica, steluțele, știrul, zârna,etc. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire constau în dezinfectarea termică sau chimică a solului în spațiile protejate, distrugerea resturilor de plante atacate, distrugerea buruienilor ce pot fi gazde ale ciupercii, corectarea pH-ului (68) care este favorabil ciupercii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vegetației, ciuperca se răspândește prin spori, iar de la un an la altul rezistă prin sporii de rezistență dar și prin semințe sau miceliul existent în plantele infectate în toamnă. Din cercul de plante gazdă al patogenului fac parte, loboda și știrul. Prevenire și combatere. La înființarea culturilor de spanac trebuie să se țină seama de drenajul terenului și de amplasarea solelor de spanac de primăvară care trebuie să se găsească, la distanțe mari față de cele cu spanac de toamnă. Asolamentul de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
amărâți și costelivi de-i bătea vântul avea cu el fie un sac gol în nădejdea că-l va umple cu boabe de păpușoi să le aducă acasă celor care nu mai găseau niciun fir de urzică moartă ori de știr și fierbeau coaja copacilor într-un fel de terciuială otrăvită de-i prindea pântecăraia care pe unde apuca, umplându-i de bălegar uman cu miros pestilențial; sau unii mai norocoși mai aveau câte un rest de coajă de mămăligă atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
trăiam într-un palat, ci într-o căsuță prăpădită; nu aveam nici paturi, ci ne culcam pe păiere. În schimb, aveam o măsuță la care stăteam înghesuiți pe câteva taburete și luam masa de trei ori pe zi. Nu mâncam știr și nici lobodă sau urzici fierte, ca-n Moldova, amenințați permanent de spectrul foamei ucigașe. Părinții erau sănătoși; munceau și nu răbdam de foame. Nu eram pretențioși sau mofturoși. Nu ceream mai mult; prin urmare, de ce ne-am fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mai fuseseră trei copii dar i-a dat soarta de-a dura din nalba curții până pe deasupra norilor. și cum să nu-i dea dacă, zi de zi, ne borșăream de se acrea sufletul: borș de cartofi, de sfeclă, de știr, de lobodă, de ștevie, de urzici. Toate borșurile neapărat cu mămăligă de porumb, apoi de orz. Carnea apărea rar pe masă și dispărea și mai repede. La școală mi-am descoperit învățătorul și poate eroul, modelul vieții în persoana lui
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a dat naștere, ca atâtea alte elemente biografice, unor legende mai mult sau mai puțin caustice, veninoase: Mă aflu deci la București, În iulie și august și, cum obișnuiam, jucam tenis la Tenis Clubul de pe chei cu partenerul meu Mitică Știr, când observ că cei patru tenismeni care făceau un dublu alături se opresc din joc și toată lumea e Întoarsă spre mine, privindu-mă. M-am oprit din joc la rându-mi și, Întorcându-mă, Îl recunosc Într-unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
împrumut de 6500 lei pentru obștea „Dornenii”, pentru a completa garanția colectivă pentru cumpărarea de pământ din moșia boierească. Gheorghe Postoi era președintele acestei obști. A se observa că nu se putea pleca de la programul școlar fără învoire, fără să știr revizorul școlar! d) Adresa din 20 octombrie 1906 privind ținerea Cercurilor culturale. Cercul Cultural din Lunca - Filipeni purta numele „Vasile Alecsandri”, avea un președinte care convoca învățătorii din zonă la activități de instruire și educare. Activitățile se făceau, prin rotație
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
semințele. În zilele însorite ele trebuie udate, altfel le veți pierde. Cât despre răsadurile de interior, ele trebuie rărite astfel încât fiecare plantulă să aibă suficient spațiu pentru a se dezvolta. Cele mai cunoscute flori anuale și bianuale Pufulețul, albița (ciucușoaraă, știrul, sclipețul, liliacul de vară, Arctotis grandis, pelinul, Asarina erubescens, balsamina, Passiflora quadrangularis, busuiocul ornamental, nemțișorii de câmp (pintenașii, toporașiiă, begonia, Convolvulus tricolor, barba împăratului, Bidens ferulifolia, Brachycome iberidofolia, brovalia, miruța, gălbeneaua, clopoțeii, călțunașii, Iropaeolum peregrinum, iarba-mâței, Celosia argentea, Centaurea pratensis
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
Ignea Ioan, 59 ani l Raia Aurelia, 76 ani l Druc Niculai, 57 ani l Savi Iuliana-Elisabeta, 76 ani l Trufin Ioan, 67 ani l Codre Ștefan, 92 ani l Fanu Persida, 78 ani l Bega Viorel, 66 ani l Știr Nicolai, 95 ani l Rațiu Aurel, 74 ani l Sipețan Moise, 74 ani l Huda Peter, 47 ani l Crivineanțu Elena, 67 ani l Milosev Omerga, 82 ani l Gogăltan Dumitru, 66 ani l Degeratu Gheorghița, 56 ani l Spânu
Agenda2005-02-05-publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283256_a_284585]
-
Andrei Moisoiu (Google) Victor Ciutacu a scris pe Facebook că mai bine își ”zboară creierii”, decât să devină ”o legumă stranie”, într-un text în care critică aspru societatea actuală. ”Lumea asta a luat-o razna. Mănâncă știr, ciuboțica cucului și pizda țigăncii. Bea buruieni presate. Face benevol clisme și detox cu ceaiuri de rădăcini seculare de la alimentară. Naște acasă. Salvează mieii, iepurii și iezii (câinii-s deja titlulari în paradisul mănușilor, creveții stau pe lista de așteptare
Ciutacu: Mai bine îmi zbor creierii. Vezi la ce se referă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35413_a_36738]
-
substanța cărții citite, îmbibîndu-mi inima cu sîngele "personajelor"... ș. a. m. d. - De unde vin aceste instantanee care compun ,,imperiul de lene calmă" al copilăriei dumneavoastră: ,, Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii/ Urca domol cireada de buburuze roșii,/ Umflați cu știr și șteve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii./ Plesneau muștele-n baligi de zeamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele./ Pătrunși
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
fără nume, nu prea mare, probabil moldovenesc, se întîmplă și nu se întîmplă nimic. Un drum asfaltat doar pînă la jumătate îl împinge pe cititor într-un univers de moloz și case scăpate de amenințarea demolării în anii sistematizării, cu știr, urzici și găini, cîini fără stăpîn, cu straturi de ceapă, cu o casă mare construită în anii din urmă - a Colonelului -, cu o bodegă, "Tractorul șifonat", locul de întîlnire al bărbaților. E o stradă cu ferestre și porți multe, din spatele
O stradă pe jumătate asfaltată by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12788_a_14113]
-
alții teorii sforăitoare și idealuri șifonate. Unii se luptă pe (lîngă) stadioane, ceilalți predau patriotismul. Lumea lor, a acestora din urmă, o destramă titluri de capitole în răspăr: Tata n-a mers pe tractor, sau Patria e-un borș cu știr. Însă, la fel ca-n Degete mici, poanta învinge. Scenariile, migălite la nesfîrșit, n-au nici o importanță. Adevărul, într-un roman de talent, dar căruia, nicicum, nu i se poate trece cu vederea construcția, e, tot timpul, în altă parte
Orășelul copiilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10782_a_12107]
-
și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
nu mi se-ntîmplă nimic” (Scîncind încet sau doar). Raportabil pe tărîm autohton la Bacovia sau la Stelaru, impresionantul craiovean Ionel Ciupureanu ar putea fi asociat, într-o perspectivă transfrontalieră, cu spaniolul Leopold Maria Panero (recent tradus în românește de Victor Știr), cel care, aflîndu-se internat voluntar într-un sanatoriu de psihiatrie, s-a văzut caracterizat drept „prințul poeților damnați din toate secolele”.
Un damnat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2580_a_3905]
-
Gheorghe Grigurcu În jocul său dintre real și iluzia generată de text, poezia lui Victor Știr pornește resignat-minimalist de la punctul de jos al realului, ca o dovadă de umilitate, așadar de sacrificiu. Eul creator își asumă postura celui empiric precum o disponibilitate la propriile-i îndoieli, dileme, decepții. Resimțindu-se marginal, trecut cu vederea, cel din
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
bolții / ne priveau gîze / înotînd în fericirea duală / de noapte-zi / a ridicat ceața - / veșmîntul ce ne desparte / și ne urîm în taină / ne urîm pe cît / ne-am iubit / suntem insectele". S-ar părea prin urmare că lirica lui Victor Știr e una a dezarmării, a înfrîngerii recunoscute care strînge aripile ființei și-i curmă dispoziția ludică. De fapt e vorba de-o etapă ulterioară aprinderii sentimentale, desfășurărilor ingenuu patetice care fac posibile miezurile actualelor formule dense în aparenta lor sicitate
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
ca oamenii // monstruoase ce / năpădesc visul // somnul de vară / moarte de mărunțișul / uitat prin buzunare" (Somnul). Deloc expansiv, cu toate că se percepe în discursul d-sale proiectul unui existențial avîntat, al unui zbucium ce și-ar accepta cu greu limitele, Victor Știr tinde spre concentrare ca spre o rețetă nu doar expresivă ci și de ordin moral. E o penitență, un gen de asceză. Aidoma tuturor creatorilor stăpîniți de luciditate (formă purificată a scepticismului), autorul opune aleatoriului, dezordinii șansa unei ordini care
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
amintiri revărsîndu-se intermitent în text, impregnîndu-l cu o sumă de percepții genuine, ne dăm seama că avem a face cu un strat ruralist, filtrat, distorsionat, însă nu mai puțin persistent. Departe de crezul proclamativ al unor "fii ai satului", Victor Știr își deleagă memoria unei condensări care nu e însă și o refrigerare. Recursul la trecutul personal și impersonal (tradiția) emană o robustețe discretă pe care vîrtejurile expresioniste prin care trece nu izbutesc a o anihila. Posibilul idilism e tescuit, procesat
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
a / făcut brazde / blînde de noapte // nu ne vom mai vorbi" (Sinucidere la patru mîini). Nu înregistrăm aci nici un moment de trufie țărănească standardizată, ci exclusiv o subtilă melancolie plastică, o nostalgie a lirismului în drumul către sine însuși. Victor Știr e un poet al unei concentrări metaforice ale cărei geometrii uneori la vedere (colțurile zăpezii, o țărînă pătrată, muchiile fricii, unghiurile sferei ș.a.) indică o geometrizare a informulabilului, desigur himerică asemenea oricărui raport cu acesta
Un romantism ermetizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7756_a_9081]
-
arătase Cu Pițurcă șase-șase S-a-nășțat pe metereze Craiova s-o desființeze Cu un pic de citostat Ia mai puneți de-un urat! Și la ceas de sărbătoare Să le facem și-o urare Lui Sandu și Dragomir: Să mănânce numai știr Precum porcii din coteț Și să aibă părul creț Doar pe limbă și în nas Că atât le-a mai rămas! Să le stea sarmaua-n gât Să nu mai vorbească-atât Și, dacă tot e urare, Să le moară
"Pluguşorul" oltenilor pentru Dragomir, Sandu şi Piţurcă - VEZI VERSURILE () [Corola-journal/Journalistic/76304_a_77629]
-
sublimă a traiului la țară, din alte vremuri. Versurile sunt încărcate de voluptatea senzorială care va deveni principala caracteristică a poeziei lui Emil Brumaru. Pe măciulii gustoase de maci, într-a amiezii,/ Urca domol cireada de buburuze roșii/ Umflați cu știr de steve se bucurau strămoșii/ Că se-mplinesc dovlecii în țarină și iezii.// Plesneau muștele-n baligi de seamă și căldură./ Din borți pândeau păianjeni și coropișniți rele./ Apusurile grave chifteau în bătătură/ Ca niște uriașe grămezi de pătlăgele.// Pătrunși
Ucenicia unui epicurian by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8865_a_10190]
-
Numai materie" (O, Dies Irae!). Poezia de critică socială a lui Ștefan Radof are o vehemență potolită de savoarea intrinsecă verbului poetic, cel capabil să vadă oricând frumosul din lucruri: "Au năvălit porcii-n orașe,/ Caută-n gunoaiele grase după știr./ Adulmecând prin fum/ Cutiile de Pilsen Bier,/ Le amiroase,/ Din resturi, șipuri și hârtii,/ Aroma societății de consum" (Îți scriu cu ochii pe pereți), căci " Toamna șsau, parafrazând, poezia, n. ns., S.-G. D.ț-și lasă/ Peste gunoaie/ Lumina
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
ceea ce ții ascuns/ în sufletul încăpător/ te țintuiește/ obosit/ sub avalanșă" (Poteca). Suferință unei asemenea imperfecțiuni este suferință specifică a poetului, care se silește a se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]