222 matches
-
trăiam într-un palat, ci într-o căsuță prăpădită; nu aveam nici paturi, ci ne culcam pe păiere. În schimb, aveam o măsuță la care stăteam înghesuiți pe câteva taburete și luam masa de trei ori pe zi. Nu mâncam știr și nici lobodă sau urzici fierte, ca-n Moldova, amenințați permanent de spectrul foamei ucigașe. Părinții erau sănătoși; munceau și nu răbdam de foame. Nu eram pretențioși sau mofturoși. Nu ceream mai mult; prin urmare, de ce ne-am fi așteptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
officinalis), Stingătoare (Primula minima), Căciula cucului (Soldanella montana), Preducea (Soldanella pusilla, Soldanella hungarica), Dreață, Buruiană de dor (Soldanella alpina, Lysimachia nummularia), Gușa găinii roșie (Cyclamen europaeum). Familia Plantaginacee. Pătlagină, Crăcel de domn (Plantago lanceolata, Plantago gentianoides, plantago media). Familia Amarantacee. Știr (Amarantus blitum). Familia Chenopodiacee. Fierul plugului (Blitum glaucum), Buruiană de bubă rea (Chenopodium hybridum), Frunză de tăietură (Chenopodium album, Chenopodium bonus henricus), Tămâiță (Chenopodium botrys), Lobodă de câmp (Artyplex nitens). Familia Polygonacee. Măcriș (Rumex obtusifolius). Ștevie de grădină (Rumex patientia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Mai fuseseră trei copii dar i-a dat soarta de-a dura din nalba curții până pe deasupra norilor. și cum să nu-i dea dacă, zi de zi, ne borșăream de se acrea sufletul: borș de cartofi, de sfeclă, de știr, de lobodă, de ștevie, de urzici. Toate borșurile neapărat cu mămăligă de porumb, apoi de orz. Carnea apărea rar pe masă și dispărea și mai repede. La școală mi-am descoperit învățătorul și poate eroul, modelul vieții în persoana lui
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
str. Gh. Doja nr. 16 ap. 2 țel. 195018 SPIRLEANU ILDIKO Gherla, str. Trandafirilor nr. 17 țel. 056161397 STANCIULESCU MARCELA Cluj, str. Bucegi nr. 11A țel. 435340 STĂNCULESCU SIMONA Cluj, str. Fabricii de Zahar nr. 4 ap. 47 țel. 447500 ȘTIR RADU MĂRICEL Dej, str. Înfrățirii nr. 5 bl. B7 ap. 12 țel. 211088 STIRECIU BIANCA EUGENIA Sibiu, str. Doljului nr. 10 ap. 79 țel. 412255 STRASSER CECILIA EDITH Cluj, str. 21 Decembrie 1989 nr. 100 ap. 26 țel. 193217 SUTEU
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
apartamente, București, str. Bis. Popa Chițu 15, str. Gemeni 2. 7582. Serbescu Florian, 4 apartamente, București, str. Sf. Constantin 27 7583. Ștefănescu Dumitru, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 12. 7584. Ștefan Angela, 4 apartamente, București, str. Pietății 17 7585. Știr Mauriciu, 4 apartamente, București, str. Bateriilor 35, 40 7586. Ștefănescu Henriete, 4 apartamente, București, str. Vasile Lascăr 106, str. Vasile Conta 7-9. 7587. Smilovici Iosif, 4 apartamente, București, str. Justiției 20 7588. Ștefănescu Mitică, 6 apartamente, București, B-dul Mărășești 102
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/211727_a_213056]
-
Slt. Adrian Cârstea - nr. 14 - 70 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 15 - 61 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 13 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 1 - 11 Ale. Slt. Adrian Cârstea - nr. 2 - 12 Ale. Stănila Int. Stejarului Ale. Școlarilor Str. Știrului Str. Știubei Ale. Tândală Str. Tomis Str. Troscotului Int. Trubadurului Spl. Unirii - nr. 227 - 455 Str. Vântului Int. Văilor Str. Văilor Str. Vericescu Cal. Vitan - nr. 137 - 203 Cal. Vitan - nr. 112 - 234 Cal. Vitan - nr. 213 - 217 Cal. Vitan
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
important transformations: “If social art ends up being consumed and puț on a pedestal by the art system, it’s not enough. I’m not naïve, I don’ț believe art can change the world. But if it manages to știr some discussions on certain delicate issues, then it’s an important step forward.” For Matei Bejenaru, making art with workers represents a form of social involvement from the part of the artist, who then becomes a participant observer, a subject
„Am făcut gem în Barcelona din căpşunile culese de căpşunarii noştri” () [Corola-website/Science/295668_a_296997]
-
liber, 1995, Ion Moise, Minerva, 1996, p. 12, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 24 februarie 1996, p. 3, Zburătorul nr. 4 - 10/1996, p. 26, Ambasador nr.6/1996, p. 6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
6, Marius Însurățelu, Cuvantul liber, 17 august 1996, p. 3, Victor Știr, Mesagerul, 1996, I. S. Moișa, 24 ore mureșene, 1996, Cristian Stamatoiu, Luceafărul, 1996, M. Piștănilă, Gazeta Reghinului, 1996, Iulian Boldea, Zburătorul, 1996, Lucian Vasiliu, Convorbiri literare, 1997, Victor Știr, Viața azi, 1997, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 1997, Iulian Boldea, Cuvantul liber, 1997, Ștefan Melancu, Apostrof, 1997, Iulian Boldea, Ambasador, 1997, Ștefan Covrig, Cuvantul liber, 1997, Ion Șeuleanu, Cuvantul liber, 1997, Răzvan Ducan, Gazeta Reghinului nr. 4/1998, Alex. Ștefănescu
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
nr. 2/2005, p. 19, Lazăr Lădariu, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valentin Marica, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Ion Ilie Mileșan, Cuvantul liber, 28 aprilie 2005, p. 5, Valeriu Russu, Adevărul, 19 mai 2005, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, iunie 2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula Aș, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Albă Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr.
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
2005, p. 2, Ion Longin Popescu, Formula Aș, 23 mai, 2005, Gabriela Măcănașu, 2005, manuscris, Maria Teodor, Pașii Profetului, (Albă Iulia) mai, 2005, p. 14, Alex. Ștefănescu, România literară nr. 15/2005, p. 4, pr. Ovidiu Vintilă, Blaj, manuscris, Victor Știr, Mesagerul literar și artistic, august, 2005, Mariana Cristescu, Cuvantul liber, 7 decembrie 2005, p. 1. În volume: Traian Ț. Coșovei, Pornind de la un vers, Editura Eminescu, 1990, Eugeniu Nistor, Nostalgia golfului, Casa de Editură Mureș, 1993, Radu G. Țeposu, Istoria
Nicolae Băciuț () [Corola-website/Science/300228_a_301557]
-
verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt rozătoarele: șoarecele de câmp, iepurele de câmp, popândăul etc. Numele satului provine de la stația CFR din apropiere, de pe magistrala 500 București - Suceava, unde opresc trenurile personale. Se află pe magistrala 500 CFR București Nord - Suceava - Vicșani
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
Vegetația cultivată în zonă este reprezentată de grâu, porumb, urmate de sfeclă, floarea soarelui, plante furajere. Dintre buruienile întâlnite în culturi amintim Convolvulus arvensis (volbură), Setaria glauca (mohor), Cynodon dactylon (pir gras), Cirsium arvense (pălămidă), Taraxacum officinale (păpădie), Amaranthus retroflexus (știr sălbatic). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mihai Eminescu se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,82%). Pentru 4,01% din populație, apartenența etnică
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor ca: știr ("Amaranthus retroflexus"), mohor ("Setaria viridis"), volbură ("Convolvulus arvensis"), pălămidă ("Cirsium arvense"), torțel ("Cuscuta epithymum"), urda vacii ("Lepidium draba"), lobodă ("Atriplex sp."), pir ("Agropyron sp.") și altele, care trebuie combătute prin lucrări de întreținere a culturilor sau aplicarea de ierbicide selective
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
dihorul de stepa. Vegetația Vegetația comunei se încadrează în zona vegetației de stepa, plantele spontane find atât ierboase Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
de șes crește sălcia (Salicis fragilis). Plantele cele mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul) cuprinde
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
și pe marginea drumului. Două plante interesante și foarte rezistente la secetă sunt grașița și colții-babei.Pe ogoare locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
în a big laundry cauldron that a Romă tin-man would prepare every year. She would fill it up with a grinded plum paste, and then puț it on the fire în the yard. A big wooden shovel was used to știr the paste until it would get thick enough. The jam would be stored în the pantry, în big glass jars covered with cellophane. Part of the yard was paved. There were small spaces between the stones were tiny coloured flowers
(English) A Subjective History of Housing in Romania as Seen by the “Moses Rosen” Rest Home Residents. THE INTERWAR PERIOD: 1920-1930 (part II) () [Corola-website/Science/296138_a_297467]
-
vulgaria"), „sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
În afara câtorva succese, ea nu a răspuns așteptărilor, fiind închisă în 1967. Grupul a mai supraviețuit făcând compoziții pentru o companie asociată lui Johnny Nash, care în deceniul următor va avea un deosebit succes cu una din melodiile lui Bob, "Știr It Up". The Wailers au cunoscut un om care le-a revoluționat muncă, Lee Perry. Asocierea dintre Perry și grupul The Wailers va aduce succesul cu melodii că "Soul Rebel", "Duppy Conqueror", "400 Years" și "Small Axe", melodii clasice ale
Bob Marley () [Corola-website/Science/310772_a_312101]
-
Pâslaru. De la 1 august 1977 - octombrie 1988 a slujit P.C. Vasile Turc, în timpul căruia s-au turnat treptele din ciment care duc spre Sfânta Biserică. Au urmat pentru o perioadă scurtă de timp pr.prof. Dumitru Boca, după care P.C. Dumitru Știr. De la 1 februarie 1995 poartă de grijă credincioșilor pr. Vasile Beni, cu ajutorul căruia în anul 1997 s-a reușit să se înlocuiască acoperișul din șindrilă, ocazie cu care a avut loc și o slujbă de mulțumire și de întâlnire cu
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
incandescente. Antologie a scriitorilor din Kansai, Editura Europres, Bistrița 2005 (traducere după The Fireworks Poems, Editura Tikurikan Tokyo 2004); Focurile de artificii ale poeziei. Antologie de poezie japoneză, Editura Mesagerul Bistrița, 2005 (traducere din limba franceză în colaborare cu Veronica Știr după ediția japonezo-franceză, apărută la Editură Tikurikan Tokyo 2004); Poezii alese de Jorge Luis Borges, Editura George Coșbuc, 2005, Bistrița (traducere după Obra Poetica, apărută la Alianza Editorial, Buenos Aires, 1985); Frumoasă zi de 27 septembrie, de Thomas Brasch (traducere după
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
Gheorghe Grigurcu, Larențiu Ulici, Al. Cistelecan, David Dorian, Icu Crăciun, Iulian Boldea, Ion Moise, Virgil Rațiu, Melania Cuc, Nicolae Prelipceanu, Vasile Vidican, Marian Dopcea, Olimpiu Nușfelean,Vasile Găurean, Grigore Traian Pop, Gavril Moldovan, Maximinian Menuț, Susana Deac și alții. ,Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu un efect incandescent: "Între tărmii/ poemului/ marea
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]
-
a unor perspective prezumate, aidoma unor ecouri în infinit.” Gheorghe Grigurcu- O tensionată elevație (prefață) - 2016. “Trăim cu iluzia că, oricât ne-ar întrece germanii în alte privințe, noi îi întrecem la umor... Iată că un poet din Bistrița, Victor Știr, ne spulberă și această iluzie, dovedindu-ne printr-o culegere de anecdote germane, alese și traduse de el, ca germanul, așa tacticos cum e, are umor.” (Alex Ștefănescu, în Evenimentul zilei, septembrie, 2009, despre traducerea ,Umor german la zi”) Un
Victor Știr () [Corola-website/Science/316120_a_317449]