414 matches
-
zice ea, mă visează pe mine! Gata, simt atingerea somnului! Și, în loc să dorm, visez că eu sunt țâncul pământului, și am venit la bunica Maria, că tare-i plină de suflet și de mărunțele pentru film!... Sigur că da: sunt țâncul pământului, sunt la bunica Maria s-o întreb ce face și să n-o uit niciodată! Autor: Ion Zimbru Sursa: Viața Liberă Galați
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (III+IV) () [Corola-blog/BlogPost/340002_a_341331]
-
colhozului abia înființat!...Și mergem, și mergem!...Suntem mulți: fratele și patru surori ale mamei (Constantin, Doroftia, Veronica și Victoria)...și eu, nepotul acestora, luat ca să am grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum urlă țâncul pământului să-i fac liniște, să-i dau măcriș, aișor și baraboi, să-i cânt și să-l leagăn pe picioare, mânca-l-ar moartea de țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
grijă de boi, să aduc apă, să ascult cum crește iarba, cum urlă țâncul pământului să-i fac liniște, să-i dau măcriș, aișor și baraboi, să-i cânt și să-l leagăn pe picioare, mânca-l-ar moartea de țânc!...Și mergem! și mergem!...și începe să plouă! și mătușile mă învelesc cu un țolic, să nu mă trohnesc, să nu câștig vreo boală, că mă belește mama, nu alta!...Ele și el își pun câte un sac de iută
Ţâncul pământului şi hectarul cu păpuşoi (I+II) () [Corola-blog/BlogPost/340001_a_341330]
-
nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit să-i fi avut prin rodul pântecelui ei de femeie și nu doar din milă creștină Văzusem iepele cum fată, cum ies puii din găoace și mi se părea
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
poftiră în casă și rămase uimit de ceea ce-i văzură ochii. - Dar voi aveți o preocupare ciudată! Chiar aveți așa mulți copii? - Nu ne-a înzestrat Bunul Dumnezeu cu așa ceva... Dar privind jucăriile avem impresia că avem printre ele numai țânci... - Săptămâna viitoare vă trimit o căruță cu merinde și haine și vă cumpăr toate jucăriile. Voi veți face altele! - Ohoo, trebuie să aveți mulți copii! Nouă nu ne trebuie bani, dar ceva de-ale gurii și de îmbrăcat vor fi
FLUIERUL FERMECAT, DE CRISTINA NĂLBITORU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340920_a_342249]
-
Fulgii, unul câte unul, Vin din ascuțite creste. Tata scapără amnarul Sub ninsoarea ca o salbă Și-n ogradă, felinarul Pâlpâie, în noaptea albă. Săniile-ntârziate Lasă zurgălăi să cânte, Vântu-ncepe lin a bate, Fulguiala să frământe. Într-un geam, un țânc în noapte, Somnoros cată spre munte; Bea dintr-o cănuță lapte Și se scarpină în frunte. RUGĂMINTE Moș Crăciune, dacă vii Să nu uiți: suntem copii! Ce ne-aduci, aș vrea să poți Să ne-aduci egal la toți! Moș
POEZII DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341516_a_342845]
-
valori, trocul cu nasturi.. Fiecare puști din gașcă avea câte o praștie cu gume roșii. Și toți erau neîntrecuți la aceste jocuri copilărești care aveau un farmec nespus. În anii aceia, jucăriile erau ca și inexistente. Jocurile erau inventate de țânci sau preluate de la frații mai mari. Și băieții mai răsăriți aveau jocurile lor: „Se adunau în curtea fără gard a bisericii Precista, lângă mormântul părăsit al unui prelat din alt veac unde jucau poker sau barbut, făceau poștă la chiștoace
DE IOAN GH. TOFAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342067_a_343396]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
CALATORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341739_a_343068]
-
cu o hârtie mai mare și cere chibrituri. Vânzătorul dă celui de al doilea copil, banii primului și socotește mai departe restul. Primul copil protestează gălăgios: Ăștia sunt banii mei, nu-i da lui că nu vreau. La școală un țânc stătea în fața băncii cu pumnișorii la obraz, uitându-se plin de mirare la elevul așezat în fața lui și care își scria lecția cu cerneală. Face o mișcare greșită și sticluța cu cerneală se varsă, curgând pe caiet. Elevul care știa
CASETA CU AMINTIRI I de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341777_a_343106]
-
amiezile și au apus dorurile... AUTORUL: Gata! M-ați obosit! Sunteți niște paiațe neobrăzate! PREZENTATORUL: Ia ascută, mă, cine te crezi? PRIMUL: De ce ai trișat? AL DOILEA: Totul este posibil în cea mai bună dintre lumi! DOAMNA: Ia’ auzi, Ioane, țâncii ăștia cu caș la gură se leagă de noi! BĂIATUL: Mamaie, nu ți se pare că a trecut tramvaiul 9 ? DOMNUL: Hei, domnișoară, iar ai fugit de-acasă? FATA: De acum sunt majoră. Și ... mai lasă-mă, dracu’, în pace
SECTIUNEA DRAMATURGIE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341176_a_342505]
-
timpurie într-o lume în care merită să trăiești și care nu impunea martirizarea pentru un destin împlinit. Această carte ar trebui să fie în curriculum-ul școlar la toate nivelurile, întrucât are povești pe care le pot înțelege și țâncii dintr-a IV-a, și altele care pot fi ușor teme de eseu la bacalaureat. Sunt un om amestecat, suficient de bătrân cât să-mi aduc aminte munca silnică a școlarilor în Marea Insulă a Brăilei unde culegeam roadele Măreței
„Și eu am trăit în comunism”. Cel mai mare noroc al vieții mele e că am primit în dar, nemeritat, libertatea () [Corola-blog/BlogPost/337948_a_339277]
-
efecte involuntare de sabotaj: două cartiere au rămas fără curent electric. Mi-a venit atunci în gând că această carte ar trebui să fie în curriculum-ul școlar la toate nivelurile, întrucât are povești pe care le pot înțelege și țâncii dintr-a IV-a, și altele care pot fi ușor teme de eseu la bacalaureat. Cel puțin s-ar putea descoperi istoria recentă și altfel decât din cine știe ce manual de istorie „alternativ”. Dacă tot studiem Goga și Coșbuc, autori meritorii
„Și eu am trăit în comunism”. Cel mai mare noroc al vieții mele e că am primit în dar, nemeritat, libertatea () [Corola-blog/BlogPost/337948_a_339277]
-
se-arată La-nchinarea Sfintei Cruci. Vremea-i de făcut bilanțul: Anul e la senectute, Tot românu-i mulțumit De sudoarea de-astă vară, Iar aici, în fapt de seară, Vrea să fie... omenit. Cu Ediția de seară Apare pe scări un țânc; E târziu și... este toamnă; Dar mai toți fiind aburiți Din chimir scot doi arginți Și... citesc, să nu adoarmă. I-a domolit băutura Mai aoleu decât munca - Răsplata plăcerii lor! Sărbătoare-i La terasă Cu licoare tămâioasă De Cârstovul
CÂRSTOVUL VIILOR de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343031_a_344360]
-
aici prin creta colorată era un alt mod de exprimare artistică, desenând tot felul de imagini pe asfaltulaleelor, sau juca șotronul de una singură. Se simțea izolată, străină de tot ce era în jurul său. Mai găsea uneori prin parc alți țânci de vârsta ei, dar erau cunoștințe de câteva minute, de o oră -două și atât. După aceea poate că nu se vor mai vedea niciodată. Avea doar unsprezece ani. Când s-a mai obișnuit cu străzile orașului și se plictisea
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343121_a_344450]
-
o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la nașcherea celui mai țânc ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum, cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși, printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2067 din 28 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343110_a_344439]
-
nuiele fără de fund. Mai găseau albitură cât o palmă de copil, pe care cu mare triumf o aduceau acasă să o treacă baba prin mălai și s-o prăjească în tigaie. Vai ce se mai speria biata bătrână știind că țâncii trebuiau să treacă peste podurile de peste apă. Sau când o luau peste dealuri spre pădure cu nebunaticii ei de prieteni, la cules de floricele, sau de mure și zmeură. Nici nu voia să audă bunica de așa ceva. Ca să ajungi în
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343118_a_344447]
-
E indiferentă pînă si la frumusețea ce sare în ochi și de care vorbește toată mahalaua. Probabil își zice: nu e din pîntecele meu, copilul vienezei... Tatăl, care îl iubește cu adevărat, e mai mult dus, pufăind impetuos fumul locomotivei... Țîncul îi așteaptă nerăbdător abaterile pe-acasă, căci știe că o să fie îmbrățișat, luat pe genunchi, mîngîierile calde răvășindu-i buclele, făcîndu-l să uite în acele clipe trista nedreaptă copilărie care-i crește anii. Într-o bună zi însă, datorită serviciului
NICOLAE LEONARD de GEORGE BACIU în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343179_a_344508]
-
protecție și un motociclist echipat într-un costum, cum nu am mai văzut pe la țară, cu cască pe cap și ochelari mari din plastic pe ochi. Pasarela era plină de curioși, printre care se mai zăreau și alte capete de țânci ca mine. Bărbatul echipat așa de caraghios cum mi se părea mie, s-a urcat în șeaua motocicletei sale și cu motorul turat începu să se învârtească în jurul cilindrului metalic, când la un moment dat s-a urcat cu motocicleta
CĂLĂTORI CLANDESTINI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1731 din 27 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377561_a_378890]
-
puse câțiva tăciuni aprinși, presără deasupra boabe de tămâie și începu să tămâieze bucatele pregătite, șoptind o rugăciune și făcându-și semnul crucii. Când fu totul gata, intră în casă să se schimbe și să-i zorească pe cei doi țânci să se îmbrace. Marius și Violeta nu se îndurau să se mai dezlipească de la televizor, de filmul lor preferat cu desene animate. Pe drum începuseră să treacă sătenii cu coșurile către șetre, semn că la biserică slujba se sfârșise și
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
dar nunta bunicului ne constrânge! -Cuuum? întrebă și mai tare năucitul, încât vorbele izbiră cu decibelii emisiei spațiul. Ce-ce vâ-vârsta are? -125 bătuți pe muchie! Nu-mi dați formularele? -Păi se mai însoară la așa etate? își expulză stupoarea țâncul. -N-ar face-o, dar îl silesc părinții! Într-o clipă, funcționarul dădu ochii pe spate, mai-mai să sucombe, iar mie începură să-mi țiuie urechile de râsul unanim al beneficiarilor Kotlonbank aflați la ora 11 martori inocenți în holul mare
LA BANCĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379022_a_380351]
-
o fimei este pricheputâ șâ șchie s-o țânâ cum trebui, poachi omul sâ sâ sâmtă ghini în ea. - Cum sâ nu șchie a țâni casa, Gligore, fichioru tatii! Dacâ mumă-sa a râmas becheagă ghi la nașcherea celui mai țânc ghintri copchii, ea a fost stâlpul casâi, nu altchineva, ghin zori di la ițârea luminii șâ pânâ sara la stângherea fumului ghin hogeagul cășâii. Elisaveta părea absentă la discuția celor doi bărbați. Era cu gândul plecată mai mult la Gheorghiță
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379048_a_380377]
-
aflai scăpată! Ce zici?! Nu! Nu l-am mai văzut de-atunci! Și cum aș mai fi vrut-o, nu poți să știi! Dar de auzit, am tot auzit de-un câine mare cu blană lungă... scăpând de la foc vreun țânc... adunând la stână vreo turmă rătăcită din sperietură... ori trăgând de funie vreo junincă ne-nvățată cu drumul dintre locul de pășunat și ogradă... Și multe de-astea au dat înconjur satului minunând oamenii vreme îndelungată... Unde-i acum câinele acela
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
moșul i-a ajutat. Au cumpărat deja biletele de avion și vin peste zece zile, sigur. Am vorbit cu ei aseară la telefon. Vom merge atunci la aeroport cu mașina să-i întâmpinăm. Ce ziceți? - Daaa! Daa! Răspund cei doi țânci într-un glas, învârtindu-se foarte fericiți în jurul bunicii. - Bine copii! După ce mâncați, scrieți scrisoarea pentru moș Crăciun, cu dorințele voastre și bunicul o va pune la poștă. - După aceea, vrem să ieșim să facem un om de zăpadă și
JOCUL FULGILOR DE NEA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381798_a_383127]
-
pune flori pe mormintele uitate, și ce mai știu nepoți din fostele sate?. Ce știe cârciumarul de unde vii, unde te îndrepți, când sunt lacătele puse, pe părăsite porți. Tu nu mai ai rochițe de împrumut, când alergată erai, de fiecare țânc, și aveai vise erotice, ascunse în fântână, și numai știi cum este noaptea noastră, în plină Lună. Aveai apartament,cu telefonul ascultat, când făceai dragoste pe ascuns, cu alt bărbat, și un televizor care ascunde lumea, pe care nu o
NICOLAE NISTOR [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]