361 matches
-
Acasă > Stihuri > Cugetare > ÎNTREBARE, POEZIE DE ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 821 din 31 martie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE Întrebare A cîtă primăvară-i asta? Au înflorit din nou castanii iute și pe nesimțite trecură peste mine, anii. Izvoare reci și-nvolburate brăzdară fața mea curată luînd cu ele tinerețea ce nu se-ntoarce niciodată. Drumul vieții
ÎNTREBARE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345501_a_346830]
-
ce am parcurs e mult mai lung că cel din fața și nici nu pot că să-nțeleg că sînt la margine de viață. Mă străduiesc din răsputeri ca să gîndesc mai pozitiv dar cum pot, Doamne, să fac asta îmbătrănind definitiv? Țîțîna Nica ȚENE Referință Bibliografica: Întrebare, poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 821, Anul III, 31 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ÎNTREBARE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345501_a_346830]
-
cel din fața și nici nu pot că să-nțeleg că sînt la margine de viață. Mă străduiesc din răsputeri ca să gîndesc mai pozitiv dar cum pot, Doamne, să fac asta îmbătrănind definitiv? Țîțîna Nica ȚENE Referință Bibliografica: Întrebare, poezie de ȚÎȚÎNA NICA ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 821, Anul III, 31 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎNTREBARE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345501_a_346830]
-
de la mașină? Cum vă permiteți să ne opriți!... Suntem îm misiune. Să trăiți domnul senator!... sergent major Tarif Alexandru și domnul plutoner adjutant Curăță Neghină. Ciripiți mai repede că n-am timp de pierdut cu voi, că mă scoateți din țâțâni. Am primit de pe aeroport o pângere din partea a doi moșnegi care au declarat că au venit cu dumneavoastră până la aeroportul Otopeni, iar cel care a stat în față ar fi lăsat... din grabă, o pungă cu bani pe banchetă. Dați
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
Sasu, tai la dreapta cărărușa:Sus în dâmb* îi o căsuță, inge o trăit matușa.Pareți s-or scorojât, varu” s-o gesprins pa colțuri;N-are cini să mai lipească vatra spartă pa alocuri.Scârțâie c-un geamăt lung țâțâna ge țâne ușa,Înlontru încă să samce sufletu” ge la matușa.Pa stelaj* ș-acu” așceaptă un șustăr* alb pântru lapceCe-l umplea mulgând gimneața, patru oi și două capre.Firongu* ge la fereasta timpul l-o îngălbinit,Cuiele ge
CORNELIA NEAGA [Corola-blog/BlogPost/375843_a_377172]
-
Fundația-Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2016 Scriitor român din Diaspora americană, Virgil Ciucă s-a impus în literatură prin spiritul său combatant, prin lupta neobosită cu sine și cu ceilalți. Vocea lui este un vuiet necontenit, care tulbură, conștientizează, scoate din țâțâni, atenționează, amenință, îndeamnă, este asurzitoare ca un tunet, făcându-se astfel auzită. Nu mi-a fost dat să citesc un poet mai vehement decât Virgil Ciucă, trimis să vestească prăbușirea unei lumi în declin, a unui „veac ipocrit”. El are
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
țară, spre deosebire de unii care pleacă și nici nu se mai uită în urmă. Iată dovada, în viziunea poetului Virgil Ciucă, a acelora care uită de unde au plecat: „Ați dat cu pietre și cu vorbe grele / De-ați zguduit infernul din țâțâni / Ați tulburat și apele din stele / Și-ați otrăvit izvoare din fântâni // Vă închinați, o, ce nesăbuință! / La venetici și trădători de țară / V-ați depărtat de glie și știință / Și-ați pângărit speranța milenară // Omagiați filozofii nebune / Amanetând schelete
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
America sau Asia"! Ce "La mare, la soare..."! Răsuflate! "Pap, pap! 9 mm, găurica-n cap". Ăsta-i refrenul! (BUG Mafia parcă, nu?) Prin anii șaizeci, la un vernisaj cu ștaif de partid și de stat, atemporalul Craiu, scos din țîțîni de vecinătatea, pe panou, a unui "coleg" cu pictură-mesaj, nu găsi altă soluție pentru revoltata-i indignare decît manevra demențial repetată a dezbrăcării și îmbrăcării hainei. În absența totală a cuvintelor. Cedate, condescendent, celuilalt, marele locvace al picturii angajate. Sub
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pajiștile sale. 255 Însă Luváh pe-ascuns vorbi cu Urizen în noapte-ntunecoasă Pe tata să-l încătușeze, pe frați să-i înrobească. El nu știa nimic De dulcea Veșnicie; sîngele curse-n jurul cortului cel sfînt și smulsa Din țîțîni, scoțînd ultimul geamăt, Beula toată căzut-a-n Sumbru caos; Los între timp și Enitharmon s-au născut, 260 Dar cum, nu stiu; apoi uitarea întru totul mă-nvălui Pentru un timp, nici nu-mi mai amintesc nimic pînă ce
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
fioruri pînă ce umbra-i fost-a dezrobita, apoi fugi-n Delir în jurul Elementelor de sus, de furie înnebunita. Ea205 aruncắ în aer Porțile inimii lui Enitharmon cu Bubuit înfricoșător, Și-acum era cu neputința să fie-nchise iar vreodată; țîțînile de aur fost-au smulse, 325 Și se făcură țăndări porțile și ale lor podoabe fost-au nimicite Sub arborele Tainei, căci tremurînd nemuritoarea umbră Născu asta minune-ngrozitoare: un Nor; crescu și crescu Pînă ce mulți dintre cei Morți
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
COMPASUL CEL DE AUR (GOLDEN COMPASSES): Vezi și John Milton, Paradisul pierdut, cartea a VII-a (pp. 239-240), în care Fiul lui Dumnezeu creează cu ajutorul "compasului de aur" Universul: "Și Cerul larg/ Deschise veșnicele-i porți, iscînd/ Armonioase sonuri din țîțîni/ De aur, ca să-i lase slobod drumul/ Ieșirii Împăratului Măririi,/ În Duhul lui și în Cuvîntul lui/ Pornind acum noi lumi să făurească./ Stăteau pe țărmul Cerului, văzînd/ Sub ei Abisul nehotărnicit,/ Întunecat și furtunos că marea,/ Pustiu, sălbatic, răscolit
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Disraëli sau Thomas Lister, dar și ale doamnelor emancipate despre care a mai fost vorba: Harriette Wilson, Lady Morgan, Catherine Gore. Dar Franța? tc "Dar Franța ? " Spre deosebire de Anglia, unde vremile curg cu un anume calm, o istorie parcă scoasă din țâțâni se precipită, Între aceiași ani, pe celălalt mal, pe continent, făcând ca toată povestea dandysmului să fie mult mai Întortocheată, mai greu de prins În câteva linii. Mărirea și decăderea lui Napoleon, prima Restaurație, a doua Restaurație, prin revenirea - pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
al Consiliului Ziariștilor (1988), Premiul unic pentru proză scurtă al revistei „Familia” (1994), Premiul pentru traduceri al Asociației Scriitorilor din București (1997). A colaborat la „Familia”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Contemporanul”, „România literară”, „Luceafărul” ș.a. Trăind într-o epocă „ieșită din țâțâni”, străin de compromis și imun la ademenirea gloriei efemere, C., poet prin excelență, a ales să-și „spună” poeziile prietenilor, iar de scris, le-a scris pe ale altora, dedicându-se traducerii. Așa se face că volumele apărute începând cu
COVACI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286457_a_287786]
-
speciale. În orce geniu artistic e activ tot spiritul, numai (centrul) puntul de privire în care (convergează) se concentră toate razele lui e un altul după diferitele sfere; fiecare geniu artistic stă pe un punct de unde ridică tot universul din țâțâni și îl renaște pentru a doua oară din fantazia sa. Talentul artistului reprezintator se va pronunța dar în acea aplecare neabătută de-a reda prin mijlocul propriei sale personalități parte stări și personalități observate de el, or tipuri ale fantaziei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totalitarisme, un nou Ev Mediu în care abundă masacrele și uzurpările, vânătorile de vrăjitoare și arderile pe rug, ignoranța și nebunia. Câteva poeme de dragoste nu trebuie să înșele, pentru că nici măcar acestea nu fardează realitatea atroce și timpul ieșit din țâțâni: „Ziua în care descoperi/ nesfârșita bunătate a morții/ și valul de sânge începe să inunde o parte a lumii./ O, tinerii morți știu desigur mai mult./ Sub pielea de trandafir se află răspunsuri./ Amintește-ți:/ pe o plajă murdară,/ trupul
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
cu viță sălbatică Chiril Merișor joacă rolul de agent dublu: erou fără voie al unui șir de întâmplări care debutează cu excluderea sa din partid și se va încheia cu întemnițarea urmată de sinucidere; martor al unui timp ieșit din țâțâni, însoțit de conotații apocaliptice, care va fi consemnat în „jurnalul de bord” - declanșatorul pierzaniei lui Chiril și, totodată, „periscopul lui, prin care se uita deasupra, el navigând în ape atât de înșelătoare”. Romanul este îmbibat de simboluri ale diluviului istoric
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
opera lui Tiron B. (I-II, 1980-1982; Premiul Uniunii Scriitorilor). Funcția literei titulare e aceea de a preveni cititorul, asemenea unui semn pe o poartă, că, deschizând cartea, pătrunde într-o lume bizară, tulbure, întoarsă pe dos, răscolită, scoasă din țâțâni. Un țăran și-a instalat culcușul într-un plop, profesorul de desen de la o școală oarecare umblă desculț și nu răspunde oamenilor la salut, în schimb salută vitele și câinii, un alt personaj, fără să aibă înclinațiile zoofile ale băiatului
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
lui scriitorul a căutat să sublinieze hotărârea și perseverența, puterea de a desluși, peste greutățile momentului, perspectivele viitorului. E În Maftei o Îndârjire calmă, o siguranță a victoriei care-l Întărâtă pe dușman și-l face să-și iasă din țâțâni. (Ă). Dar Maftei nu este singurul om nou de pe șantier. În jurul lui stau Achim pescarul, inginerul Iurașcu, Mitică macaragiul și atâția alții. Cei mai mulți dintre ei dau imaginea concretă a modului cum hotărârea partidului se transformă În realitate. (Ă). Cartea nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cu sgomot sare poarta din vechii ei ușori, Bătrânul se închină... pe rege-l prind fiori, Un stol de gânduri aspre trecu peste-a lui frunte. În dom de marmur negru ei intră liniștiți Și porțile în urmă în vechi țâțâni s-aruncă. O candelă bătrânul aprinde - para lungă Se-nalță-n sus albastră, de flacăre o dungă, Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruiți. {EminescuOpI 94} Și în tăcere crudă ei nu știu ce aștept-... Cu mîna-ntinsă magul îi face semn să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și din cauza bătrâneții. Nu pot să fac o diferențiere clară între ele. Asahara trebuie să primească pedeapsa capilală. Ce o fi fost în capul lui? Nu poate fi iertat. Nu pot să mă uit la proces pentru că îmi ies din țâțâni. Sunt unii care comentează cu privire la legea împotriva activităților subversive, dar le spun că ar fi bine să mai discutăm după ce devin și ei victime. Vă rog să vă gândiți la persoanele decedate sau la familiile care au rămas în urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Cartea Românească. De parcă Eminescu ar putea fi pus la tarabă și negociat, mai dă tu, mai las eu și la urmă să vedem ce iese și poate batem palma. Simt că datorită firii mele vulcanice încep să-mi ies „din țâțâni” vorba lui nea Iancu Caragiale și încep să mă exprim și eu la modul „academic” precum spurcăciunea cu pricina întrebându-mă și întrebându-vă: Cine dracu' mai este și ciumetele acesta atât de "premiat" de ciracii de azi ai distrugerii
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
pardon, eu sunt misogin! - Domnu’ senator, parafrazându-l pe tatăl meu, vă spun că bărbații se împart în trei categorii: feminiști, afemeiați și complexați. Dumneavoastră din ce categorie faceți parte? Nu am auzit decât paharele când a săltat masa din țâțâni. Apoi scrâșnetul de dinți și am mai văzut mâna neveste-si cum îl strânge de cot și-l așază îndărăt pe scaun. Și tăcerea penibilă a celor din jur. Am coborât mai devreme decât ei fiindcă vaporul ne-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
mai semănau cu ei înșiși, cei dinainte; o nesiguranță le tăia ființa, presimțeau ceea ce nu îndrăzneau să-și spună, căci în comerț se simte și presimte pulsul adevărat al vieții, uraganul ce avea nu peste mult să le joace din țâțâni firmele de tablă, apoi - pe drept, pe nedrept - să le dea peste cap, nisipul mișcător pe care luneca, fără să se observe, îndeletnicirea lor de negustori... Timpul înșelător aproape că-și bătea joc de toate așezările, căci, deși totul era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
de partea cealaltă a ușii era cineva. Văzui cum frica se contura pe chipul Beei și, Într-o clipită, ne Învălui bezna. Lovitura În ușă veni după aceea. Brutal, ca și cum un pumn din oțel ar fi izbit-o, smulgînd-o din țîțÎni. Am simțit trupul Beei sărind În Întuneric și am prins-o În brațe. Ne-am retras spre mijlocul Încăperii, chiar Înainte ca a doua lovitură să cadă peste ușă, izbind-o de perete cu o putere cumplită. Bea țipă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
falcă. Dinții i se strepeziră În gură. Cavitatea bucală deveni uscată ca o iască. Și pe măsură ce senzația de uscăciune creștea, medicul avea impresia că dinții devin tot mai fragili, iar gingiile tot mai putrede. „Zgomotul ăsta o să mă scoată din țâțâni”, gândi Noimann, transpirând din ce În ce mai abundent. De jos, scrâșnetul de dinți și horcăitul se amplificau. Acum dinții ferăstrăului dădură peste un material dur ca stânca, astfel că beschia se metamorfoză În polizor. „Dinții Mathildei n-au scos niciodată astfel de sunete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]