1,266 matches
-
care a dat cuvântul doamnei Nicolina Halgaș directoarea Bibliotecii Municipale “Teodor Murășanu”. Aceasta a citit un adevărat studiu despre opera scriitorului turdean, autorul a două cărți ce s-au lansat cu această ocazie: „Personalități de pe Valea Hășdății “ și “Jocul la șură “. În continuare a vorbit scriitorul Gavril Moisa care în cuvântul său a pus accentul pe rolul celui sărbătorit în domeniul epigramistic, dedicându-i câteva epigrame. Alături de cele citite de Eugen Coța, au făcut deliciul asistenței. În cuvântul său scriitorul Al.
MUNICIPIUL TURDA ȘI-A SĂRBĂTORIT CETĂȚEANUL DE ONOARE-VALENTIN VIȘINESCU-85 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382451_a_383780]
-
de până atunci. Este locul și timpul în care toate lucrurile funcționează imprevizibil, scăpate de sub control, iar noi sperăm și credem că cineva trebuie și încearcă să le stăpânească. Cum oprești un foc izbucnit într-o casă, unde ard bucătăria, șura și acoperișul deopotrivă? Cine intră să domolească vâlvătaia, să scoată victimele surprinse înăuntru și care speră să scape din sinistru? Ce fel de om trebuie să fii ca să pătrunzi cu curaj și hotărâre printre limbile de foc arzânde și cu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93345_a_94637]
-
ani. Părinții mei au fost Toader Bădăluță și Ileana Bădăluță, născută Boca. Părinții mei, ca avere, au avut o casă cu 2 camere și tindă. Casa era construită din pari, leațuri și lipită cu pământ. în jurul casei, erau ograda cu șură pentru vite și cotețe pentru celelalte animale precum și grădina, amândouă fiind cca. ha teren. La câmp, din partea tatii aveau tot cam ha pământ arabil, iar din partea mamii vreo 30 de prăjini. Au mai cumpărat cam 3 ha. pământ arabil și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
două intrânduri, ochii erau negri, fața trasă lunguiață. Iftimie Ignătescu avea pământ al lui (partea lui, de la părinți moștenire) cam 40 prăjini. Era meșteșugar în ale lemnăriei: roate, poloboace, putini, căruțe etc. Avea scule personale. Era foarte curat și ordonat. Șura în care lucra era totdeauna curată, sculele, de câte ori lăsa lucrul, le curăța și le punea la locul lor. ”56 Asemenea lui Iftimie Ignătescu erau mai mulți meșteri „rotari” în Lunca. Meșterul rotar făcea și osii „tocmea” tot carul, pluguri, grape
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
specificul activității economice, ocupațiile țăranilor, legate, în principal, de cultura plantelor și creșterea vitelor. Pe lângă casă, un gospodar din comuna Filipeni avea un ocol pentru vite, un hambar pentru depozitarea cerealelor, coșarul pentru porumb. În ocol se afla grajdul, sau șură, șopron, ieslea de afară, adăpost pentru oi, poiata pentru păsări, cotețul pentru porci etc. Vechea gospodărie nu se putea lipsi de piua de bătut, râșnița, loznița pentru uscat fructe (prune, numite local perje) beciul de sub casă sau chiler, pivnița (chimnița
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
împletitură de nuiele pe o structură de lemn dispusă pe piatră, de formă ovală, erau pe lângă fiecare gospodărie care cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este acum când sub o șură sau magazie se detașează un spațiu dreptunghiular, îngrădit cu șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
i-au investit în modernizarea locuințelor, construcția unor case spațioase din materiale noi, de ultimă generație, cu holuri largi, living, bucătării moderne, băi faianțate, dormitoare, cameră de zi, spații de depozitare, cu toate utilitățile pentru un trai civilizat. În locul vechilor șuri și grajduri sunt garajele pentru mașini, încăperi speciale pentru instalația de încălzire centrală, cu apă cald tot timpul. O grădină cu flori, alei pavate și câțiva pomi alcătuiescă cadrul natural în care este amplasată locuința. Întoarcerea tinerilor care vor să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fiecare seară a ultimei săptămâni repetaseră la Cazino Ha, Ha, Hortense!, de la două după-amiaza până la opt dimineața, ținându-se treji cu o cafea neagră și tare și dormind la cursuri, În pauze. Loc special, Cazinoul: un amfiteatru mare cât o șură, presărat cu băieți În roluri de fete, băieți În roluri de pirați, băieți În roluri de bebeluși; cu decorurile În curs de a fi ridicate violent pe scenă; cu omul de la lumini făcând probe de funcționare și proiectând fascicule nescontate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toamna, când are loc un declin general al plantelor și animalelor. Rainer spune că în nopțile de toamnă magia sa personală își desface aripile. Mai târziu, pisici sângerânde, în lanțuri, își ling de pe blana rănită un țipăt ce răzbate din șură. Asta e o poezie. Involuntar, lui Rainer îi vin în minte femeile atunci când se gândește la frunzele veștejite de toamnă; de exemplu mama lui se veștejește simțitor și înainte de vreme. O femeie vrea să aibă mereu ceva înăuntrul ei, ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
-ți placă mărul m-am temut; Toamna mă-ndemna să-ți umplu poala, Iar gura mea tânjea să te sărut. Pe buze, sărutu-l simt arsură. Din poala ta un măr aș lua sfios. Fânu, -n care ne-am iubit în șură, Din părul tau, l-aș strânge mai duios. Vezi? Cu mere este plin panerul. Și parcă, azi, surâzi mai luminos. Toamna ți-a adus, în ochi, tot cerul, Doar chipul tău, la fel e de frumos! Referință Bibliografică: Toamna ți-
TOAMNA ŢI-A ADUS ÎN OCHI TOT CERUL de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364511_a_365840]
-
Că Măgaru-mbătrânise și-n dambla aproape- a dat. Da' -ntre timp, nașu' Măgar avansă șef de senat: De la finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363887_a_365216]
-
Că Măgaru-mbătrânise și-n dambla aproape- a dat. Da' -ntre timp, nașu' Măgar avansă șef de senat: De la finu' un mic dar, vezi... pentru laptele păpat. Însă cele trei metrese, astâmpăr nu mai aveau... Pe Măgar l-au dus în șură, unde ei se giugileau. - Ia Prian, prinde putere, glas în parlament să ai; Suge că simt o căldură... când în fân cu mine stai! A plecat năuc Măgaru..., ce putea la șef să-i facă? - Uite ce-mi făcu tâlharul
DUPĂ FAPTĂ ŞIU RĂSPLATĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363888_a_365217]
-
facă curat în grajd, să scoate la adăpat vitele, de două ori pe zi. Când era nevoie, trebuia să ajute și la cărat fân pentru vite, din țarină. Mai trebuia să taie calaburi de lemn, pe care-i lua din șură, apoi trebuia să aducă brațe de lemne tăiate în casă, când primea ordin de la soția pădurarului. În general, treburile-i mergeau bine la cantonul pădurarului. Pentru el era amenajată o odăiță mică, călduroasă, chiar lângă magazia cu lemne, unde erau
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362822_a_364151]
-
caselor. Tablou de basm. Ninge ca-n poveștile fraților Grimm. Pe uliță, plugurile de zăpadă, făcute din scândură „de 10” și trase de trei sau patru perechi de boi, lucrează de zor și fac pârtie, ca să se poată circula. În șurile gospodarilor, plugurile de arat și grapele se odihnesc. În grajduri, vitele se întrec la mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
lat... Aveau stăpâni, cam toți sărmani, dar inimă mai bună și nici legați nu-i mai țineau în nopțile cu lună... Nici iarna nu-i speria, căci la coteț aveau căldură, culcuș de fân sau paie ori chiar dormeau în șură... Ei, cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360905_a_362234]
-
Horezu, adresându-se mamei sale: - Îți amintești, mamă? Să fi avut 7-8 ani când bunicul a chemat în curte un nene scund, puțin schiop și cu o mână mai mică, dacă nu mă înșel, chiar dreapta, ca să așeze lemnele în șură. Doream doar să-l ajut, când fără să vreau am aruncat un lemn peste mâna bolnavă. Ce mult m-a afectat, m-a durut mai mult ca pe el care mi-a spus cu duioșie „nu-i nimic, domnișoară, nu
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
Ileana a României), pentru Covasna „maghiară” și Sibiul „secuiesc”, pentru Hrușcă, Socaciu și Pittiș, pentru Balta Mare a Brăilei, Pădurea spânzuraților și Codrii Vlăsiei, pentru Vornicu, Bocăneț și Sanda Țăranu, pentru toți basarabenii, macedoromânii și meglenoromânii, pentru cîinele ciobănesc carpatin, șură, fânar și grajd, pentru codrenii Sătmarului, pădurenii Hunedoarei și gugulanii Banatului, pentru Simion Mehedinți, Constantin Ionescu-Târgoviște, Ștefan Mihăilescu-Brăila și Ilarion Ionescu-Galați, Pentru Moș Crăciun și Moș Nicolae, Nicopole, Codrii Cosminului și Șelimbăr, pentru Diploma leopoldină și Pravila de la Govora, Mărioara
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
lui după medalie, în locu meu. Medalie de argint, că am pușcat eu airoplanu...” „Mă-ntreabă Valea unde mă tot duc, / Fără opinci și fără șapcă sură, / De nu aud cum frunzele de nuc / Se sparg îngălbenite în poarta de la șură... Mă tot afund în Valea mea natală, / Cu hrean istoric răscolit de sape”... „... ehei, Soldatule, îmi pare rău, e timpul să oftezi adânc și dulce; pauza de instrucție a trecut...” Referință Bibliografică: Salamandrofobie și emoția locomotivei la ceapa din vecini
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
cum plămânii se încarcă cu oxigen. Aerul curat (chiar dacă mai simțeai din când în când miros de friptură sau pește prăjit), iți dădea puteri noi. Auzeai cum natura se trezește la existență, iar stolurile de grauri zburau pe deasupra bălții, spre șurele cu paie de in de pe deal. Parcă era o altă viață. Nu cea dintre pereții de beton ai blocurilor de la oraș. Simțeai seva pământului cum mustește, firul ierbii cum iese din pământul reavan, cărăbușii cum își împing cocoloașele spre „cămara
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
achita mâncarea ce i-am dat: De pază a stat la ușă, ca prieten devotat. Dar, culmea ironii, în zori... de dimineață, Cățelul se topise ca boarea de la ceață. „O fi prin fundul curții, sau poate-n fân?” Era o șură mare făcută de-un vecin, „Unde ar putea să-mi stea!?...Poate se plimbă? S-a plictisit să rămână o noapte tolănit în tindă”. L-am strigat îndelung; de-atunci n-a mai venit. Of!.. ș-atât mă bucurasem când
CĂŢELUL de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368569_a_369898]
-
interioare extrem de simple (cu tatami mats), elegante. Pe doi pereți exteriori erau uși glisante, unele la intrare, altele pe peretele opus, care dădeau lumină și respirație casei. Grajdurile, ba chiar și locuințele servitorilor de pe lângă casa samuraiului se asemănau grozav cu șura caselor ardelenești. Din lemn, cu o poartă centrală, pe o parte grajdul, pe o parte locuința servitorilor. Grădina include un pârâiaș pe malul căruia sunt copăcei și tufe, ce adaugă farmec locului. Din stradă se văd ori porțile mari, impenetrabile
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2104 din 04 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368678_a_370007]
-
nr. 2260 din 09 martie 2017 Toate Articolele Autorului PATRUZECI DE SFINȚI Cînd îs patruzeci de Sfinți, pe la sate-n zori de zi Nanele cu basma neagră, zău, încep a zdrăngăni* Din lanțuri și din cîrceie*, întorcîndu-se tot roată Înconjoară, șură, casă, cu jar aprins pe lopată. Strîng gunoaie, greablă frunză, să ardă cu vîvătaie Să piară năcazul iute și răul în bobotaie*. Cheamă binele-n ocoale* că îi Postul Paștilor Bombănind cuvinte-n grabă pe-nțelesul babelor. Peste focuri sar
PATRUZECI DE SFINȚI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368784_a_370113]
-
ziua de Florii, Când pe Domnul așteptară să intre-n Ierusalim. În mirosul de tămâie toți creștini, bătrâni, copii Cu păcatele spălate, ziua de Florii cinstim. Le luăm cu noi acasă, le-așezăm după icoană, Și-n grădină și la șură, le punem și la fântână! Florile de leac sânt bune, ne feresc și de boscoane* N-am uitat nici obiceiul și așa o să rămână. Boscoane - făcături, farmece; Referință Bibliografică: Florii / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul
FLORII de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368790_a_370119]
-
cădea în păcatul omorului, mai ales că avea toporul în mână și fugi în fundul grădinii. Șiretul de Isterică însă exact pe acest tip de reacție se bazase. Așadar, liniștit, intră în grajd, luă funia de la gâtul vacii, mai cotrobăi prin șură și săltă și un calup de săpun de casă, garantat ecologic, și plecă fluierând fericit. Treaba mergea strună. Doar că, numai după câțiva pași se opri și se scărpină în cap. Era un gest reflex care nu reușea să-i
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
lucrul. De ciudă a băut sticla așezat pe un balot de paie în grajdul lui Bâtoi ceea ce s-a terminat cu niște pari pe spate dați cu toată generozitatea de gospodar care crezuse că vrea să-i dea foc la șură. Zadarnic explicase că nici vorbă de așa ceva, Bâtoi, un tâmpit notoriu, nu putea înțelege și pace, demersul său metafizic. A mai putut repeta experiența abia prin toamnă când s-a putut ridica din pat și să meargă sprijinit într-o
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]