1,581 matches
-
avea acces spre Belgrad decât după ce va fi trecut Orient Expressul. Timp de o jumătate de oră va fi larmă și mișcare, vor sosi ofițerii de la vamă și vor fi postate santinele În fața postului de gardă, apoi trenul va pleca șuierând și apoi astăzi va mai fi un singur tren, un mic tren local spre Vinkovce. Ninici Își Înfundă mâinile adânc În buzunare. Apoi va avea destul timp pentru Încă o rakia și o partidă de cărți, dar nu mai avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
și Își goli pieptul: vederea domnului Opie Îi aminti de crima sa. Un om În uniforma agenției Cook conducea o femeie Înaltă, cu hainele șifonate, și pe soțul ei. Aceștia se Împleticeau În urma agentului, dezorientați și deprimați, prin aburul care șuiera și prin strigătele În limbi ciudate. Lui Josef i se păru că putea coborî din tren. Imediat Încetă să mai privească lucrurile cu umor sau grandilocvență, pentru că era ceva ce privea siguranța lui. Rotițele mici și precise ale creierului său
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Absolut imposibil. Instrucțiunea 27a. Arestatul poate să vorbească doar Înainte de suspendarea curții. Șeful poliției privi dincolo de profilul ascuțit al maiorului, spre locul unde stătea doctorul Czinner, Îngrămădit În scaunul lui, cu mâinile Împreunate În mănușile gri, de lână. O locomotivă șuieră afară și se deplasă, huruind Încet, pe linia de manevră. Zăpada șoptea la ferestre. Era conștient de tresele lungi de pe haina lui și de gaura din mănușa doctorului Czinner. — Ar fi cu totul neregulamentar, Îi dădea Înainte maiorul Petkovici În timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
cineva de altă religie. Este insuportabil de cool. Ea este modelul meu. După asta, Lauren păși spre Salome și o bătu pe umăr, spunând: —Salome. Ar trebui să fii atentă. Aici nu e Geneva. E Hotel Rivington. —Lauren, sunt ocupată! șuieră Salome, de-abia desfăcându-și buzele. Salome semăna cu o Sophia Loren orientală. Pielea ei avea culoarea unei costisitoare praline Fauchon, iar pletele ei negre, lungi până la umeri, luceau ca o peliculă de petrol. Gene de lungimea celor ale lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cartonul. Cu nimic. În cameră este atâta liniște, că se aude de alături bătălia de la Gettysburg. Din apartamentul de sus se aude un depresiv care cântă la chitară o melodie folk. Un actor țipă, un leu rage și din văzduh șuieră bombele. — Cu sos Worcestershire, zice Stridie. Deci anșoa. Deci carne. Deci cruzime și moarte. Ține cutia cu o mână și arată spre ea cu mâna cealaltă, zicând: — Asta merge direct în veceu, acolo unde i-e locul. Și număr: 7
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
noastră; cad unul câte unul. Penele negre scânteiază în irizații albastre. Ochii lor negri nu mai sunt decât niște mărgele împietrite. Stridie își ține fața în palmele pline de sânge. Helen privește în adâncul cerului, iar trupurile negre și lucioase șuieră în cădere și se rostogolesc în jurul nostru pe ciment, unul câte unul. Distrugere constructivă. Capitolul 31 Când am ieșit din oraș cale de mai bine de un kilometru, Helen trage pe dreapta. Aprinde luminile de avarie. Privindu-și fix mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Dan revenise de la doctorul Flaherty cu două informații. În primul rând, acesta îi spusese că avusese o stare de comă alcoolică, cunoscută și sub numele de Sindromul Korsakov. În al doilea rând, îi ceruse să nu se îngrijoreze. „Băiete“, îi șuierase bătrânul și multicolorul doctor, „nu ai o problemă cu băutura. Nici un bărbat nu are o astfel de problemă până când nu bea mai mult decât medicul său!“. Și încheiase cu un hohot de râs răutăcios și duhnitor. Acum, medicina este religia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
plastic de pe cutia pentru donații pe care Ted o ținea lângă casă, pentru mărunțișul care le prisosea clienților. Cealaltă Carol înfrunta orice bețiv, indiferent cât de tare se clătina, cât era de murdar, de distrus sau potențial violent, și îi șuiera: Dispari. N-ai ce căuta aici. Dacă te mai prind, chem poliția, iar acum șterge-o! Întotdeauna te-ai fi așteptat să adauge: „Ăsta e un cartier respectabil“. Era exact genul acela de femeie. Dar, ca să fim cinstiți, nici o parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
vitrine de o parte și de alta. De data aceasta, pe când Carol intra printr-una dintre ușile laterale ale magazinului, tiza ei ieșea val-vârtej pe cealaltă, fugărind un tânăr din categoria alcoolicilor nedoriți. Nu mai ai ce căuta pe-aici! șuieră cotoroanța. Să nu te mai prind, că dacă te mai văd prin cartier, chem poliția, să știi! Mutantul se clătină pe trotuar și o privi cu o mină confuză care, în scurt timp, se transformă într-o expresie de iresponsabilitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
periferici ai lui Dan erau prea amorțiți pentru a înregistra ceva. Și chiar așa a fost; mâinile lui se zbăteau ca un pește muribund în căutarea umezelii, din păcate insuficientă, care să-l țină în viață. Respirația lui Dan îi șuiera în ureche, atât de grea și duhnitoare, încât aproape că putea simți o sumedenie de microorganisme migrându-i spre creier. S-a bucurat când degetele lui i-au coborât din nou pe spate, spre fese, de parcă Dan se străduia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
pătase linoleumul. Carol nu observase pata mai târziu, când făcuse curățenie. Nici o problemă, pentru că la fel s-a întâmplat și cu echipa operativă (doi detectivi decrepiți și un expert legist) de la secția de poliție din Fortune Green, mai târziu. Harșt, șuieră lama în aerul închis al compartimentului, harșt și iar harșt! Profesorul se pregătea să dirijeze finalul. Nimeni nu este responsabil pentru ce se petrece în mintea altuia, nu-i așa, jidane? Au, vorbesc cam pe șleau acum, nu ți se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Pentru toate astea, taurul trebuia să dispară. Trebuie să închizi ochii. Așa. Să lași vântul să înceapă. Să-l auzi cum învie și dă roată străzii și scărilor de bloc și doar așa, cu ochii strânși, să simți bucuria lui șuierată de-a ieși la plimbare prin pungi și de a trânti geamuri și de a înnegri cerul. Numai în felul ăsta poți face niște lucruri să dispară sau îl poți trimite pe Cristos la țară pentru o primăvară întreagă. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un carnet. Și acum, spune-mi te rog cam cînd ai băgat se seamă pentru prima oară ceva suspect. Domnul Rennit se rezemă de speteaza scaunului și Începu să se scobească În dinți cu vîrful creionului; i se auzea răsuflarea șuierînd printre golurile danturii stricate. Cu gulerul cam boțit și cămașa nu tocmai curată, părea la fel de lăsat În părăsire ca și odaia de alături. Dar Rowe Își spuse că un cerșetor ca el n-avea de ales. — Numele și adresa dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dar cetățeanului trebuie să-i ceri să fie cetățean măcar în măsura în care se arată extrem de mândru de a fi urmașul lui Traian și Decebal. Ne inflamăm în chestiuni meschine sau marginale, dar facem pe morții în păpușoi când locomotiva dezastrelor trece șuierând prin gospodăria noastră. Nici o grupare, fie ea intelectuală, fie pretins implicată în problemele țării nu dă vreun semn că ar avea vreo responsabilitate pentru dezastrul în care ne aflăm. Prost sfătuit încă din prima clipă a venirii sale la Cotroceni
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
din partea lui să păstreze casa curată. Menajera căscă ochii și se holbă la Mma Ramotswe cu o ură prost disimulată. Nările îi fremătau de enervare și buzele i țuguiară cu un aer agresiv. — Lucrez pentru bărbatul ăsta de mulți ani, șuieră ea. În fiecare zi n-am făcut altceva decât muncă, muncă și iar muncă. I-am gătit mâncare gustoasă și i-am lustruit podelele. L-am îngrijit bine. Nu sunt de aceeași părere, Mma, replică Mma Ramotswe calmă. Dacă l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
din spate, de pe peretele biroului, e reproducere sau original. Discipolii, așezați în ordinea înălțimii, cu fruntea în jos. Un grup cvasi-statuar destul de interesant. - Sper să n-aibă tupeul să vină aici! Asta ar mai lipsi, ast-ar mai lipsi... îmi șuieră una dintre doamnele îndoliate când ajung în dreptul ei. - Cine? întreb doar din politețe. - Nesimțita aia tânără, șteoarfa aia, cine-altcineva? N-ai auzit ce scandal a izbucnit la spital, chiar în ziua morții lui Pârvulescu? A venit la patul lui, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cu o pălărie decolorată și udă de sudoare; se Îndepărtă spre sud deasupra mării mugitoare și se Întoarse cu forța și viteza unei săgeți slobozite de un arc uriaș, cu ciocul drept și capul În piept, simțind cum vîntul Îi șuiera pe la urechi, văzînd cum se apropia peretele negru și umed de care mulți alții se zdrobiseră odinioară, pentru a trece la un metru și jumătate de vîrful lui, lăsînd În stînga cactusul solitar și ocolind piatra roșie care marca Începutul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sa victimă și se cățără cu agilitate pe culmea falezei, unde Își lăsase descoperite tunurile. Le Încărcă pînă la refuz, Își puse la Îndemînă alte muniții și așteptă răbdător zorii zilei. Echipajul și pasagerii Încă mai dormeau cînd un proiectil șuieră pe deasupra capetelor lor. Al doilea pătrunse prin tribord, foarte aproape de provă, iar al treilea și al patrulea transformară fragila goeletă Într-o grămadă de așchii fumegînde. Indienii andini nu știau să Înoate și se scufundară pe loc, odată cu nava, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sară și simulînd lovituri de pumn pe care nu se hotărau să le dea, conștienți amîndoi de faptul că prima greșeală pe care ar fi făcut-o ar fi fost, fără Îndoială, și ultima. Tăișul de oțel străpunse șfichiuitor aerul, șuierînd, se Întoarse la fel, printr-o abilă și rapidă mișcare a Încheieturii mîinii, iar pilotul portughez făcu un pas În spate, ridicînd securea, pregătit să o azvîrle spre adversar cu toată puterea. Iguana făcu și el un pas În spate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
tufiș, oricum ceva te vrăjea. Șerban Pangratty s-a aplecat la urechea lui Leonard Bîlbîie, acesta era gata să se ferească, atît de neașteptat și mai ales de nepotrivit era gestul prințului, s-a aplecat și i-a spus aproape șuierat "tragic". Bîlbîie a făcut ochii mari, nu pricepea nimic, prințul l-a prins de mînă, ca și cum ar fi vrut să-i încredințeze o taină extraordinară, "da, domnule, tragic. Acesta este cuvîntul. Italo Balbo va avea un destin tragic. Aidoma tuturor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
hrezultat al îndeplinihrii cohrecte a datohriei de dihrector al Sehrviciului. În definitiv, nu puteți salva, dacă ahr fi de salvat, desiguhr, țahra, neamul, omenihrea! Dumneavoasthră aveți de salvat Sehriviciul. Atît și nimic altceva! Pînă acum, hrepet, pînă acum (și aproape șuieră cuvîntul, făcîndu-l să devină amenințător), ați hreușit de minune în această ghrea misiune. Vhreau să vă felicit, domnule Mihail, penthru noua dovadă de inteligență pe cahre mi-o ahrătați venind la mine ați evitat să vin eu la dumneavoasthră. Este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se împotrivească Comitetului din Vladia, vedea privirea albă, aproape tîmpă, a lui Leonard Bîlbîie îndreptată către gura neagră a pistolului. Iar el simțea încetul cu încetul răceala oțelului răzbătând prin piele, transmițîndu-se creierului său blocat de frică. "Locotenentul Georgescu a șuierat "trage, excelență, el te-a adus aici, n-ai nici o ieșire. Chiar dacă sînteți la fel de ticălos ca și spionul ăsta nenorocit o să rămîneți în viață doar pentru că l-ați omorît pe el. Asta va fi garanția noastră că o să vă țineți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
se va ajunge abia În Îndepărtatul 1929, peste podul de pe Sava, desigur În același mod ca și azi, cu aceeași bucurie a Întâlnirii. Se aude zdrăngănitul roților de tren peste construcția de fier a podului, Sava curge tulbure‑verzuie, locomotiva șuieră și Încetinește, iar la fereastra vagonului de clasa a doua Își face apariția tatăl meu, scrutând În depărtare orașul necunoscut. E o dimineață răcoroasă, ceața se ridică Încet de la orizont, iar din coșul vaporului Smederevo pufăie un fum negru, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ridică o ghioaga uriașă, care i-ar fi putut zdrobi capul așa cum piatră zdrobește o nucă, si o coborî, cu toată forța lui nemăsurata, asupra băiatului surprins, care abia avu timp să sară într-o parte, în timp ce armă asasina îi șuiera pe langă ureche, izbindu-se în cele din urmă de trunchiul de pandanús de care stătuse rezemat, frângându-l în două de parcă ar fi fost o simplătulpină de bambus. Tapú Tetuanúi nu era încă nici prea înalt, nici prea puternic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
din pricina efortului, copilele urlau îngrozite, cu călcâiele proptite în dușumea. Rămas fără vlagă, bărbatul se îndreptă de spate și se repezi spre ele. Plecați de aici, imediat! Ema începu să plângă și se ridică. Dacă nu te așezi te omor, șuieră Luana și ochii îi luciră atât de straniu, încât cealaltă trebui să asculte. Scos din sărite de curajul copilei, bărbatul își încleștă degetele pe brațele ei și-o ridică. În secunda următoare, fata mușcă mâna dușmănoasă cu putere, strânsoarea dispăru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]