419 matches
-
ascult cu trupul mesajul nerostit la atingerea noastră. O melodie duioasă tocmai se auzea din magnetofonul de pe etajeră. Îmi duc mâinile la ochi punându-le peste ale tale, dorind să le dau la o parte, să văd oare cine este șugubățul care se află în spatele meu? Mirosul parfumului bărbătesc șoptea inimii că numai tu poți fi, dar mintea mea nu era încă pregătită să accepte această informație, știind câte persoane există în jurul tău, care și-au pus ochii inimii pe tine
ÎNCEPUTUL IUBIRII (POEM CELEST) de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 by http://confluente.ro/lg_janik_1433229527.html [Corola-blog/BlogPost/376568_a_377897]
-
Nicolae-l cheamă, A venit ca să ne asculte, Să ne bage EL în seamă! La mine când a venit, A întrebat de sănătate, Dar mi-a spus așa șoptit, Că este pe terminate! Moșul ăsta nu glumește, Are păreri foarte șugubețe, Nimeni nu mă depășește, Chiar de merg în două bețe! 05 decembrie 2010 Referință Bibliografică: MOȘ NICOLAE 2010 / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 705, Anul II, 05 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate
MOŞ NICOLAE 2010 de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Mos_nicolae_2010_mihai_leonte_1354742591.html [Corola-blog/BlogPost/353005_a_354334]
-
pamflete în versuri pe avându-l ca personaj principal pe „Moș Pițulă”, un fel de Păcală local. A prezentat mai multe spectacole de comedie pe scena teatrului din Oradea, interpretându-l pe simpaticul „Moș Pițulă”, care repezenta un țăran ardelean șugubăț din zona Țării Beiușului, folosind vorbirea și apucăturile celor din această zonă. Deseori pamfletele sale începeau cu „Sara bună, dragii mei, io-s Pițula cel din Ștei...” Reproduc din memorie una din poeziile care era pe buzele tuturor, drept dovadă
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 by http://confluente.ro/george_goldhammer_1450628662.html [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
câte ceva de la magazin și uit să iau tot ce mi-a zis și mă mai duc o dată. - Aaaa... Păi, de ce nu-ți dă, mă, tataie, listă? Să-ți dea listă cu ce tre’ să cumperi și nu mai uiți. Chicotit șugubăț, urmat de o replică la care am râs trei zile: - Eee... nu prea știe carte. P.S1. Oricum, era calomnie, fiindcă mamaie știe carte. În două clase, cât a făcut, a învățat să scrie binișor, am văzut cu ochii mei
De ce nu-i face mamaie listă de cumpărături lui tataie by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19380_a_20705]
-
o parte dintre proze cu o poftă uriașă și cu senzația că trăiesc în altă lume, una în care nu se ceartă lumea pe politică sau maidanezi și nu există tragedii cu avioane, ci doar povești. Povești surprinzătoare, ironice, uneori șugubețe, dar plesnind de consistență și duduind de sens, alteori ușor suprarealiste, dar fără să întreacă măsura, iar alteori de un erotism ingenuu. Sau doar candide și-atât, cum numai copilăria poate fi, ori, dimpotrivă, dureroase, ca neputința însăși. De cele mai multe
Povestiri cu final schimbat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18447_a_19772]
-
și franceză, acompaniat de Johnny Răducanu. Am continuat cu același, de data aceasta recitându-l pe Topârceanu și am încheiat tot cu Pleșu, citindu-și câteva din articolele publicate în “Comèdii la porțile Orientului”. Râsul a început încă de la melodiile șugubețe înregistrate în 1989, în Săptămâna Mare, la Tescani. Am râs apoi cu lacrimi la “ În jurul unui divorț”, “Bacilul lui Koch”, “Expunere de motive” și ne-am cutremurat de râs la parodiile lui Topârceanu după Homer (“Chinurile lui Ulise”) și după
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
Gheorghe 2412. Tupu G. Alexandru ■ județul Olt: 2413. Belitoiu C. Petre 2414. Ciobotea I. Ion 2415. Cirjan Ț. Nicolae 2416. Danciu G. Ilie 2417. Maxim I. Gheorghe 2418. Neagu P. Marin 2419. Niculae I. Dumitru 2420. Stanciu D. Ion 2421. Șugubețe D. Nicolae ■ județul Sălaj: 2422. Agache I. Iacob 2423. Caluian G. Petru 2424. Ioniță N. Petre ■ județul Teleorman: 2425. Balciu D. Marin 2426. Barleanu F. Ion 2427. Broscaru S. Petre 2428. Capraciu S. Alexandru 2429. Dobrin M. Stoian 2430. Flamanzeanu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]
-
pe fruntașul Dovlatov în misiunea de a-l duce pe un nebun la spitalul de psihiatrie.(O mușcase „pe tanti Șura, bucătăreasa”). Se-mbătaseră toți trei, acționând fiecare în mod dezordonat. Maiorul lagărului, conducătorul anchetei de demascare, rostește descurajator, dar șugubăț: „Măcar dacă le-ar fi fost rușine de deținut....” În linia realismului de tip clasic, stabilizat în sec. al XIX lea, în mai toate țările europene (la noi, vezi Caragiale, pil duitor fiind finalul din nuvela Două loturi), și Serghei
ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
de casa noastră cu cea de a doua fiică a lui, mama Anișoarei și colega mea de școală primară, pe care o poreclisem Țoloi. Frații Boniciolli, Berto (Roberto), cel mare de o seamă cu mine și Metodi cel micuț și șugubăț care ne tot stătea În cale când ne jucam, ne spiona și ne turna la maică-sa dacă făceam ceva nepotrivit, erau favoriții mei prieteni de joacă , după Titi și Gigi Terente. Trecând de casa Anișoarei Niculiță vedeam curtea unde
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
Xbox 360, PlayStation 3, și versiunile de Wii U vor fi dezvoltate de Monkey Bar Games, și versiunea pe Wii, Nintendo 3DS și Nintendo DS de către Torus Games. În joc, o echipă întreagă cu personaje care mai de care mai șugubețe, trebuie să arată de ce sunt în stare, prin cascadorii destul de dificile, pentru a-și însuși abilități din cele mai complexe, dar în aceeași măsură, trebuie să treacă și prin provocări. Un serial TV, programat ca "Turbo: F.A.S.T." (Fast
Turbo (film) () [Corola-website/Science/329680_a_331009]
-
pe un grotesc coroziv și pe hilar, pe bășcălie, răspăr, pe circ și maimuțăreală, pe o fantezie pamfletară spectaculoasă. Hîtroșenia, ludicul drăcos, un carnavalesc lingvistic inepuizabil au făcut ca jurnaliștii de la Academia Cațavencu să-și intre în pielea unui Aghiuță șugubăț, a unui Ariel sau Puck made in România, făcînd nu doar haz de necaz, ci implicînd și o morală în bășcălia lor. Prin această etică, "Academia Cațavencu" este, de aceea, o revistă-pamflet, și nu o publicație injuriatoare (chiar dacă au existat
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruță din casă, am adunat mai multe obiecte și am făcut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare, membru al Academiei Culturale de la Sibiu. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și balul în zilele de Bobotează și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
nume poate fi continuat: Bantuș Ion, Bubulici Petru, Ciaușceak Ilie, Chiorescu Trifan - un talentat narator, Duducal Efim, Dubceak Ivan, Dubceak Dumitru, Gaideek Pavel-apicultor de forță în perioada postbelică , Melnițchi Nazarie, Pătrașcu Mihail- un declamator pe nota zece și om foarte șugubăț, Perju Grigore, Petriuc Efim, Pulbere Petru, Savciuk Afanasie - postașul satului pe arșiță și ninsoare, Sangereanu Toader,Tcaciuk Vasile, frații Ifrim și Andronie Rahlea, Velenciuc Ion Român, Velenciuc Vasile. La mină din Donbas a fost trimis cetățeanul Sincovschi Ivan pentru a
Mărinești, Sîngerei () [Corola-website/Science/305242_a_306571]
-
ai muncii naționale! O! Bâiguitori de fraze, astâmpărațivă pornirea egoistă de a vă vedea numele tipărit! „Apoi’n orișicare parte Ochii mei de se opresc Fie aproape sau departe Tot pe tine te întâlnesc.” Dă, mai știm! Un prieten mai șugubăț, cu care citesc poezia, voiește numaidecât să înțeleagă că vedeți și în farfuria cu bucate această ființă fabuloasă! „Fie aproape sau departe” e împlutură de strofă. (Las că la urma urmei totul e împlutură!) D. Const. Milea, în romanul său
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
cunoștință cu criticile gânditorilor opuși Revoluției, ideea că ar putea exista valori universale care să se impună În fața drepturilor pozitive a fost Întâmpinată cu numeroase sarcasme. Ne vom mulțumi să le cităm pe cele mai cunoscute. Astfel, Montaigne spunea: „Sunt șugubeți atunci când, pentru a conferi o anumită siguranță legilor, afirmă că există unele ferme, perpetue și imuabile, pe care le numesc naturale, care sunt Întipărite În neamul omenesc prin Însăși esența lor” (Montaigne, 1962, t. 1, p. 652). Și mai radical
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
la vizionare, din filmul lui del Toro nu rămîne foarte mult după, în afara acestui imaginar debordant, pentru că restul îți scapă printre degete. Problemele de cuplu între colericul Hellboy și inflamabila Liz Sherman pot fi "drăguțe", dar doar atît. Acest aer șugubăț, cool, interacțional, felul în care se cochetează cu publicul, de exemplu în scena de duioșie etilică a celor doi amorezi, Hellboy și Abe la o partidă de karaoke, fac filmul să alunece într-un delectabil derizoriu. Nu partea de comic
Tauromahiile lui del Toro by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7962_a_9287]
-
apropiat și mai mult de fundație. "Dilema", însă, părea să mă lege pe vecie. Am fost la lansare, am fost onorată ori de cîte ori am colaborat acolo, nu am fost bîntuită de rivalități redacționale, sîntem complementari, inteligenți, morali și șugubeți cu toții. În mod fundamental, Tita Chiper Ivasiuc și Zigu Ornea ne-au legat prin mii de fire, prin amintirile istoriei literaturii române, prin seducția poveștilor și conexiunilor pe care le făceau întruna, prin drumurile lor de acolo la noi, și
Apel către modele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11956_a_13281]
-
pe care le făceau după ce tatăl lor de adusese doi mânji micuți, pe care Îi Învățase să călărească. Porneau de la marginea pârâului și alergau până la pădure, trecând pe lângă curtea unde moș Onofrei Îi urmărea, sprijinit În gard, cu un zâmbet șugubăț. - Gata! spuse Ștefănel. Dădură pinteni deodată și se lansară la galop. Tropotele cailor se apropiară de casă și apoi se duseră spre pădure. Erina privi pe fereastra bucătăriei și continuă să trebăluiască. Avea un sentiment ciudat, de fericire și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
4 mai 2007 Lucian VASILIU Literatură de... Huși De câte ori se întâmplă să "descalece" prieteni scriitori din Maramureș (Gheorghe Bârlea, fost prefect; publicistul-poet Gheorghe Pârja; poetul-director de bibliotecă Echim Vancea ș. a.), aceștia ne oferă în dar un șip cu licoare declarând, șugubăț: "Voi, moldavii, îl aveți pe Ion Creangă... Noi, maramureșenii, vă aducem... literatură de... Creangă!" (adică, pre limba noastră boem-artistă: horincă, pălincă, țuică transilvană). Dinspre Hușul episcopal ne sosesc nu numai mesaje cu eticheta "Busuioacă de Bohotin" sau "Zghihară" (pentru întărirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
știu cum e. Eu sunt epuizată. Am dat din cap cu înțelegere. Probabil că ai fost îngrijorată de moarte... — Da, am fost, e adevărat. A făcut o pauză. — Și am stat și până foarte târziu aseară cu Steven. A zâmbit șugubăț. — Oh, am zis. — Mă tem că am făcut chiar un lucru periculos, a continuat ea. L-am băgat în casă după ce Richard și Ben se duseseră la culcare. Am stat la subsol împreună o oră. M-am holbat la ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
strâns bine pe mijloc, neavând nici o importanță că musafirul, fie el și bărbat, era înștiințat, drept scuză, asupra vestimentației grăbite, purtarea fiindu-i decentă, apoi făcând tratațiile de rigoare ce revin calității de gazdă, în timp ce frazele îi erau independente, ușor șugubețe, dar niciodată grosolane, sau impudice. - Ar fi cazul să mai puneți un coniac, rosti întinzându-mi păhărelul zâmbind. E datoria dumneavoastră de gazdă. Mă executai, iar ea păstrând echilibrul conversației începu să-mi povestească amintiri din copilărie, la care nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
învățate de la moși vreau să le las lor moștenire. Băieții apelează la mine să le fac costume de toate felurile. Cu timpul, într-o cămăruța din casă, am adunat mai multe obiecte și am facut un muzeu“, afirmă cu tărie șugubățul sătean, iubitor al tradițiilor populare. Tinerii trebuiau să organizeze jocul și bălul în zilele de Boboteaza și de Sf. Ion, după care trebuiau să plătească lăutarilor și gospodarului care juca Cerbul și, apoi, să-și împartă câștigul. Un alt obicei
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
Coborât parcă din „Amintiri din copilărie”, pașnicul Gheorghe Boancă a coborât în dulcele târg al Ieșilor tocmai din nemuritoarele șoapte ale codrilor de la Țibănești, aducând cu sine o stare de beatitudine și umor specifice țăranului moldav. Dar, spre deosebire de Ion Creangă, șugubățul Boancă povestește întâmplări de altădată sau din prezent cu ajutorul cuvintelor nerostite ale picturii naive. Linii, forme și pete de culoare se contopesc într-un dans poetic, emanând stări emoționale ori conflictuale ale unor personaje ce amintesc abuziv de cele ale
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Lucrări în instituții: Musėe Internațional D’Art Naïf, Vicq, Franța; Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Muzeul de Artă Naivă Kondas, Tallin, Estonia. „Lumea lui Mihai Dascălu este o lume care-și vede molcom și șugubăț de-ale sale. Cheflii simpatici ce-și susțin reciproc echilibrul precar, gardieni în căutare de cloșari adormiți prin parcuri, pitorești fanfare provinciale învăluind într-o dulce după amiază duminicală pașnicele defilări ale localnicilor pe Corso..... Fără a-și pierde stângăcia
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în întâmplarea intenției sale de a adăuga metaforei ornamentale scene din viața răposatului și unele simboluri ce-l puteau caracteriza. Întreg acest proces este legat de preferințele localnicilor și ar fi o eroare să-l presupunem izvorât dintr-o bizară, șugubeață atitudine a lui Stan Pătraș față de consăteni. E vorba de epitetul de oarecare circulație „cimitirul vesel’, expresie de mentalitate turistică, ce n-are o legătură reală cu fondul conceptual specific. Aportul artistului relevă intenția de a-l defini pe cel
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]