551 matches
-
mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
de porumb, de asemenea aurii, așezați în pal și poziționați 2:1. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificația elementelor însumate Brâul undat de argint reprezintă hidrografia localității - râul Buzău. Florile de floarea-soarelui și știuleții de porumb de aur semnifică activitatea de bază a locuitorilor - agricultura, iar numărul florilor de floarea-soarelui este egal cu cel al satelor ce alcătuiesc comuna. Coroana murală de argint cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de
HOTĂRÂRE nr. 1.097 din 9 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/276423]
-
de pălire/șiștăvire a boabelor, forarea proceselor de maturizare și coacere, diminuarea semnificativă a recoltelor agricole. La cultura de porumb, grăbirea formării inflorescenței mascule și apariția acesteia cu mai multe zile înaintea stigmatelor (10-12 zile), multe plante devenind astfel sterile, iar știuleții având boabe lipsă Intensificarea fenomenului de arșiță Temperaturi scăzute Micșorarea numărului de plante sau chiar pieirea completă a acestora prin distrugerea nodului de înfrățire la cerealierele de toamnă, ca urmare a gerurilor puternice din timpul iernii (temperaturi minime mai mici
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 14 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287810]
-
dreapta, în câmp albastru, se află o bovină de argint, iar în vârful scutului se află un brâu undat de argint. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Spicele de grâu, știuleții de porumb și floarea-soarelui simbolizează una dintre principalele ocupații de bază ale locuitorilor, agricultura, iar cifra acestora indică numărul satelor care alcătuiesc comuna. Bovina evocă o altă ocupație de bază a locuitorilor, creșterea animalelor. Brâul undat reprezintă hidrografia localității, râurile
HOTĂRÂRE nr. 903 din 25 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287114]
-
prin capcanele cu feromoni și cele automate în zona de sud-est a României, 4 locații, 2 județe; ... – Determinarea unei corelații între momentul atacului și grupele de precocitate a porumbului; ... – Determinarea prezenței și a gradului de infestare cu Fusarium spp. în știuleții de porumb și determinarea unei corelații între momentul atacului și a infestării; ... – Modele de tehnologii de combatere a dăunătorilor în cultura de porumb ce vor contribui la îmbunătățirea durabilității producției agricole și micșorarea amprentei pe care aceasta o pune asupra
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
capcanele cu feromoni și cele automate în zona de sud- est a României, 4 locații, 2 județe; -Determinarea unei corelații între momentul atacului și grupele de precocitate a porumbului; -Determinarea prezenței și a gradului de infestare cu Fusarium spp. în știuleții de porumb și determinarea unei corelații între momentul atacului și a infestării; -Modele de tehnologii de combatere a dăunătorilor în cultura de porumb ce vor contribui la îmbunătățirea durabilității producției agricole și micșorarea amprentei pe care aceasta o pune asupra
ANEXE din 12 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270182]
-
Ionuț va fi cu adevărat ceva deosebit , o să văd pe fața voastră atunci dacă am avut dreptate. La scurt timp, intrară pe un drum de țară, străjuit și de o parte și de alta de lanuri ruginii de porumb cu știuleți mari și îmbietori, ce așteptau să fie culeși. Undeva, în depărtare, se vedea o turlă a unei biserici și, în curând constatară că surpriza era o frumoasă mănăstire, în curtea căreia roia o lume pestriță, venită din împrejurimi sau de
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378852_a_380181]
-
plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara, când venea taică-meu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb, pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri, în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
vârsta fragedă pe care o aveam m-am deprins ca să învăț cum se aprinde un foc, cum se mulge o vită ori o oaie, cum să coc ouăle de găină în spuza fierbinte a focului, cum se coace la jar știuletele de porumb ori dovleacul și multe, multe altele despre care noua mea gașcă nici nu auziseră. Ce știau ei despre fructele de cătină, despre porumbe, despre frăguțe și celelalte fructe de pădure ori nucile verzi care ne colorau buzele și
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
atunci când se ridica soarele sus și astfel știam că se apropie prânzul, băieții plecau că completeze cămara iar fetele se apucau ca să pregătească masa. Ca urmare, dădeam mai întâi o raită prin culturile de porumb ale oamenilor de unde vânam câțiva știuleți mai în lapte și unul sau doi dovleci nu prea mari iar doi dintre noi mulgeau câte un pic de pe la fiecare vacă astfel încât să nu ne descopere nimeni mișelia. Când reveneam la bucătărie mămăliga era aproape gata așa că, tăiam dovlecii
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
vacă astfel încât să nu ne descopere nimeni mișelia. Când reveneam la bucătărie mămăliga era aproape gata așa că, tăiam dovlecii și o parte din miez îl puneam în lapte iar bucățile cele mai mari le așezam pe jar la copt, împreună cu știuleții de porumb alături de ouăle care erau deja ascunse în spuza fierbinte. Din când în când mai exploda câte un ou însă masa era pe cinste. După ce ne ghiftuiam bine, câțiva mai vioi dădeam o raită pe la pădure de unde aduceam ceva
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
mea de copil, mi se părea o aventură deosebit de interesantă, pe care abia așteptam s-o experimentez. Era vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374276_a_375605]
-
franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n păturile sure Pe care le mai calc cu talpa mea... O veveriță neagră și flămândă Cu frică țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai stă puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apă beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, că a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
broderie ai, pădure,De franjuri țurțurânde și de nea,Cărări ascunse-n păturile surePe care le mai calc cu talpa mea...O veveriță neagră și flămândăCu frică țopăind spre un pociumbMai face-un salt, mai stă puțin la pândăPrivind înspre știuleții de porumb.Fazanii pe terasă-și au ospățulși apă beau din vasul meu de lemn,Se-adună mulți, că a-nceput dezmățulși cocoțați prin vie își fac semn.O palmă de omăt pe fața lumii, O palmă de omăt peste
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
dacă ț-oi spune, tot un drac! Așa că mai bine tac. Așteaptă și o să vezi! *** - Mai mare daraua decât ocaua! se sumeți Leta. - Și ce-ai fi vrut acuma!? - Păi di ce trebuia să viu și eu!? Ca să culegem zece știuleți!? Nu-ți erau deajuns Ionuț și... - Că să și pricep al dreacu’!? - Da’ nici că eu!? - Tocmai de-aia! Ca să-nveț’! i-o tăie tata Nițu. - Și la ce mi-o trebui!? Eu mă mărit! - Și te pomeni că cin
1. TATA NIŢU (POVESTIRE-FRAGMENT) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375034_a_376363]
-
plină cu apa încălzită la soare la acea vârstă. Tizic pentru foc aducea tata. Seara când venea taică-miu să stea cu noi, ne aducea de mâncare și ce ne mai era necesar. Cum începea să se formeze bobul pe știuletele de porumb, mergeam mai ales în loturile ceapeului și luam porumb pe care îl coceam pe jar sau îl fierbeam pe pirostrii într-o oală de cinci litri în care mai gătea bunica câte o ciorbă din diferite verdețuri, pe
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
întâmplător. Pădurea Hraina, cu râpele și mâncăturile ei era populată, între alte vietăți și de bursuci. Nu mulți, dar destui ca să facă pagube. Un fel de bursuci nomazi, pentru că se mutau în fiecare an spre partea cultivată cu porumb. Când știuleții ajungeau cu boabele la faza de dezvoltare, „în lapte”, erau hrana de toate...nopțile, a bursucilor. Oamenii organizau pânde și-i mai împuținau, dar veneau alții din adâncul pădurii și înlocuiau pierderile. Deveniseră aceste viețuitoare stricăcioase, o adevărată pacoste. Când
DE MIHAI BAICU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346940_a_348269]
-
Din suflet să ne iubească!// Trinu-i trin, nu este om ... Nu-mi are milă nici dor/ Nici de lacrimi nu îi pasă/ Nici de cel ce casa lasă//” Toamna, spre sfârșitul lunii octombrie 1947, când pe câmp se tăiau ultimii știuleți de porumb... la poarta casei noastre s-a oprit un om a cărei față era arsă de soare și cu o barbă de călugăr de la mânăstirea Căluiu... Privirea lui trăda veselia unor ochii căprui care, peste puțin timp, se scăldau
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
leac lumesc să te adumbresc cu genele fluturi boare de săruturi când cuvântul doare fără de răbdare * nu poți să vezi un lan de porumb este doar o himeră sunt bananieri cu frunza palmată nu poți să vezi roua picurând pe știuleți este doar o himeră acum știi ce culoare are dorul e verde crud nu poți să vezi un lan de grâu copt este doar o himeră doar deșertul cu nisip aburind nu poți să vezi spicele unduind este doar o
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
franjuri țurțurânde și de nea, Cărări ascunse-n paturile sure Pe care le mai calc cu talpă mea... O veverița neagră și flamanda Cu frica țopăind spre un pociumb Mai face-un salt, mai sta puțin la pândă Privind înspre știuleții de porumb. Fazanii pe terasă-și au ospățul Și apa beau din vasul meu de lemn, Se-adună mulți, ca a-nceput dezmățul Și cocoțați prin vie își fac semn. O palmă de omăt pe fata lumii, O palmă de
O PALMĂ DE OMĂT de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373207_a_374536]
-
de câmp, tragem prima pașilă. Săpile ca niște semilune argintii, bine ascuțite, lucesc în soare. Fiecare se străduiește să-și ducă rândurile ca capăt cât mai repede - o adevărată competiție. La următoarea prașilă, porumbul s-a înălțat și a dat știuleți, fasolea are superbe flori, viu colorate și s-a răsucit pe tulpina lui, dovlecii au frunze ce-mi par uriașe și superbe flori portocalii. Revenim ... porumbul a dat mătase, fasolea etalează păstăi și primii dovleci au dej"dimensiunea unor mingii
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
din lemn cu dinți lungi, făcută căpițe și păstrată ca nutreț, pentru oi, în iarnă, asemnea turtelor din floarea-soarelui. Boabele de fasole rămase la sol erau puse cu fărașul într-o găleată și vânturate până când fosolea rămânea curată. Ulterior, culegeam știuleții de porumb ce erau depozitați în hambare, împletite din nuiele și apoi lipite cu argilă, unde rămâneau chiar și peste iarnă, când era nevoie de mălai sau pentru hrana animalelor și păsărilor domestice. Urma tăierea strujenilor, ce erau legați în
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
fază, erau adunați dovlecii care căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea nutrețurilor. Iarna, la claca pentru curățatul porumbului de pe știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei în pregătirea vestitele plăcinte dobrogene
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
pune pe fugă sau răpune Murga este druga - noțiune a cărei descifrare semantică și simbolică ridică de asemenea o serie de probleme. La începutul secolului XX, Tudor Pamfile (8, I, p. 366) stabilea, fără să justifice, egalitățile murgă = vacă, drugă = știulete de păpușoi (este într-adevăr unul dintre înțelesurile regionale ale cuvântului drugă). Alexandru Rosetti explica termenul drugă din incantațiile infantile prin „epitet batjocoritor pentru femeile bune de gură și slabe de lucru” (26, p. 27), probabil de la expresia „a îndruga
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
arme/unelte tranșante sau contondente (mai, bâtă, cuțit, topor, spadă, secure etc.), cu care sunt amenințați norii, furtuna, ploaia, sunt tot atâtea argumente în favoarea acestei ipoteze. Totuși, mai probabilă mi se pare a fi o altă soluție. În afară de înțelesul de „știulete de porumb” și de „drug”, cuvântul drugă mai are în popor semnificația de „fus gros [mare] de tors firele pentru urzeală”. Vezi în balade populare : „Una din furcă torcând,/ Alta din drugă ’ndrugând” (19, p. 608). Sunt și alte cuvinte
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]