344 matches
-
condiționat înecăcios, cine te crezi, spune-mi, ai să te rogi în genunchi de mine să te ating, viața ta s-a schimbat, dulceață, dacă încă nu te-ai prins. Prefer să mă călugăresc decît să mă apropii de tine, șuier printre dinți, iar el se îndepărtează și ridică punga, ascultă bine ce-ți spun, ai să mă rogi în genunchi să te ating, apoi se îndreaptă spre ușă cu mersul lui țanțoș, iar eu strig în urma lui, așteaptă numai să
Zeruya Shalev - Thera by Any Shilon () [Corola-journal/Journalistic/6189_a_7514]
-
povestirea oferă două finaluri, nu doar ca reminiscență a fentării cenzurii ca odinioară, ci o soluție postmodernistă. Lașcu se transformă kafkian într-o lighioană, lângă soția oportunistă, fie - propune un al doilea scenariu - se denunță pe sine „prin gura întredeschisă, șuierul împrăștie duhori, precum o mlaștină în care au putrezit toate vietățile”. O povestire buzattiană este Scorpionul galben, cea mai bună a volumului. Raul trebuie să facă un reportaj publicitar despre litoralul tunisian. Ajuns în Egipt, după ce e fascinat de o
Despărțiri în game diferite by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3011_a_4336]
-
și accesoriilor (cearșaf, catifea, dulap, ciorap, geam, raft, canat, iatac, geantă, colan); au plantat salcîmi înaintea lui Mihai Tatulici, au frecat și au ars mangalul, ne-au pus beizadele pe cap, să ne sictirească ieri din fuga cailor, azi, din șuierul discret al limuzinelor. Dar cuvîntul cel mai de preț și mai rezistent la toate schimbările a fost maneŕ (alături, desigur, de "bacșîș" sau "bacșiș", după cum vorbim, în Moldova sau Muntenia); au venit cu el, se spune, în urmă cu vreo
Doina de jale și maneaua de criză by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/6615_a_7940]
-
sub ropotul de trăsnete care cădeau asurzitoare prin întuneric... Și sub zvîrcolirea fără de margini a frămîntării, și sub urgia întregului zbucium al făpturii, zăgazurile cerului se rupseră, jghiaburile adîncului se desfundară și, din înaltul întunecimilor, se prăpăstuiră asupra pămîntului, cu șuier de aer sfîșiat, potopul greu al apelor cerești.” (Singur). Ajuns în punctul cel mai înalt al urcușului, acolo unde a întîlnit în sfirșit singurătatea, Hogaș găsește cadența frastică potrivită. Sintaxa de largă viziune învăluie totul, facînd ca lexicul, ornamentele de
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
Falnic, neclintit. Sunt duh etern. Și lângă Axa lumii prinsă în rotire amplă Vă temeți de-a mă înfrunta nemernic, Crezându-vă în drept de-a-mi judeca Ideea. Chiar dacă nu sunt urlet spăimos, asurzitor, Ci doar o șoaptă sunt, un șuier slab ce-abia Se-aude-n miezul nopții. Un șuier slab, pe care, E drept, nu-l agreează timpanele cometei. (1921-1922) (Prin noapte, hăituit de stele) Pe-aici am colindat vrăjit, Pe-aici am rătăcit asediat De haita cuvintelor tipărite Ce nărăveau
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
lumii prinsă în rotire amplă Vă temeți de-a mă înfrunta nemernic, Crezându-vă în drept de-a-mi judeca Ideea. Chiar dacă nu sunt urlet spăimos, asurzitor, Ci doar o șoaptă sunt, un șuier slab ce-abia Se-aude-n miezul nopții. Un șuier slab, pe care, E drept, nu-l agreează timpanele cometei. (1921-1922) (Prin noapte, hăituit de stele) Pe-aici am colindat vrăjit, Pe-aici am rătăcit asediat De haita cuvintelor tipărite Ce nărăveau visător Să-mi încolțească albăstruia coapsă. Anume eu
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
am auzit un glas tunător, și s-a închis iarăși cerul; iar de-atunci n-am mai strigat. Fiul Mariei se ridică, se plecă să-și ia rămas bun de la bătrână; dar ea își trase înapoi mâna; începu iarăși să șuiere ca șarpele: - Pustiu, așadar, pustiu ai râvnit și dumneata? Dar nu ai ochi, flăcăul meu? Nu vezi soarele, viile, femeile? Haide, îți zic, la Magdala, să-ți vezi sănătatea! Nu ai citit niciodată Scripturile? Eu nu vreau, spune Dumnezeu, nu
NIKOS KAZANTZAKIS - Ultima ispită a lui Hristos () [Corola-journal/Journalistic/5626_a_6951]
-
fixaseră geamuri. E adevărat, nici baraca lor, deși deja de mult construită, n-avea geamuri, și-acolo șuiera vîntul, însă păturile primite încă din vară păcăleau cît de cît frigul, te puteai înveli în ele ca într-un cocon, iar șuierul părea atunci a se auzi doar de dincolo de pereți. În afară de Porthos, nu s-a apropiat de nimeni. Ar fi vrut s-o facă, însă în una dintre primele ieșiri, nu la Tașaul, acolo fuseseră duși o lună mai tîrziu, ci
Matei Brunul by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Journalistic/5257_a_6582]
-
coada părului lui de 5 metri. Am văzut oameni răi trăgîndu-și ciorapul pe față (căci Cobra) Pe Trandafiru’ galben, roșu... cu pistolu’ lui cu șapte țevi, mîncînd semințe cu pumnul. Am văzut tancurile scurmînd pămîntul de 23 august. Am auzit șuier de gloanțe și explozii la greu. Am văzut cîte-un pic duminica din Racheta albă, da’ n-am văzut-o niciodată decolînd. L-am văzut pe Gheorghe Visu făcînd accident, pe Gică Hagi dîndu-i gol lui Stelea la vinclu, (Lăscărică, dom
Drumul oaselor by Bogdan Lipcanu () [Corola-journal/Imaginative/5957_a_7282]
-
fost primele cuvinte, cu care mă salută. Am răspuns îngăimînd cuvintele, încercînd să-i abat ideea pe care eu o împlîntasem în percepția lui, în București, dar n-am reușit acest lucru. Locomotiva trenului care aștepta în gară, slobozi un șuier dînd semnalul de plecare spre localitatea balneară Ocna Sibiului, scrisă cu litere mari pe tăblița atîrnată de vagonul, care se puse în mișcare. Am ajuns în gara stațiunii, odată cu pîlcul de tineri gălăgioși, care călătoreau în fiecare zi spre stabilimentele
Evocări esențiale din aproape o sută de ani de viață by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14432_a_15757]
-
mai târziu: să alung întunericul nopții, să înlătur tot ce putea fi urât, impur, în imaginile somnului, incontrolabile. Nu spălarea feții era importantă, ci limpezirea privirii. Diminețile erau de lumină. Nopțile erau de muzică: șușoteala și fluierul curentului pe sub uși, șuierul vântului pe acoperișul de tablă, vuietul mării ritmat de bătăile valurilor în mal, geamătul geamandurii. Copil încă fiind, războiul m-a alungat din acea casă. Dar cele mai multe amintiri reînvie, trăiesc, cresc dintre zidurile ei. Poate și pentru că acolo - între profunzimile
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
mătăringile lor prin toate găurile posibile. Mare lucru să nu fi rămas gravidă, oh, izbăvește-ne Doamne, și de nenorocirea asta după mare mila Ta... A dormit patru nopți pe ciment, înțepenită de frig, cutreierată prin viscere și creier de șuierul viscolului de afară amestecat cu zăngănitul ferestrelor, pînă ieșea la prima plimbare a zilei, Dumnezeule mare și bun, precum m-ai sculat din somnul în care zăceam ca o moartă, așa să mă scol din păcatul fărădelegii și nemulțumirii în
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
nici o intervenție a conștiinței, aerul proaspăt, devastator adus de Iulia. În seara caldă, opalescentă, care ținea Bucureștiul ca sub clopotul unei meduze, balan-sându-l ușor în adierea de tei, la ora la care în Filaret se auzea țignalul lui Stere și șuierul personalului de Giurgiu, la ora la care Tudose încuia poarta și o privea din curte prin geamul luminat al bucătăriei pe Aneta tăindu-și unghiile de la picioare, la ora la care se spărgea sindrofia negustoreselor de mărunțișuri de pe șelari, Norbert
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
Tablou de seară, alterat de inserția câte unui neologism distorsionat: "Orizontul/ se poleie"; "Deja moare/ Cel din urmă/ Raz de soare"; Chiar divina/ Cântăreață/ Cu blândeață/ Grea și multă/ Nu prelude! Ce se-aude/ Doar e vântul/ Cu al său șuier?/ Ba, e cântul/ Unui fluier!" (p. 52-55). Simțul poetic al naturii nu are deocamdată suficientă experiență de transpunere artistică. Un limbaj pre-eminescian emană desuetudine: "Luna-i tristă și moroasă/ Decât ea mai trist sunt eu/ Tristă-i inima din mine
O datorie anacronică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11839_a_13164]
-
și în cazul dvs. un lucru mare. ( Larisa Spiridon, Gorj) * Sunteți, încă, dacă nu ne înșeală memoria, într-un proces prea lent de asimilare a limbii române. Nu ne explicăm altfel situațiile aiuritoare de exprimare anapoda, precum în Troparul XVI, șuierul vertijului: "Balustradele sprijin de fier tare/ pentru mâini/ care din gurii apele învolburate ale singurătății/ Balustradele spălate de vânt/ ustură pielii", sau în Decolaj ( ), "și tu m-ai desenat pe forma de fantastic cu tuș/ și eu cu negru de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13699_a_15024]
-
e o minciună? Că de la politicianul de cartier la șefii serviciilor secrete avem de-a face cu niste farsori abjecți?" Așteptăm și eu, încordat și curios, replică proaspătului demisionar. Răspunsul, pe cât de adevărat, pe atât de crud, a sunat că șuierul unei ghilotine: Da, exact asta vreau să spun!" Chiar pentru cineva care n-a prea găsit, din 1996 încoace, motive de încântare în fața evoluției societății românești, tranșantă diagnosticului era șocantă. Dacă politicienii înșiși cunosc cu precizie starea de fapt și
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
arme pentru a vâna, precum și de alte înlesniri... Ultimele trei strofe din Pohod na Sibir te răpesc pe aripile coșmarului lor și-ți dau impresia că ai citit un poem de seamă: Ei dorm adânc! ș-al nopței vânt Cu șuier viscolește; Ei dorm adânc; și pe pământ Mereu troianul crește. Și stelele, privind la ei, Plâng lacrimi de scântei. Treptat, omătul spulberat Se-ntinde ca o mare, Și crește, și sub el treptat Convoiu-ntreg dispare. Și-n zori tot câmpu-i
Pasteluri de iarnă by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12001_a_13326]
-
povestindu-le, stându-le-n coastă în timp ce lucrau, mutându-se de la un scaun pe altul să-și odihnească picioarele umflate. Are o boală grea de picioare, Diavole, odată cu mințile i-a luat și picioarele, șușoteau și luau totodată aminte la șuierul vorbelor lui, el a fost cu cugetul împăcat, da, dacă Dumnezeu i-a pus-o-n spinare, tot Dumnezeu i-a dat și dezlegare ca să scape de ea.” Nu pot să nu observ că, scriind despre Cronicile genocidului, discursul critic
Povestea continuă by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4138_a_5463]
-
cu trecutul! (1910) Osip MANDEȘTAM (1891-1938) CONCERT LA GARA Nu poți respira, tăriile colcăie de viermi, Și nicio stea nu vorbește din noaptea sferelor, Dar, vede Domnul, există muzică în înalt, Tremură gara de melodia Aonidelor. Și de iznoavă cu șuier de trenuri sfâșiat Văzduhul viorii se reîntrupează în vremi. Parc enorm. A gării sferă de sticlă. Lumea de metal din nou e vrăjită. La sonorul ospăț din elizeul în pâclă Solemn se îndreaptă vagonul închis. Țipăt de păun și, în
Avangarda rusească – jertfa gulagului () [Corola-journal/Journalistic/5156_a_6481]
-
Am luptat în întuneric cu diverși/ Dumnezei județeni, și noi am stat/ Pe malul fluviului și am plîns, și noi am căzut/ Sub mesele negeluite ale cazinoului Paupasse-Oul, am răcnit, am expectorat/ Sofistica rîncedă a acceptării, și noi/ Am auzit șuierul glonțului pe lîngă urechi/ În Budila-Express." (Budila-Express); "La ora Demonului să îmi fii aproape.// Să-mi sprijin fruntea de umărul tău,/ Să-ți mîngîi părul cărunt,/ Să te aud trebăluind în baie.// Altminteri întîmplări/ Moarte de mult îmi sug măduva
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
minunat rol. De aceea vă spun, riscând să vă supăr, că, poeziile dvs., stimate coleg, par poezii pentru copii: "Rugat-am vântul serii să-mi facă o favoare;/ Să se oprească-o clipă din marea-i frământare,/ Să-și tacă șuieru^ și ropotele multe/ Și să coboare molcom suspinul să-mi asculte.// Când auzit-a vântul ce-i cer cu neobrăzare,/ M-a măsurat în grabă din cap până-n picioare/ Și-a năvălit asupră-mi, cu gând să mă doboare/ Urlând
Poemul și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7859_a_9184]
-
treacă, în tremuratul cald al câmpiei cu lanuri de rapiță, hârtia intră nestingherită pe geam și se așeză în poala unui călător. El deschise ochii și o întoarse pe partea cealaltă. Norii cenușii au plesnit pământul cu picături mari și șuier de vânt, scăpărând fulgere asurzitoare. Călătorul s-a ridicat, a închis geamul speriat, apoi a privit bucata de hârtie, dar pe ea nu scria decât un singur cuvânt. Eu.” (p. 154) (Un singur paragraf și două observații de limbă. Hârtia
Invenții și mărci by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5199_a_6524]
-
sîngele meu va umezi puțin/ piatra nesfîrșită/ sub lumina rece, fără pofte, fără boli" ( Scurtă proză). Firește, stările conflictuale se suspendă și ele: "Sînt chemat iar la comisia de împăcare/ parchez în parcul obscur, ceață sură de mierle/ și doar șuierul aparatelor înregistrînd non-combat-ul" ( Semne hrănitoare pentru un vis). Stupefiată, soma se disociază de ființă: "sîngele stă în mine cu gura căscată/ ca la sfîrșitul unei curse, fericit că participă/ urîțit de efort" ( într-un tricou galben). Ironia face loc absenței
Epic și antiepic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13660_a_14985]
-
vocii și să încercăm să rămânem la un nivel mediu. Nici prea sus nici prea jos. De asemenea, în antrenamentul nostru, este recomandat să exersăm vorbind cu un zgomot puternic de fundal (un exemplu util, este să înregistrăm zgomotul valurilor, șuierul și bubuitul acestora, pentru că seamana mult cu murmurul sau mormăitul a sute de oameni). Acest exercițiu ne ajută și să ne obișnuim cu diverși factori de distragere a atenției. Ca și alte competente, prezentarea necesită pe lângă studiu și foarte mult
Cum ne învăţăm VOCEA să fie de partea noastră, într-o PREZENTARE PROFESIONALĂ () [Corola-journal/Journalistic/27137_a_28462]
-
mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea Goe, Editura Muzeul Literaturii Române, Editura Vinea, 2000, 280p., f.p.
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]