276 matches
-
sexul frumos și ce distanță îl separă de epoca, nu prea îndepărtată, totuși, când cele mai elegante dintre "românce își puneau în părul împletit bucăți de material colorat; îmbrăcate cu un simplu gaz turcesc cu ochiuri transparente și cu o șubă ușoară, se ghemuiau pe călcâie la recepțiile oficiale 94!" Această toaletă elementară, rezervată astăzi frumuseților robuste din mahalale și sate, le inspiră vechilor boieri amintiri vii și chiar regrete. Capitolul 6 Justiție, judecători, tribunale, poliție Organizarea • Judecătorii sătești • Magistratura și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de zile; cu 84 și chiar 120 în Moldova; căci zilele nu sunt calculate în funcție de timp, ci de sarcină (E. Regnault, paginile 307 și 309). 103 Era vorba de fabricarea de cojoace (cojoce în original, n. tr.), un soi de șube din piele de oaie, destinate oamenilor din popor și țăranilor. "La critique est aisée et l'art est difficile", Philippe Néricault Destouches, Le Glorieux [Gloriosul]; sub acest nume, Philippe Néricault (1680-1754), militar, actor și diplomat, publică o serie de piese
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
La ca-setofon - dragul meu Joe Dassin. Și mereu aer proaspăt și rece pe obraz, de pe geamul întredeschis. Apoi orașul, anunțat de aglomerările de hardughii și gunoaie. Șoselele cu hîr-toape, blocurile, magazinele cu vitrine sărace. Oamenii mișunând peste tot, înfofoliți în șube și paltoane... Frâne din minut în minut, opriri la stopuri, înfundări pe străduțe încîlcite, atent să nu nimerești pe sens interzis... Apartamentul din blocul vechi, construit între războaie. Râsul mereu fals, dar senzual, al Deliei. Și câinele, și nefericitul 183
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
și turtește un lighean de aluminiu. La radio cântă Trio Grigoriu. „Broscuța Oac”. Nici diamante să-i dai nu mai vrea să audă de echipa Dinamo. Cu toate că, zice el, e prieten cu Nunweiler. Auzi, să umble el deghizat Într-o șubă să prindă borfași și hoți. În flagrant delict. Păi dacă Îl prinde pe unul că fură ceva Îi trage una de-i curge sânge din nas. Sângele alb. Așa a fost botezat laptele pentru marea sa valoare hrănitoare. Conform unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
mai stînjenitoare rime În momentele cele mai delicate, numai din plăcerea de a ironiza premiul și meseria mea, spunea meserie cu ghilimele ascuțite și adormea ca un prunc Într-un minut cu sînii dezveliți, Înalți, sforăind amar. Îi acopeream cu șuba. Ghilimelele Însă rămîneau, afară, Înfipte-n hîrtia poroasă de 250 de grame offset din capul meu trepanat de griji, deschis spectatorilor din lumea-ntreagă. Pe deasupra căreia zburau gîze. Îmi Îndreptam atenția spre fetele care mă abordau Într-un mod atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
nevoie. Ironia subțire este perfect camuflată sub seriozitatea exprimării. Și cine va fi acest ofițer cu o înaltă pregătire...politică? În clipa următoare se aude scârțâitul unui scaun. Invizibil până atunci deoarece stătuse în spatele lor, o siluetă îmbrăcată într-o șubă de iarnă se îndreptă către ei. Eu voi fi acel ofițer. Deosebit de surprins, Marius tresare puternic. Incapabil să se stăpânească, întoarce capul în direcția misteriosului personaj. Nu atât din cauza apariției lui inopinate din întunericul camerei, cât datorită vocii. Un glas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
ascunsă în căușul palmelor și lumina pâlpâitoare a flăcării așterne pe chipul măsliniu umbre și lumini ce conferă o expresie aproape drăcească trăsăturilor ascuțite. Cu pași ce răsună cavernos pe podeau goală din scânduri, individul pătrunde în lumină și de sub șuba groasă de iarnă, trupul firav se arată îmbrăcat în uniformă sovietică. În timp ce privirea alunecă pe lângă fiecare dintre cei de față fără să privească pe nimeni în ochi, lățește pe față un zâmbet mieros până la îngrețoșare că îți vine să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
purtînd deasupra grumajilor o arcuire sonoră de zurgălăi, ca-n secolul trecut pînă spre sfîrșitul deceniului cinci din vremea noastră, - o sanie, spun, lunecă pe drumul de comună al marii cîmpii (unde o fi găsit sania asta?), amîndoi Încotoșmănați În șube, Lung cu gulerul dat peste umeri, aproape descheiat la gît, veneam ca din basme, el rîdea cu bucurie de copil, avea acum cincizeci și unu de ani, vesel de revederea fostului judecător din tinerețe, o Întreagă lume Îi răsărea În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
recomand rândul întâi. Se cade în actul doi direct pe locurile 6-9. Dacă aveți vreun prieten, trimiteți-l la noi, să-i dăm bilete acolo.“) Și mai era ceva. Oamenii veneau la teatru ca la telenovelă. Încărcau sălile, echipați cu șube și căciuli rotunde de blană. Bătrânii năvăleau senil, cu abonament; studenții mergeau să-l vadă pe X sau pe Y. Nu întâlneai o piesă unde să nu fie sala plină, se intra și-n mijlocul spectacolului. Te topeai de frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
moartea unui anume Stepan Glebov 76 din secolul al optsprezecelea? Întâmplător, am citit ceva aseară... — Care Stepan Glebov? — A fost tras în țeapă pe vremea lui Petru. — Ah, Doamne, știu! A stat cincisprezece ceasuri în țeapă, pe ger, îmbrăcat cu șuba, și a murit cu extremă seninătate. Sigur că da, am citit... Dar ce-i cu asta? — Le dăruiește Dumnezeu unora câte-o astfel de moarte, dar nouă, nu! Poate nu credeți că aș fi în stare să mor ca Glebov
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Eu cred că mai rău a fost atunci. Aduceți-vă aminte de lipsuri, de frigul din case, de cozile interminabile. Oamenii s-au și învățat să se plângă. D.R.: Cum să nu, îmi aduc aminte că în casă stăteam cu șuba pe mine și îmi ieșea abur pe gură. Când mă băgam în pat era un șoc, aveam nevoie de ceva timp să mă încălzesc. Dar și eu, și prietenii mei aveam frigiderele pline. S.B.: Da, dar toată activitatea îți era
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
trebui lui ar fi fost moi. Nimeni nu scoase vreun cuvânt. Se încolonară în spatele călăuzei. Dabija se alătură șirului. Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea. Dar oare primul, cel care nu se vede, cel care nu se vede în tablou, cel care a căzut primul în mlaștină (fiindcă o mlaștină înșelătoare e acolo, nu micul pârâu idilic de la marginea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
ieși din zăpadă, autorul inserează brusc descrierea tabloului Parabola orbilor. Astfel, de la descrierea călăuzei care se luptă cu nămeții " Omul din față călca hotărât, picioarele lui scurte intrau până deasupra genunchilor în zăpadă, se mișcau într-o foarfecă neîntreruptă, poalele șubei negre veneau în urmă. El vedea" -, autorul trece, într-o mișcare de montaj cinematografic la descrierea tabloului lui Pieter Breugel cel Bătrân. Elementul de joncțiune al celor două planuri, cel literar și cel plastic, este tema vederii. Comparația între personajul
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
în rândul sarmaților într-un fragment neclar care conține un comentariu al unui pasaj din Germania lui Tacitus.18 În cadrul analizei imaginilor figurate pe Monumentul triumfal de la Adamclisi 19, sarmații sunt identificați fără probleme, după „caftanele lor lungi îmblănite, asemănătoare șubelor căzăcești”, însă absența de pe metopele care îi redau pe combatanți a cataphractarilor, „din care nu vedem nici măcar un exemplar de leac apărând pe monument”, pe de o parte, și repartizarea scenelor cu barbari purtători de caftane doar pe creneluri, nu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
1952 în București, România, fiica lui Anastasiu Nicolae și Nistor Petrescu Leontina, cu domiciliul actual în Germania, 74223 Flein, Wilhelm Busch Weg 1. 726. Ianosteac Ana, născută la 15 februarie 1951 în localitatea Sacalasău Nou, județul Bihor, România, fiica lui Șuba Ioan și Berta, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, 94901 Nitra, Dolne Kraskanyo 31, str. Dvorcianska 31. 727. Ianosteac Francisc, născut la 12 noiembrie 1946 în localitatea Sacalasău Nou, județul Bihor, România, fiul lui Ianosteac Francisc și Ana, cu domiciliul
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
și Rodica, cu domiciliul actual în Germania, Worms, Kernerstr. 1 A. 875. Nicoară Maria, născută la 3 februarie 1959 în Pogoanele, județul Buzău, România, fiica lui Fundulea Ion și Emilia, cu domiciliul actual în Austria, 7223 Sieggraben, Einschichtstr. 9 876. Șuba Daniela, născută la 29 august 1963 în Vaslui, județul Vaslui, România, fiica lui Toloacă Victor și Anica, cu domiciliul actual în Suedia, 33017 Rydaholm Horda, Skolv. 2. 877. Nemes Elek, născut la 14 august 1921 în localitatea Eremitu, județul Mureș
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
lui Martin și Maria, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Jelenec, Nitra 581, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șinteu nr. 78, județul Bihor. 17. Fabric Șarlota, născută la 8 septembrie 1956 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiica lui Șuba Ioan și Antonia, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Jelenec, Nitra 581, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Șinteu nr. 78, județul Bihor. 18. Kadar Lajos, născut la 2 iulie 1956 în municipiul Sfântu Gheorghe, județul Covasna, România, fiul lui
HOTĂRÂRE nr. 338 din 8 iulie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia rom��nă de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118544_a_119873]
-
ceva la slujbașul cu poalele uniformei strîmbe, dar datoria mîinilor uitate pe lîngă corp, ieșind trenul din stație te vezi în urmă, n-am știut că mă urmărești, atîția oameni cîți sîntem așa, atîta circulație este! Săbăoani aceeași corectitudine, pe deasupra șuba și lanterna de lucire verde într-adins în ochiul călătorilor, verde! ursul în vizuină mai trage de labe și ați crezut că se hrănește sugînd din ele, dar își curăță de fapt degetele atinse de ojă ori așa ceva, pe obraz
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
cu toate bunătățile și mort de beat". Și, ceea ce consideră actrița foarte grav, "s-a împotrivit curbei de sacrificiu" acuză, de această dată, politică! George Sion: "Maican dă dovadă de totală lipsă de caracter". Radu Demetrescu îl consideră... analfabet (!!) N. Șubă: "dintr-un actor bun și capabil să joace roluri de primă mărime", s-a trezit că a ajuns "un actor prost" evident, din vina lui Maican. N. Veniaș: "Făcându-mă dobitoc, idiot, nulitate". V. Z. Handoca înfierează infracțiunea lui Maican
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
pipăit fără să mă recunoască, și n-ar fi lipsit mult să nu recunosc nici eu figura aia gălbejită și suptă de nesomn, mai cu seamă că-n locul gecii de rocker, purtate probabil și acum de Andrei, avea o șubă Îmblănită Îmbrăcată În postav negru. M-a condus Într-un fel de camping improvizat Într-un intrând al stației, cu saltele și pături Întinse pe ciment, iar alături amenajaseră un punct sanitar Împrejmuit de lăzi cu pâine și apă minerală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cap. Se odihneau cu schimbul ca să apere Revoluția de teroriști, acolo-n țarcul ăla bântuit de curent și de vaietul garniturilor de metrou, vegheați de dimineața până noaptea de șuvoiul poporului care curgea neîncetat prin fața lor. Carol scosese din buzunarul șubei o șurubelniță de două ori mai mare decât cea Înfiptă de Pepino În spinarea ăluia. Bătea cu ciocul ei În ciment și vedeam că n-apucase Încă să-i polizeze capul. - O să ieșim din nou, spuse, dacă n-or să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
un minut cu cei care gestionau cutiile alea de carton cu alimente, până când Își ieși din fire și zbieră ca opărit, făcând șuvoiul de lume care curgea prin fața campingului să Întoarcă capetele: Jos comuniștii! Jos muiștii! - și-și umplu buzunarele șubei cu pachete de biscuiți și napolitane. Libertate! mai strigă Înhățând o sticlă de plastic de Cola de doi litri, pe care o agită deasupra capului: Păcat! Păcat! De sângele vărsat! - Nu merg. Poate altă dată. Acum am treabă aici. - Hai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
domiciliul actual în Republica Slovacă, Zvolen, Ruzova 42. 478. Feric Ana, născută la 5 octombrie 1967 în localitatea Suplacu de Barcău, județul Bihor, România, fiica lui Moticsak Stefan și Marghita, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Zvolen, Ruzova 42. 479. Șuba Ioan, născut la 22 februarie 1965 în localitatea Șinteu, județul Bihor, România, fiul lui Suba Ioan și Anna, cu domiciliul actual în Republica Slovacă, Senica, Mokry Haj 101. 480. Dorin Doina, născută la 4 august 1957 în București, România, fiica
HOTĂRÂRE nr. 947 din 24 noiembrie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113497_a_114826]
-
334. Koos Ferencz, născut la 21 martie 1962 în localitatea Suseni, județul Harghita, România, fiul lui Martin și Magdalena, cu domiciliul actual în Austria, 2860 Kirchschlag, Backergasse 1, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Suseni nr. 574, județul Harghita. 335. Șuba Anton, născut la 18 mai 1969 în localitatea Alesd, județul Bihor, România, fiul lui Anton și Șarlota, cu domiciliul actual în Republică Slovaca, 96001 Zvolen, Soltesoved 22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, Str. Vămii nr. 51, județul Bihor
HOTĂRÂRE nr. 763 din 29 octombrie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122077_a_123406]
-
Balta Brăilei în 9 februarie 1963 și se anunțase că Dunărea amenință cu ruperea digului. Și-atunci, într-o seară, după ce am servit masa, ne-a scos pe platou în colonie acolo, ne-a adunat pe toți... gardienii îmbrăcați cu șube, cu pâslari, cu căciuli, iar noi în ce-aveam, cu zeghele ălea prin care bătea vântu’, fără nici un obstacol... Ne-a încolonat și ne-a scos să cărăm fascine să protejăm digu’. ăstea erau niște maldăre de nuiele din salcie
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]