1,119 matches
-
monumentele. Ceea ce se Înfățișă doamnei Ster avu darul de a o surprinde, căci ochii Îi străluciră o clipă cu o lăcomie pe care buna ei educație nu o putuse nicicum Înăbuși. Amintire de la Cöcöke, zise domnul Húsvágó, În timp ce mângâia o șuncă afumată de mărimea unui televizor Sport. An Nou fericit, stimată doamnă! A fost, după cât se vede, un porc vrednic, zise doamna Ster, vădit impresionată de muntele de carne. 280 kilom fix, decretă domnul Húsvágó. Mai mult și dechit Karcsi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Îl visezi un an, de nu mai mult, tu și familia! Că Îți pierzi părinții, rudele, frații, prietenii, e În firea lucrurilor. Da' să-ți pierzi porcul! Să nu-ți miroase casa a cimbru, usturoi și dafin și cămara a șuncă afumată! Să nu-ți poți tăia tu o felie de slănină de pe burtă, cu șoricul subțire și cu carne la mijloc, lângă o ceapă roșie de Reghin. Să nu mănânci tu un cârnat Înghețat ori fript, cu hrean! Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
știința, domnule, nu are frontiere. În plus de asta, cum zicea și fiică-mea cea mare, căci avea o imaginație ceva de speriat, a și murit din pricina asta, un fel de congestie de imaginație, mai gravă decât aia cerebrală, zicea: Șuncile, tati, parcă ar fi cele două Americi: pe aia de Sud o mâncăm la Anul Nou, iar pe aia de Nord la Paști. Coastele din stânga semănau cu China, cele din dreapta cu Uniunea Sovietică. Și invers. Nici nu conta diferența. România
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
amabili, Își căuta porcul fugar printre blocuri. După o oră și ceva de căutări, dădură peste o familie numeroasă care țopăia fericită În jurul unui porc uriaș pârlit sumar, dar tăiat În bucăți mari, frumos așezate pe un cearceaf alb: capul, șuncile și trunchiul Împărțit și el În două părți egale. Într-un lighean uriaș se vedea clipocind Încă sângele, În altul luceau stins măruntaiele. Ăsta-i! Ăsta-i! Începu să strige domnul Gusti Careja Îngenuncheat lângă porc. Ai vreo dovadă? Întrebă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
impresie și colaborare cu ordinea publică. Polițiștii nu aveau nimic de obiectat. Domnul Gusti Careja nici atât, iar cei deposedați de noroc se mulțumeau cu ce mai aveau prin cămară: o jumătate de vițel, șapte metri de cârnați de Salonta, o șuncă de Aosta, una de Bayonne și multe alte chestii aduse din străinătate. Scumpe toate, dar fără specific decât poate cu o aromă amețitoare de libertate, ca un parfum celebru cu numărul 5 din care Însă cei din speța lor Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
am hotărât să revin la normal. Aveam să-i găsesc agenda cu adrese și să iau legătura cu mama sau cu tata sau cu oricine trecea drept important în viața mea. Sufăr de-o afecțiune. Am scos două felii de șuncă și le-am aruncat pe barele cromate ale grătarului, repetând lucrul ăsta de câteva ori în gând și încercând să-l asimilez. Sufăr de-o afecțiune. Am o tulburare psihologică. Era o chestie mult prea importantă, prea covârșitoare pentru ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și necunoscută să-i poată face față. Aveam să găsesc o agendă cu adrese, numere de contact. Până la sfârșitul zilei, aveam de gând să reînnod legătura cu vechea mea viață. M-am sprijinit de chiuvetă și m-am uitat cum șunca începe să se prăjească. Am observat mici lucruri care sugerau existența unei vieți. Depunerile de calcar de pe ceainic, sticla de detergent pentru vase pe jumătate goală. Cele două bucăți de paste făinoase uscate din spațiul dintre frigider și piesele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
luat o carte de bucate scrisă de un maestru bucătar mult lăudat și am început să pregătesc câte un fel de mâncare din ea în fiecare zi. Obișnuiam să citesc în timp ce luam prânzul și Ian mânca împreună cu mine, de obicei șuncă feliată sau ton, iar după-amiaza ne uitam împreună la biliard profesionist. Lui Ian, am descoperit, îi plăcea mult biliardul profesionist. În weekend, stăteam în pat și citeam ziarele. Vineri seara mă uitam la un film la video sau mergeam la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
fi greșit să spun că umpleam până la refuz barul hotelului, dar pun pariu că acesta nu mai fusese așa de plin de multă vreme. Ruth așeză pe masă trei platouri cu sendvișuri și-mi dădu o punguță cu felii de șuncă pentru motan, spunând că o să-l pună pe soțul ei să improvizeze o cutie cu nisip, așa încât Ian să nu aibă vreun mic accident. — Pisicile sunt foarte rușinoase, știu bine asta, zise ea. M-am comportat întocmai cum ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să fiu găsit și sfâșiat în bucăți. Dar a fi Richardson însemna să fiu Richardson tot timpul, nu numai atunci când mi se părea necesar. Așa că socializam. În fața mea, noul meu prieten-epavă mușcă din mijlocul unui alt triunghi de sendviș cu șuncă și muștar, făcând cu mâna liberă o mișcare circulară care însemna stai așa: înghit și apoi vorbesc. Înghiți. — Peninii sunt de vină, repetă el. Dealurile-s prea înalte. Cerul e prea jos. Am încuviințat. — Oamenii sunt prinși la mijloc. Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lui nu era deloc închegat și nu avea ritm; totul era izolat și disparat. Pe deasupra, avea în el ceva păsăresc, hotărâsem; Golașul Dean Rush, corbul de mlaștină. Scoase dintre rămășițele sendvișului său o fâșie subțire și albă de grăsime de la șuncă, se uită atent la ea cum se bălăngănește în aer, apoi o așeză pe marginea farfuriei. Clipi o dată, de două ori. La celălalt capăt al barului, Tușa Ruth mută toate sendvișurile rămase pe un singur platou, după care începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
jumătate din cât crede că știe, iar puținul pe care-l știe agravează de obicei lucrurile. Nu vă faceți griji, e-n ordine. Sincer să fiu, o să ne prindă bine să stăm locului undeva câteva zile. Ian vă mulțumește pentru șuncă. — Cu plăcere. Ai dreptate să-ți acorzi puțin timp de odihnă după toate prin câte ai trecut ca să ajungi aici. Descărcam cutii cu cărți de pe scaunele din spate ale jeepului galben și mă gândeam la ideea de potențial și elan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ridicat încet din sprâncene, scuturându-mă de toate gândurile acelea și revenind la lumea reală. — Scuze, ce spuneai? Haide, zise ea, sărind în picioare. Sunt moartă de foame. Tușa Ruth ne pregăti amândurora două mic-dejunuri englezești complete, cu cârnăcior și șuncă și ouă și fasole și pâine prăjită. Nu mi-am dat seama cât de foame mi-era până când muntele de mâncare nu ateriză pe masă, în fața mea. Corpul meu, mai ales cotul meu, era învinețit și înțepenit din cauza căzăturilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
înfulece cu o hotărâre neabătută. Într-un cotlon al minții mă întrebam prudent ce se întâmplase cu ludovicianul. — Ești în siguranță pentru moment, zise Scout, ca și când mi-ar fi putut citi gândurile, ridicând o clipă ochii de la o bucată de șuncă pe care o fugărea prin farfurie, încercând să prindă niște boabe de fasole. Rechinul ăla n-are cum să ajungă aici în viitorul apropiat. Aș spune că ai cel puțin două zile la dispoziție. — Ce-a fost chestia aia de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
franțuzească. Hada, în delir scriptic pentru Dumnezeu-Popescu și alți dumnezei de roșu, convenea. Ce încăpea în el, umflat ca un cauciuc de tir cum era? Păi citate din "Scînteia", mult Gherea, toate "temele majore" trasate de PCR, o baghetă de șuncă și o palincă pînă se crăpa de zece, orice număr de telefon util, "reconsiderările" de scriitori, ciorbe de burtă, dicționare de idei literare, Eugen Simion tot, neologisme prost-plasate, nenumărate cești TAPL cu cafea, interviuri cu întrebarea " Ce aveți pe șantier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care-mi place dintre toate, compusă dintr-un amestec de mucegaiuri delicate, praf vechi, întunecime și secret: o mireasmă de pivniță. Îmi venea să plâng. -Nu asta ne interesează, zise Sigrid, dar iată camera frigorifică. Erau acolo provizii inimaginabile de șunci, brânzeturi, legume, smântână, sosuri - cu ce să te hrănești vreme de mai multe luni. -O să aibă loc un război? întrebai. -Despre asta știi mai multe decât mine. Crama e acolo, iar acum iată fericirea. Deschise o ușă. Văzui un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
după acest prim fel. -Așa e. -Prin urmare nu trebuie să te aștept dacă vreau să mai mănânc? Râse de mojicia mea. Mă dusei să aduc din frigider de-ale gurii cu toptanul și le pusei pe masă. Am devorat șuncă, castraveciori, tarama 1, scrumbii și brânză de Burgundia: condiția de asediat îmi creștea apetitul. Sigrid aplauda ca la spectacol. Eram amândoi într-o dispoziție excelentă. -Ații fost vreodată încercuiți, Olaf și dumneata, în vilă? -Încercuiți? -De ticăloși care vă spionau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1943_a_3268]
-
ordinele noastre, pentru că fuseseră aduse din altă parte. Știam acuma ce aveam de făcut ca să-i ating la sentiment, dar mai întîi trebuia să îmbuc ceva că îmi chiorăiau mațele de foame. I-am comandat bucătarului o omletă mare cu șuncă, am înfulecat-o rapid și m-am pus pe așteptat, eram cu stomacul plin și mintea mi se limpezise. Tot scenariul ăsta se coace de ani buni, nimic nu se petrece întîmplător, îi spuse Bătrînul. Roja simți că încep să
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
în palmă legătura de chei, trădînd o mică nervozitate. — V-am pregătit niște sendvișuri ca să aveți pe drum, zice doamna Mina, ivindu-se ca la un semnal în capătul holului, strîngînd între degete o pungă de un leu transparentă. Cu șuncă și cașcaval, cîte două pentru fiecare, ține neapărat să specifice înainte să-și ia rămas bun. — Mulțumim, zice domnul Președinte, privindu-l pe Petrică cum își leagă ghetele. — Nu trebuia să vă deranjați, spune Monte Cristo, luîndu-și rămas-bun din sprîncene
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
gândi la consecințe), asurzit de lătratul strident a lui Vizanti, adus la rândul său la paroxism din cauza țipetelor neobișnuite ale copilului, la starea critică de paranoia canină, similară cu cea atinsă acum doi ani, când doi lupi flămânzi poftiseră la șuncile uriașe ale porcului Ghiță-Baiazid, Îngrășat pentru Crăciun, căruia bunicu’ Ghiorghi Îi spunea Baiazid (așa Îl botezse Victor cel iubitor de Istorie), iar bunica Ileana Îl dezmierda Ghiță, numai În prezența bunicului pe care În tinerețele lor la fel Îl alintase
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
an-doi. Doar un grăsan cu mutră porcină, care o făcea pe zmeul pe-acolo, îl luă de sus zicându-i, în timp ce râgâia și se scobea în dinți cu un fir de mătură, după un mic dejun îmbelșugat pe bază de șuncă, debrețini, brânză și praz, la care nu poftise pe nimeni, ascultă aici la mine, bă, să vă băgați mințile-n cap și să nu-mi faceți risipă de fonduri bugetare, că partidul nu e o vacă de muls cum vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ieri din tren, răspunde, fără fasoane, Dora. S-a făcut, revin imediat. Ciprian dispare doar pentru câteva clipe și intră încărcat cu o tavă mare pe care tronează un samovar și farfurioare cu bunătăți : zacuscă, brânză telemea, felioare de cârnaț, șuncă și tobă, mici găvănoase cu dulcețuri și miere. Totul pare să o fi așteptat pe Dora cu grijă și delicată atenție. Dragoș a trecut de dimineață pe aici, mi-a spus că o să veniți și să vă aștept cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
ce arau singuri, fără greșuri. Cât despre șuruburi și fierăraie, ce să mai vorbim! Știau să bată fierul cât era cald. Și toate lucrurile le făceau la marele fix și fără grabă. Adică, langsam aber siher! Erau neîntrecuți la prepararea șuncii, slăninii și cârnaților. Dar la oi nu se pricepeau prea bine și-și angajau ciobani băștinași. Dădeau cu plăcere tot felul de rețete pentru oricine era interesat! Cei mai mulți dintre ei și-au părăsit baștina și au plecat în timpul războiului ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
și cu fetele împingeam atelajul din spate. Alături de noi, cu botul în rouă și cu privirea blândă, pășea văcuța Rujana, speranța noastră de supraviețuire. Purcelul Roh-Roh, de curând afumat in podul casei, se afla într-un sac sub formă de șuncă, slănină și cârnați. Jumările, untura și povidla erau la îndemână pentru a fi unse pe pâinea neagră de secară ori de câte ori cei mici strigau Mama, papa!. Și așa zile și nopți, nopți și zile în șir, strecurându-ne printre tancuri, motorizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
roșească. Nu-i lua în seamă, Cecilia, mănâncă liniștită, era de partea ei Leontina. Au început discuții cu medicina clasică și cu cea naturistă. Dacă privim ce mâncăm noi, putem spune că mâncăm sănătos? — Cum nu? Roșii, castraveți, ardei, brânză, șuncă, chifteluțe, șnițele... —Oprește-te ca-i apucat-o rău, o întrerupe Matei pe Leontina. — Vrei să spui că nu sunt bune? Până la șuncă. —Ei! te referi la alimentele vegetariene. Le consideri ca fiind cele indicate pentru organism. Ești vegetarian cumva
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]