5,299 matches
-
Voroneț, Judecată de Apoi. Cheia. Țiganul cu căruță, nevasta și copilul de lîngă comună Izvorul, în sus, spre mănăstiri. Plecați, după cum spun ei, "în vilegiatura". Căruță are un coviltir negru de nailon. În unele părți, unde acesta n-a ajuns, șunt și petece mari de nailon alb, lăptos, prin care nu se vede interiorul cărutii. Căruță, la care este înhămat un cal bălțat, ca în filmele cu indieni, de epocă, are ulubele atît de lustruite, încît par de os. Cea mai
Note abandonate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17770_a_19095]
-
se angajează în tratative cu URSS pentru a obtine ceea ce s-a numit în 1954-1955 "spiritul Genevei" - coexistența pașnică, retezînd grav speranțele exilului politic românesc. În octombrie 1955 V.V. Tilea atrăgea atenția într-o revistă engleză, de unde reproducea articolul aici: "Șunt cu toate acestea unele puncte pe care oamenii de stat din Vest nu trebuie să le uite. Dacă ei merg la Geneva cu ideea unui compromis, forțamente vor pierde în fața rușilor care dețin poziții atît de înaintate în Europa pe
Exilul politic românesc by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17765_a_19090]
-
și peliculă pe sfîrșite, imagini recurente în volumul de față, si care au constituit și criteriile implicite ale selectării poemelor mai vechi și mai noi, vorbesc de senzația unui "tîrziu" și de psihismele celui neajuns "nicăieri, niciodată". Definirile prin negație ("Șunt eu, omul fără de însușiri pe curînd/ pe ecrane...") sînt singurele potrivite pentru cel care, din festinul unei orbitoare potențialități adăpate cu dulci iluzii, a căpătat doar fărîmiturile unui prezent dezamăgitor și restrictiv; un prezent derutant pînă la a implora, precum
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
Stefana Totorcea Pentru Monica Rohan, scrierea este indisolubil legată de privire. În Ars, privirea este cea care scrie, lăsîndu-se înfrînta pentru a birui: "O, dureroasă batere - zbatere// a mașinii de scris// am învins - șunt învins// zdrobit mai pulsează/ în vîrful fiecărui deget cîte un ochi/ vînat și fără pleoapa deschis." La fel, în Adierea, cuvîntul de negăsit urmează să-și dezvăluie tezaurul secret tot în virtutea unei agresiuni, violentarea ochiului fiind echivalata cu o excavație
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
-i contacteze pe prezumtivii semnatari, spre a înlătura orice ambiguitate. Firește că mi-au rîs în nas: la fel ca pentru domnul Constantinescu, interesat doar de voturi, chiar cu prețul provocării unor conflicte cu iz naționalist, redactorii-sefi ai acelor publicații șunt intersati doar de banii intrați și prin astfel de fraude primejdioase în conturi. Adevărul, realitatea, onestitatea șunt pentru ei vorbe goale, tîmpenii cu care nu se mai încurcă de mult. Nu am, în acest spațiu al confuziilor și al relei-credințe
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
la fel ca pentru domnul Constantinescu, interesat doar de voturi, chiar cu prețul provocării unor conflicte cu iz naționalist, redactorii-sefi ai acelor publicații șunt intersati doar de banii intrați și prin astfel de fraude primejdioase în conturi. Adevărul, realitatea, onestitatea șunt pentru ei vorbe goale, tîmpenii cu care nu se mai încurcă de mult. Nu am, în acest spațiu al confuziilor și al relei-credințe numit România, decît o consolare: că haitele de cîini devenite emblemă spirituală a frumoasei noastre țări nu
Jogging în tara "Scrisorii pierdute" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17824_a_19149]
-
Cînd cerul lumii e-nrosit/ De-atîtea păsări cîntătoare.// Acum ninsorile din vis/ Au explodat că o grenadă/ Și-o căprioara s-a aprins/ De-atîta roșie zăpadă.(...) Mi-a spus un vișin c-ai plecat/ Cu tîmplele în flăcări, Clară,/ Acum cînd șunt incinerat/ De-un măr în floare. Bună seară!" (Elegie). De la instinctul inocent-somptuos, care apasă pe clapele lirice cu violența ("Dă-mi, Doamne, ochi aprinși că de pisică/ Și ghiare-ncinse că de leopard;/ Să nu-mi mai fie, vai, atîta frică
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
Solemnélul Occidcnt și are slăbiciune pentru vânzători. Că și pentru buzéranti. Numai pentru poporeni, pentru holotă, adică, are pusă rohatca. Înainte de ^78, cu tovărășia domnului Pacepa. După, una pe față, alta pe dos. După regulă fățărniciei. Telpizi au fost, telpizi șunt încă. Dar numai că, după cum ar cuvânta Lița Onacă, nici glotașii n-aveau ce vinde, n-aveau ce cumpără. Ce să caute ei în gheșeft? Stăteau dracului acasă, cu holearca în ispol. Sampanskaia se bea și se bea prin solitóri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17821_a_19146]
-
apărut cele cu însemnările din anii 1946-1947. Cum am comentat și primele două volume, mă consider dator să o fac și cu acestea din urmă. În februarie 1946 autorul observa că jurnalul sau, e, pentru el, o înaltă datorie morală: "Șunt dator să predau posterității un document, din care ea să poată scoate informații precise asupra nenorocitei epoci în care România a căzut sub influența Rusiei, pentru ca să poată avea pe viitor mai multă prevedere în judecată minții și mai mult patriotism
C. Rădulescu-Motru în 1946-1947 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17845_a_19170]
-
a fi fost de cele mai multe ori confuză, viscerala, lînceda. Treptat, lupta se transformă într-un adevărat război cu imperfecțiunea lumii. Căutarea se radicalizează și devine lupta barbara. Și acum, să trec direct la subiect. Poetesele bune, ca și prozatoarele bune șunt rarissime. Cele care există, întîmpină (au întîmpinat) obstacole pe care feminitatea nu a fost pregătită să le facă "față" (căci spate, nici atît). Mă refer la un fel de obstacole și subterane dar și metafizice. Revoltă acestor personaje feminine a
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
în lume, totul, impenetrabil. A fi-ul este la fel de denepătruns că și nebunia. Astfel și aceste urmase ale Evei, pot să construiască, precum bărbații, ceva durabil și la fel de tainic că și cetățile masculinizate, blindate, perfect organizate. Poetesele, ca și poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
poeții, șunt personajele cele mai revoltate, prozatoarele, ca și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de o "deceptivitate existențiala agravat de o luciditate
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
și prozatorii își pierd pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de o "deceptivitate existențiala agravat de o luciditate inclementa adesea cinica și profesînd confesiunea nu numai
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
pe drum (pe masura ce tot scriu) din avînt, din durere, din nebunie. Confesiunile acestor poetese (și unele și altele recuperate total în postmodernism, ca un fel de minorități substanțiale) șunt, precum a bărbaților, distrugătoare. Doar că primele șunt autodistructive și ultimele șunt distructive, pur și simplu. Dacă domnul Al. Cistelecan afirmă, la un moment dat că lirica feminină excelează printr-un climat de o "deceptivitate existențiala agravat de o luciditate inclementa adesea cinica și profesînd confesiunea nu numai fără sfieli și fără
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
întîmplările trăite și, de aici, puterea de a povesti în absență întîmplării respective. Autoarea povestește cu lux de amănunte. O obsesie, de sfîrșit de secol, a detaliului, plutește peste pagini. Stilul sare în ochi înaintea poveștii. În proza noastră, stiliști șunt foarte puțini și pot fi numărați pe degetele celor două mîini. Iolanda Malamen face parte dintre ei. Stilul presupune să ai o frînghie (adică, o știință) pe care să umbli fără să cazi. Trebuie să-ți folosești astfel instrumentele scrisului
Meseria de a scrie by Angela Marinescu () [Corola-journal/Journalistic/17874_a_19199]
-
romanticul timp al lui Napoleon al III-lea și al împărătesei lui, Eugenia, iar la București, agent oficial al Prea Puterei lor, e Beclard, după care multe bucureștene din lumea mare se prăpădesc. El, si nespus de muieraticul beizadea Mitică, șunt cocoșii Capitalei țării, după cum fusese, înaintea lor, o altă beizadea cu nuri, mult îndrăgitul de fuste printipe Iorgu... În alee, salcîmii și teii își ning zăpadă lor. Briliantele schinteiară în agrafe, în cercei și în inele. Ochii sînt safire și
Oceania-Pacific-Dreadnought by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17922_a_19247]
-
profesionalism exemplar la formule diverse (trio, cvartet cu pian și cvartet de coarde) ele cîntă cu știința construcției, cu o subtilitate în nuanțe și culori timbrale încălzita de un har al comunicării seducător. Tot tineri, tot stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
stăpîni pe instrumentele lor șunt și componenții trio-ului "Aulos" al Filarmonicii clujene: Dănuț Mesaros (oboi), Liviu Gocan (clarinet) și Orlando Corăbianu (fagot). Ei au propus un program de "muzică franceză din secolul XX". Piese originale pentru o asemenea formație șunt greu de găsit în catalogul marilor compozitori și de aceea dintre cei înscriși pe afiș doar Jean Français este un nume de rezonanță; celelalte muzici alese, datorate unor compozitori onești, se înscriu în linia școlii franceze: elegantă scriiturii și legătura
Artisti francezi by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17920_a_19245]
-
Geo Șerban Mai șunt doar cîteva saptamani pînă la împlinirea a o sută de ani de la ivirea pe lume a lui G. Călinescu. După toate aparențele, sorocul va veni și va trece, aproape nebăgat în seamă. O foaie în calendar, ca toate celelalte. Nici un
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
pîndească din umbră. Chestiunea variantelor va da mult de furcă, daca ne gîndim numai la transformările operate de Călinescu în analiza Operei lui Eminescu, cu ocazia retopirii materiei turnate inițial în patru calupuri pentru a le ajusta, apoi, la jumătate. Șunt, de fapt, două versiuni, nu total deosebite în interpretare, insă altfel structurate. Care text va fi luat de bază? Ediția de autor a optat pentru a doua versiune, spre regretul celor ce au argumente în favoarea primei variante, mai plină de
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
1938. Lecțiunile fanteziste, nebăgate în seamă, adesea, nici de autor, s-au perpetuat și au proliferat. Li s-au adăugat, în anii din urmă ai scriitorului, intervenții sub presiunea cenzurii, vizibil în contrast cu spiritul românului. Prin confruntări succesive între ediții, lucrurile șunt restabilite și repuse în matcă originară, la mai bine de șaizeci de ani de cînd Otilia și ceilalți protagoniști ai intrigilor țesute în jurul "enigmei" sale preocupă conștiința cititorilor. Paralel cu restabilirea critică a textului, merit însemnat al îngrijitorului de ediție
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
-i ziua. Cosmaru-i joc estetic./ O, aș putea acuma să mă uit tot chicotind/ la filmele de groază cele mai sinistre./ Ce joc lejer (că-i înafara mea)!/ Plictisitori sînt monștrii de carton de plastic/ sau aia pe computer./ ăDaemones șunt genere animalia, ingenio rationabilia, animo passiva,/ corpore aerea, tempore aeternaă - zici tu Gaspard/ citîndu-l pe sfîntul A./ numai că tu îl cunoscuși pe scarbo/ piticul, scîrboasa larva cu capul omenesc/ și cred mai mult în tine decît în Sfîntul A
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
cu aceeași autoritate cu care Nichita Stănescu domină poezia ăvizibilă. În jurul lui Dimov s-a constituit un grup masiv de autori care au ădimovizată în anii ^70 cu mai mult sau mai putin talent, virtuozi ai limbajului pînă acolo încît șunt, mai toți, perfect intraductibili. Emil Brumaru, Șerban Foartă sau Gheorghe Azap șunt, probabil, cei mai legitimi continuatori ai lui Dimov, care și-a extins însă și mai departe influență, ăcontaminîndă cu plăcerea ludica a torsionarii limbajului și poeți optzeciști (Florin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Dimov s-a constituit un grup masiv de autori care au ădimovizată în anii ^70 cu mai mult sau mai putin talent, virtuozi ai limbajului pînă acolo încît șunt, mai toți, perfect intraductibili. Emil Brumaru, Șerban Foartă sau Gheorghe Azap șunt, probabil, cei mai legitimi continuatori ai lui Dimov, care și-a extins însă și mai departe influență, ăcontaminîndă cu plăcerea ludica a torsionarii limbajului și poeți optzeciști (Florin Iaru, Ion Stratan, Lucian Vasiliu) sau nouăzecisti (Cristian Popescu)." Căderea în genunchi
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17940_a_19265]
-
Eugen Uricaru Conflictul din Kosovo durează din 1981, cel din Iugoslavia din 1971, anume de cînd în Kosovo au început manifestațiile de protest ale populației albaneze iar la Zagreb studenții strigau "I șam hrvat" - eu șunt croat. De unde această nevoie de deosebire între participanții la contractul iugoslav? Această țară balcanică prin excelență este rezultatul sfîrșitului primului război mondial, sfîrșit care a stat, cum spuneam, sub semnul gîndirii președintelui american Wilson care, pentru a deschide o eră
Sfîrsitul dinozaurului? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/17930_a_19255]