282 matches
-
cap. Se odihneau cu schimbul ca să apere Revoluția de teroriști, acolo-n țarcul ăla bântuit de curent și de vaietul garniturilor de metrou, vegheați de dimineața până noaptea de șuvoiul poporului care curgea neîncetat prin fața lor. Carol scosese din buzunarul șubei o șurubelniță de două ori mai mare decât cea Înfiptă de Pepino În spinarea ăluia. Bătea cu ciocul ei În ciment și vedeam că n-apucase Încă să-i polizeze capul. - O să ieșim din nou, spuse, dacă n-or să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un minut cu cei care gestionau cutiile alea de carton cu alimente, până când Își ieși din fire și zbieră ca opărit, făcând șuvoiul de lume care curgea prin fața campingului să Întoarcă capetele: Jos comuniștii! Jos muiștii! - și-și umplu buzunarele șubei cu pachete de biscuiți și napolitane. Libertate! mai strigă Înhățând o sticlă de plastic de Cola de doi litri, pe care o agită deasupra capului: Păcat! Păcat! De sângele vărsat! - Nu merg. Poate altă dată. Acum am treabă aici. - Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
trebui lui ar fi fost moi. Nimeni nu scoase vreun cuvânt. Se încolonară în spatele călăuzei. Dabija se alătură șirului. Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea. Dar oare primul, cel care nu se vede, cel care nu se vede în tablou, cel care a căzut primul în mlaștină (fiindcă o mlaștină înșelătoare e acolo, nu micul pârâu idilic de la marginea
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ieși din zăpadă, autorul inserează brusc descrierea tabloului Parabola orbilor. Astfel, de la descrierea călăuzei care se luptă cu nămeții " Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea" -, autorul trece, într-o mișcare de montaj cinematografic la descrierea tabloului lui Pieter Breugel cel Bătrân. Elementul de joncțiune al celor două planuri, cel literar și cel plastic, este tema vederii. Comparația între personajul
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
însuși, ca artist plastic, a realizat desene și gravuri inspirate de Miorița și Meșterul Manole, și-a ilustrat cărțile și a publicat mai multe albume: Din țara moților (1925), Botoșanii care se duc (1927), 15 gravuri pe lemn (1929), Arabescurile șubelor din Criș (1937), Târgoviștea de ieri și de azi (1976) ș.a. În versurile din volumele Păreri de rău (1934), Eu. Poeme în versuri și linii (1935) și Nimfă și sclavă (1938), cultivă o lirică reflexivă, cu o neistovită interogare a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288521_a_289850]
-
XIX (Scandalul din 1800, Jupân Vântură-vești, Acum 74 de ani, Prima baie în București, Primul „haine vechi” din București ș.a.). În ciclul Reminiscențe, cuprinzând episoade de factură memorialistică (Cum am făcut cunoștință cu M. Kogălniceanu, Cum am cunoscut pe Alecsandri, Șuba lui V. Alecsandri ș.a.), ca și în alte scrieri apărute în „Apărarea națională” și în „Secolul XX” (Din tainele vieței, Amintiri contimporane), își privește cu seninătate viața, relatează fără patimă, ba chiar cu un surâs pornit din înțelepție, ciocnirile cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
a tăiat sfidătoarea și condamnabila barbă. Și de multe ori era apostrofat de comandantul închisorii cu cuvintele: „Și tu ai avut barbă!” După sosire, o bucată de vreme, trebuia să doarmă pe cimentul gol al celulei. Un coleg avea o șubă de lână, care încă nu fusese pusă la magazie. Punea șuba aceasta pe ciment și își mai proteja coastele de răceală și reumatism. Providența După câteva luni a fost judecat împreună cu lotul de deținuți politici. Sentința lui a fost dată
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
apostrofat de comandantul închisorii cu cuvintele: „Și tu ai avut barbă!” După sosire, o bucată de vreme, trebuia să doarmă pe cimentul gol al celulei. Un coleg avea o șubă de lână, care încă nu fusese pusă la magazie. Punea șuba aceasta pe ciment și își mai proteja coastele de răceală și reumatism. Providența După câteva luni a fost judecat împreună cu lotul de deținuți politici. Sentința lui a fost dată: zece ani temniță grea. Motivarea era cea comună lotului: „crimă de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
doi de tineri "până la treizeci și cinci de ani", cum suna una din condițiile de participare. Când s-a mai întâmplat asta la un concurs local, fie el și în Iași? (Ioan HOLBAN) Ce trupă! Mai trăiau marii actori Gică Popovici, Nicolae Șubă, Ani Braeschi, Margareta Baciu, Remus Ionașcu, Miluță Gheorghiu. M-am bucurat de prietenia unora dintre ei, eu eram doar un tinerel cu mare dragoste de teatru și cu timide încercări de dramaturg și critic. Azi am mulți prieteni în Teatrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1834-1849), 49 STURZU, Corneliu, 74 SUCEVEANU, Arcadie, 104 SWIFT, Jonathan, 59 SZYMBORSKA, W., 245 Ș ȘEICARU, Pamfil, 69 ȘTEFAN cel MARE, domn al Moldovei (1457-1504), 15, 21, 65, 86, 130 ȘTEFANACHE, Corneliu, 247 ȘTEFANELLI, T., 55, 62 ȘTIRU, Ionel, 106 ȘUBĂ, Nicolae, 153 ȘUȚU, Rudolf, 19, 259 T TACIT, 6 TAFRALI, Orest, 50, 103 TALLEYRAND, Ch., 163 TALPALARU, Val, 48 TASSO, T., 6 TATTARESCU, Gh., 23 TĂRÂȚEANU, Vasile, 105 TĂUTU, E., 24 TÂRCOVEANU, Eugen, 257 TELEAJEN, Sandu, 19 TEODOREANU, Al. O.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
habar n-au despre ce este vorba, se potrivește mai mult cu firma unei drogherii sau a unei cârciumi. Păi, localitatea vandană Pieptenele de Aur poartă chiar numele cârciumii de acolo, acela fiind singurul loc unde poți să-ți scoți șuba pe întinsul a zeci de kilometrii patrați. Chiar și în puținele case locuite, oricât le-ar încălzi, oamenii tot sunt obligați să stea gros îmbrăcați în rubalele 25 atât de caracteristice zonei, niște blănuri duble astfel croite din moși strămoși
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Greșeală mare! În felul acesta, chiar și acești oameni ar fi aprobat tacit ca toți ceilalți numeroși ascendenți ai lui Constantinos Nachmitagos să primească post mortem pensii viagere, pensii pe care să le încaseze moștenitorul lor legal! 25 Rubală obligatoria șubă tradițională a locului. Deja într-un mormânt din secolul XIX î. Ch., a fost descoperit un cadavru îmbrăcat într-o rubală, ceea ce atestă vechimea acestei civilizații, "civilizația rubală". 26 Cantitatea exactă a rămas confidențială. Ea poate fi, totuși, stabilită în funcție de
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
distribuția de aur. Regretatul Miluță Gheorghiu era (a doua reușită travestire după Matei Millo) în rolul Chirițoaiei, Constantin Sava în rolul lui Bârzoi, Valeriu Burlacu („Ofișăriul”), Julieta Haluș (Luluța), Eliza Nicolau (Cumnățâca) și Alfons Radvanschi în rolul lui Guluță, Nicolae Șubă în memorabilul servitor Ion. S-a jucat, de asemenea, pe lângă alte spectacole de operă, o reușită versiune scenică a operei Răscoala de Gheorghe Dumitrescu, spectacol care se clasase pe locul I la întrecerea artistică națională între toate Operele din țară
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
unor astfel de nume pe afișele teatrelor, timp îndelungat. Sunt nume de legendă astăzi și care, prin dăruirea lor, au devenit precursorii unui teatru liric la Iași. Miluță Gheorghiu, Any Braeski, Constantin Sava, Remus Ionașcu, Valeriu Burlacu, Alfons Radvanski, Nicolae Șubă - iată doar câteva nume enunțate în grabă! Ei bine, la loc de cinste printre aceștia, prin întreaga ei activitate artistică, în secolul trecut, se înscrie numele sopranei Julieta HalușBorcea! Ca o predestinare, parcă, începutul și sfârșitul vieții ei artistice a
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
datoare să asigure securitatea cetățenilor, cari plătesc impozite. Ducându-se la Dinu, i se spune că aceeași hârtie a fost primită și la el și s-a trimis același răspuns, notificând că hrana era dată de la bucătărie și hainele (o șubă și un cojoc) erau ale lui Dinu, ca să nu înghețe soldații așa ușor îmbrăcați pe gerul mare. Amândouă gărzile au fost ridicate, deși legionarii nu s-au potolit. Din sarcina acestei taxe foarte mari, Ralea s-a mutat la Argetoianu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în goană prin stație. De la o fereastră, îmi face semn Nelu Arbore, consăteanul meu: Ion al copilăriei mele, cum îi spun eu cînd mă gîndesc la el. Uneori mă gîndesc cu ciudă: Ion umblă și-n afara combinatului îmbrăcat cu șuba de șantier, ceea ce, la salariul lui, nu e chiar așa de onorabil. I-am și spus o dată, dar el a săltat din umeri cu indiferență. Acum, din semnul făcut, înțeleg că vrea să-mi spună ceva, și pentru asta să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mă minunez în sinea mea de propunerea ce mi s-a făcut: șef-adjunct de secție, cu sectorul de activitate la mașinile de înfășurat și la filamente... Știți, încep eu discuția cînd Don Șef se duce la cuier să-și ia șuba de șantier și casca, semn că vrea să plece în secție, venisem să vă rog un lucru... Spuneți, vă ascult, zice, trăgîndu-și mai bine șuba pe mîneci, așezîndu-se apoi pe scaunul din fața mea. Muncitorii de la filamente vor să lucreze în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
filamente... Știți, încep eu discuția cînd Don Șef se duce la cuier să-și ia șuba de șantier și casca, semn că vrea să plece în secție, venisem să vă rog un lucru... Spuneți, vă ascult, zice, trăgîndu-și mai bine șuba pe mîneci, așezîndu-se apoi pe scaunul din fața mea. Muncitorii de la filamente vor să lucreze în acord global. Am discutat cu ei, sînt oameni de încredere... Ia te uită! se miră Don Șef, ridicîndu-se. Asta e bine, foarte bine! Acum cîteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
loc să-i trimitem înapoi, la locul de muncă cuvenit, îi împingem în sus, crezînd că-i pasăm altora, cînd de fapt ei se întorc pe capul nostru... Don Șef se oprește, se întoarce spre mine, își strînge mai bine șuba la piept și mă privește lung, cu tristețe. Dom' Vlădeanu, zice, clătinînd din cap cu amărăciune, partea rea este că eu am făcut deja toate astea pentru Marinescu. L-am ridicat în slăvi ca pe cel mai mare inginer, ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
filamente funcționează la capacitatea proiectată, apoi scoate formularele de contract colectiv și începe să le completeze. Eu m-am așezat într-un fotoliu, la invitația economistei, privind aiurea într-un colț, în timp ce Don Șef se plimbă prin încăpere, desfăcîndu-și mereu șuba sub care simte că se încinge. E un bărbat frumos, bine legat, în puterea vîrstei, probabil în jur de cincizeci de ani, cu destul păr argintiu și mult calm în privire. Aș putea crede că ochii doamnei Teona sînt numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
învăluindu-mă în tot albastrul ochilor săi și-mi surîde scurt, surîs ce poate fi o încurajare, la fel de bine ca și o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o ironie -, după care își continuă munca. Din plimbarea lui, Don Șef s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
s-a oprit lîngă fereastră, ținînd încă șuba larg desfăcută pe umeri. Stă neclintit și privește fix, cu groază, afară. Apoi mîinile îi coboară pe lîngă trup, iar șuba i se reașază pe umeri. Palmele molatece, fără vlagă, ating poala șubei și au cîteva zvîcnituri. Face o mișcare bruscă, se întoarce pe călcîie și se apropie de economistă. Unde trebuie să semnez? o întreabă, punînd mîna pe formulare. Aici, arată economista, dar mai am unul de completat... Șeful ia stiloul din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
coboară spre parter, cinci bărbați și trei femei. Toți sînt îmbrăcați gros, cu căștile de protecție pe cap, semn că sînt de la șantierul de construcții-montaj. Una dintre femei e Fulvia: are părul băgat sub cască și duce între umeri o șubă de șantier pe care și-o îmbracă din mers. Sărut mîinile, Fulvia! îi șoptesc, ajungînd-o din urmă, prinzînd-o de braț. Ia te uită! exclam eu cînd întoarce privirea spre mine, îți stă de minune în costum de șantier. Bună, vecine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
gîndul. Lăsați. Mergeți la ăia de la Consiliu. Ați auzit doar: tabelul a plecat pe 10 ianuarie. Mă duc. Dați-mi și-un bilet de voie, începînd cu ora douăsprezece, să-l am la o adică. Don Șef scoate din buzunarul șubei un bilet ștampilat, îl completează, îl semnează și mi-l dă, urîndu-mi succes. La poartă, e înghesuială iese schimbul de la ora paisprezece. Dau portarului biletul de voie și mă grăbesc spre stație. Scot sacoșa și ziarul din buzunar, învelesc casca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]