282 matches
-
le descopăr, să mi le înțeleg. Simplu. Extrem de simplu și de direct. Așa cum este spectacolul lui. Mă obsedează raportul lui Dodin cu tema comunismului, în care el însuși a trăit, cu mecanismul unei aberații ce se ivește parcă dintr-o șuetă inofensivă și ajunge să producă monștri. Conviețuiesc cu imagini din acest spectacol jucat și la București, pe scena Teatrului Național. Mi se pare o confesiune a unui mare și profund artist, mi se pare un tip de analiză pe textul
Apostolii comunismului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10050_a_11375]
-
Burlăcianu - i-ați mai văzut împreună pe scenă și în "Don Quijote" - joacă toate personajele lui Gogol, de la povestitor la Covaliov. Totul cu o savoarea nemaipomenită. Stau în fața mea, pe două băncuțe de lemn, și mi se pare că facem o șuetă frățească. Mi se pare că sub nasul...meu, care există și pe care îl simt ori de cîte ori duc mîna pe față, se naște, se petrece și capătă proporții aventura lui Covaliov și toată tevatura. În spate, pe tot
Nasul maiorului Kovaliov de pe Sadovaia by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9778_a_11103]
-
de mai bine, lipsurile, pripelile, defectele de tinerețe. Că anii n-au adus schimbările pe care le dorea nu e, de bună seamă, vina Europei lui. Pe care cronicarul de film de odinioară al României literare o convoacă la o șuetă fără șocuri ale diferenței, fără dispreț și fără complexe. Pătrunsă de un firesc al amiciției pe care bine-ar fi, după trei pătrimi de veac, să-l putem regăsi.
Europa 3/4 by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6374_a_7699]
-
M-a șocat să descopăr aceeași atmosferă ca la Hollywood, cu toate virtuțile și viciile ei, într-o lume literară. Pronosticuri, pariuri, rochii de seară, Lisa Jardine ici (profesoară la University of London, expertă în istoria științei), Malcolm Bradbury dincoace, șuete, bîrfe, mini-interviuri cu scriitorii aflați în întrecere, compătimiri pentru cei, mulți, doborîți de gripă, în fine, o trepidație de high life, în sensul pe care i l-ar fi dat Caragiale, parcă nepotrivită cu sobrietatea (adesea confundată și scufundată în
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
valoarea cărților intrate în concurs, așa cum o vedeau aceștia, firește, cele mai mari șanse de reușită, dar și, la modul general, despre criteriile de judecată ale publicului englez și ale specialiștilor, despre norme de gust și orizonturi aperceptive. O mică șuetă pasionantă, fără jargon, fără morgă, cu unele contraziceri, destul de intense, cu enorm aplomb și cu evidentă plăcere de partea vorbitorilor. Categoric, cei trei sînt, înainte de orice, cititori. Pentru nimeni nu a fost un secret că preferata serii era J.K. Rowling
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
afirmă că nu a susținut alți candidați, dar crede că PSD a avut nominalizări mai bune în județul Maramureș. ”Mai întâi, ar fi bine să facem puțină geografie. Se numește filiala Maramureș, nu filiala Baia Mare, așa cum a fost prezentată, la șuetă, de președintele PNL. Am spus că PSD a fost mult mai inspirat în a nominaliza candidați pentru alegeri în zona Maramureș, însă n-am susținut alți candidați. Decizia de a mă exclude este o manieră de mulțumire, după ce am câștigat
UPDATE: Cherecheș și Bot, propuși oficial pentru excludere. Ședință tensionată azi în PNL. Cherecheș, pe făraș? by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39903_a_41228]
-
Au trecut anii, a murit și moda structuralismului, au apus studiile semiotice, a trecut peste noi și postmodernismul. Continuam să ne întâlnim întâmplător la etajul patru și să discutăm, în trecere, despre ce mai citim și scriem. Întruna din aceste șuete în fața liftului, m-a întrebat la ce mai lucrez. Mai mult în joacă, i-am spus: „Dragă doamnă, dacă ar fi să scriu o carte pentru propria mea plăcere, aș scrie un studiu despre Dumas!" Nu știu dacă răspunsul meu
Dumas, creolul cu zulufi blonzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6448_a_7773]
-
prea mult, fac, totuși, cumva și se-ntîlnesc. Și-atunci, nefiind de-ajuns să ai ce vorbi, intră la mijloc, între binețele cîtorva cunoscuți, un protocol en ronde, care pune, dincolo de fermecătoarea neorînduială, subiectele în șir. Cum se cîștigă ,privilegiul" unei șuete rutinate, care să curgă, pe oricare temă, de la sine e o șaradă la care doar indiscreția (benignă) ar fi vreo cale spre răspuns. Mai ales cînd discuția nu-i de aflat trăgînd, pe cît se poate, cu urechea, ci, mult
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
Iulia Popovici Pe strada Zalomit, lîngă Cișmigiu, acolo unde acum e discoteca Flamingo, prin "80 și ceva era un club unde se asculta muzică decadentă occidentală; și mai înainte, în aceeași clădire se-ntîlneau la șuete ungurii din București " în "50-"60 fusese sediul comunității maghiare. Kilometri buni mai încolo, la marginea orașului, comisiile de recensămînt se străduiau să-i convingă pe țiganii strămutați la bloc să intre în noile lor apartamente; s-au instalat pînă
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
moment superb din spectacol, jucat impecabil de Tudor Tăbăcaru-Moșu' și Cezar Antal-Cucoșu', cu gesturi mici, cu un du-te vino fin de priviri, de subînțelesuri, de sensuri ce se rostogolesc unele după altele este acel taifas bărbătesc dintre cei doi. Șueta masculină. Încurcătura bietului moș. Absurdul situației însăși. Scărpinarea pe după ceafă. Negocierea. Inițial, pașnică. Precipitarea acțiunii și părăsirea dialogului. Sînt secvențe de film, care, prin succesiunea lor, prin accelerarea ritmului nasc, într-un timp foarte scurt, alte zeci de povești. Paranteze
Cucurigu! Boieri mari! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9012_a_10337]
-
Ciorbea? Atunci ar fi trebuit reînceput totul, a doua zi după alegeri, cănd pedeseristii se ascundeau îngroziți în găuri de șobolani. Altă ar fi fost soarta economiei românești dacă somnambulul Ciorbea ar fi avut timp și pentru altceva decât pentru șuete amicale la sediul guvernului, dacă dl Constantinescu ar fi dedicat mai mult timp prozaismului vieții politice decât metafizicii călugărului Vasile, daca justiția ar fi făcut altceva decât să ascundă dosarele marilor criminali economici și politici. Acum e mult prea târziu
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
prilejul s-o facă, în zilele următoare, în două momente destinate tocmai acestui scop: la Romexpo, în cadrul ,Conferințelor Microsoft", și la Institutul Cultural Român, la conferința de presă. E drept că nici una, nici cealaltă n-au prea semănat cu niște șuete. Ca moderator al ambelor întâlniri, Gabriel Liiceanu a impus niște rigori care, cu siguranță, nu invitau la tradiționalul bătut pe burtă și la digresiunile în zona flecuștețelor mondene. Dar a existat un perfect cadru pentru orice fel de întrebare, ca
Struții și povestașul by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11269_a_12594]
-
St. Tropez totul este foarte cunoscut: plajele (Bouillabaisse, Caneliers sau Salins), peninsula găzduind circa 40 de plaje, iar apoi este „Place des Lices“. Cum, nu știți...? Aici vin vedetele de cinema, precum și alte staruri locale sau internaționale, stau la o șuetă sau beau ceva răcoritor la umbra ademenitoare a copacilor. Și toată lumea poartă, bineînțeles, sandale... tropez-iene! Excepțională locație, între munte și mare, grădinile superbe, dar și evenimentul anului pentru automobiliști, toate conspiră pentru a vă atrage în Monaco, un mic colț
Agenda2004-32-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282748_a_284077]
-
istoria a uitat-o într-o debara oarecare. Muncitorii apar nu în calitate de clasă muncitoare, nu există niciun fel de liant ideologic cum își dorea Partidul, ci ca un grup de oameni vii. Nu doar retrospectiva, ci și reîntâlnirea la o șuetă, unde Emilia nutrește proiectul utopic al reînvierii micii familii muncitorești într-o întreprindere capitalistă, evocă aceeași atmosferă de familiaritate caldă, de bonomie. Este ceea ce s-a salvat din comunism, în contra lui, sugerează Stere Gulea, umanitatea acestor oameni simpli. Cu totul
Estalgie și puțină uitare by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3275_a_4600]
-
desigur, cu mult mai ocupat decît noi, Alexa și cu mine. Așa încît, obiceiul de a ne petrece timpul s-a preschimbat într-un ritual. Micul dejun, drumul pînă la Casa de Cultură, șușotelile cînd "treaba era groasă" pe scenă, "șuetele" cu oficialități de la județ, de la Timișoara, pe care le luam cu voluptate peste picior, stabilindu-ne din ochi strategia, discuțiile teatrale cu cei curioși să afle ce mai e nou pe la capitală. N-am făcut politică. Deloc. Era mare lucru
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
Vladimir Streinu, Șerban Cioculescu, Pompiliu Constantinescu, Perpessicius), constituiți în Gruparea Criticilor Literari Români (G.C.L.R.) cu N. Iorga și aghiotantul său de la revista "Cuget clar", N. Georgescu-Cocoș, care-l acuzau pe Arghezi fără încetare de pornografie. Memorialistului îi place și cultivă șueta, chiar dacă umbrită pe alocuri de prea multe "filologicale" și de o exagerată acribie bibliografică. Se simte în permanență prezența pasionatului bibliofil și colecționar - despre care a comunicat informații extrem de prețioase nora sa, Simona Cioculescu, în volumul Printre cărți și manuscrise
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
de Amintiri al lui Șerban Cioculescu în recenta ediție, completată cu vreo câteva piese esențiale, se citește cu un viu interes și cu efectivă plăcere. Parcă-l auzim pe neobositul causeur, mai totdeauna în vervă, într-o nesfârșită și cuceritoare șuetă.
"Mâncătorul de cărți" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8653_a_9978]
-
de aceea sunt plătiți, nu să vină guvernarea, ca să poată fi cvorum. Luni, la ora 16,00, se va dezbate moțiunea de cenzură în plenul comun. Obligativitatea cvorumului există, a existat și va exista, pentru că nu este vorba de o șuetă. Oamenii nu înțeleg că trebuie să vină la serviciu, așa cum românii se duc la serviciu la ora 8,00 în fiecare zi, membrii Biroului permanent de la PDL, PNL și PP-DD sunt obligați să vină la ședință. Eu am convocat după
Moțiunea de cenzură a PNL, după europarlamentare. Schimb de replici Zgonea-Antonescu by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30387_a_31712]
-
Andrei Șerban, în fiecare an, sub o formă sau alta, este un contact viu, o provocare intelectuală. Chiar dacă unii o văd și altfel. Își păstrează prospețimea, curiozitatea, nevoia vioiciunii și a comunicării. Ca și lui Vlad Mugur, îi plac enorm șuetele, îi place să rîdă puternic, cu poftă, îi place să transmită ceva substanțial, concret, care să trimită la meditație, dar îi place și să-și plaseze ironiile ici-colo, prin locurile esențiale. Jocul Sînzienelor... Mi s-a părut istorică anul acesta
Ariel și Caliban by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12743_a_14068]
-
-o deloc. Nici o legătură. Eu, Domnule Genaru, eram o femeie căsătorită... cu un inginer expert... aveam un statut social înalt... noi luam masa la restaurant cu protipendada... Cafeneaua se afla undeva jos, deși... O.G.: Totuși cafeneaua literară, la români, șueta, cafeaua, berica, țigara... I.P.:Fără îndoială era un mediu specific, colorat, dar eu eram o Doamnă... Nu-mi permiteam... cunoșteam însă indirect toate cancanurile... cine... ce, cum cu cine și cînd... așa, în treacăt, îmi ajungeau la ureche... Dintre cei
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
să te plictisești, să nu găsești ce te interesează sau ce te amuză, ceva sofisticat, elitist sau dimpotrivă, comercial, superficial. La noi, se discută de ani întregi înfierbîntat despre fenomenul teatral underground, alternativ, de subsol sau de mansardă, se incing șuete și polemici, ni se pare că am întors planeta invers, că aici s-a născut diversitatea teatrală și estetică, că aici mustește de talente, că sînt zeci de teatre private care își pun la bătaie propunerile și inițiativele, că nu
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
granda. "La Teatrul Bacovia nu veți asista numai la înmormîntarea propiu-zisă - o veți vedea pe doamna...brună în plină acțiune. Și, mai ales, veți asista la reacțiile dintotdeauna pe care le are muritorul atunci cînd stă la prima și ultima șuetă cu ea: că-i om de treabă, bețiv sau prostituată, bogat sau sărac, bătrîn sau tînăr - abia umbra morții îi... luminează viața, cu toate erorile fundamentale pe care le-a comis. Și pe care, vezi Doamne, nu le-ar mai
Fiecare cu vioara lui by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8609_a_9934]
-
topea... în curtea casei, printre hortensii țâșneau brotaci, scuturând boabele de rouă, pânzele marelui păianjen cu cruce pe spinare străluceau sub soarele de după ploaie. Nopțile, cucuvăile din podurile Facultății de Medicină convorbeau cu cele de pe streașinile palatului Cotroceni, în nesfârșite șuete. Afară de rezultatele mele școlare în cea de a treia clasă a Liceului Gheorghe Lazăr, totul era în ordine - dacă n-aș ține un pariu, aș putea, în schimb, ca oltean, să mă jur că așa a fost. Dar ce liniște
Un om, un destin, un card by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/8525_a_9850]
-
fidelitatea lui față de prieteni, față de ce îi leagă sau de ce îi face diferiți pe oameni. Mi-e dor de micile și marile bîrfe desfășurate cu aerul că elaborăm un tratat fundamental pentru omenire. Mi-e dor de ore întregi de șuetă despre teatru, despre anumite spectacole, despre pasiunea noastră față de Kantor, de disecția pe care o făceam împreună nu doar anumitor scene dintr-o montare sau alta, ci anumitor „măști” pe care Tadeusz Kantor le schimba, la vedere, privindu-și actorii
Vlad Mugur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5369_a_6694]
-
anilor de pribegie”. Cu toate că n-a fost ceea ce s-ar numi un nume literar, Traian Blajovici a lăsat în locul unei opere memoria unui foarte merituos om de catedră, a unui intelectual pururi activ, a unui conviv fermecător, care nu disprețuia șuetele inter pocula. A fost, după cum îl caracterizează succint Valentin Chifor, „un risipitor fericit”.
„Un risipitor fericit” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5334_a_6659]