277 matches
-
Hârlav, „Orizonturile vieții în literatura veche românească (1520- 1743)”, „Făclia” (Cluj), 1975, 8841; Nicolae Manolescu, Urmele omului, RL,1975, 39; Dan Cristea, Alecsandri, portret interior, LCF, 1977, 26; Mircea Popa, Doina Curticăpeanu, „Vasile Alecsandri-prozator (Profilul memorialistului)”, RITL, 1977, 4; George Țâra, „Alecsandri-prozator”, ECH, 1977, 11-12; Vlad, Lectura, 86-93; Zaciu, Alte lecturi, 63-69; Iorgulescu, Scriitori, 294-295; Ulici, Prima verba, II, 205-207; Dana Dumitriu, Creanga de aur, RL, 1982, 29; Rodica Ștefan, Doina Curticăpeanu,„Odobescu sau Lectura formelor simbolice”, RITL, 1982, 4; Dicț
CURTICAPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286605_a_287934]
-
4; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1975, 36; Constantin Țoiu, „Apărătorii”, RL, 1975, 44; Ștefan Aug. Doinaș, Triptic poetic, RL, 1975, 45; Ion Marcoș, „Apărătorii”, TR, 1975, 49; Mihai Dinu Gheorghiu, Poezia apocrifelor și poezia gestului, CL, 1975, 12; George Țâra, Pseudoreportaj, ECH, 1978, 10-12; Iorgulescu, Scriitori, 151-153 ; Poantă, Radiografii, I, 291-294, II, 95-99; Regman, Explorări, 5-6, 18-19; Ulici, Prima verba, II, 125-127; Lucian Alexiu, „Altminteri”, O, 1979, 44; Constantin Hârlav, Sentimentul duratei, TR, 1979, 45; Piru, Debuturi, 207-208; Tașcu, Poezia
SOROBETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289803_a_291132]
-
Mircea Popa, Un dascăl: Eugen Todoran, TR, 1997, 36-37; [Eugen Todoran], O, 1997, 11 (semnează Marcel Corniș-Pop, G. I. Tohăneanu, Al. Niculescu, Veronica Balaj); Dicț. esențial, 829-830; Micu, Ist. lit., 768; Eugen Todoran (1918-1997), îngr. Doina Lică și Vasile D. Țâra, Timișoara, 2002. S.I. J.
TODORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290206_a_291535]
-
mereu simțită prezența în paginile acestui pseudoepistolar, pentru că din perspectiva celui pentru care cultura înseamnă modul esențial de a fi, Viena reprezintă un spațiu ideal. SCRIERI: Stil și expresivitate poetică, București, 1972; Istoria limbii române literare (în colaborare cu Vasile Țâra), București, 1978; Limba română artistică, București, 1981; Scrisori vieneze, Timișoara, 1992; ed. (Scrisori din Vindobona), Timișoara, 2000; Introducere în stilistica operei literare, Timișoara, 1995; Studii de lingvistică și stilistică, Pitești, 1998; Cuvânt și cultură, Timișoara, 2000. Antologii: M. Eminescu, I.
MUNTEANU-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288299_a_289628]
-
Baciu, Antoaneta Bodisco, Victor Buescu, N. Caranica, Ioan Cușa, I. G. Dimitriu, N. A. Gheorghiu, N. I. Herescu, Vintilă Horia, Virgil Ierunca, Leonida Mămăligă (L. M. Arcade), I. Negru, M. Niculescu, I. Pârvulescu, Vasile Posteucă, Yvonne Rossignon, Horia Stamatu, C. Tacu, V. Țâră, I. Velicu. Sunt publicate, de asemenea, traduceri în limba franceză ale unor poeme de T. Arghezi, L. Blaga, V. Voiculescu, G. Bacovia, tălmăciri în românește din lirica universală (Lucian Blaga din Hölderlin) și grupaje de „poezii populare”, într-o rubrică
CAETE DE DOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285990_a_287319]
-
vorbea de casă. Doar oarba sta albă, stafidită și aeriană lângă dărâmături, fără a atinge blidul. Când nepoții terminară de horpăit, încet, cu glas prelung, bătrâna începu a boci. TOPORUL - Ia, cumătră, și neta, că cumătrului îi mai torn o țâră din is’lant. - Tare, hâh ! fac cei doi țărani, zborșindu-se și scuturând din cap. Petrache Curcă, gazda, și Dumitru Răcoare, cu nevasta, cinstesc o coadă nouă din carpen pe care meșterul Curcă a întocmit-o pentru toporul lui Răcoare
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
fără sarcini de îndeplinit. Cam obosiți de atâta muncă sub soarele dogoritor de iulie, am cotit-o ușurel către halele în care erau depozitate grămezi de legume până aproape de tavan, căutând un loc umbros unde să ne mai hodinim o țâră. Am găsit locul potrivit după o stivă de castraveți și eram gata-gata să ne așezăm, când auzirăm niște gâfâieli și icnituri care ne făcură să ne simțim rușinați la gândul că noi, ne gândeam doar la leneveală, în timp ce alții munceau
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
pus-o aici, pe scaun. În caz că vi se face sete, n-aveți decât să Întindeți mâna și veți da de ea“, Îi retezase vorba pe un ton destul de hotărât. „Și v-am mai pus tot acolo, adăugase ea, și o țâră de rachiu, asta dacă veți simți nevoia să vă dregeți... Răposatul Onisei așa obișnuia...“ „Eu nu sunt răposatul Onisei, să avem pardon, replicase Împleticindu-și limba la fiecare silabă Extraterestrul. Dar, la o adică, l-aș putea Înlocui. Sigur că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
să turuie oaspetele. Eram, Într-un fel, vecini și ne Întâlneam destul de des. Pe Calea Lactee... Părea un om destul de rezonabil... Mai schimbam o vorbă Între noi, iar uneori, poposeam la una mică... Ai zis că mi-ai lăsat și o țâră de rachiu? Asta nu e rău...“ Mașa se hotărîse să nu-i mai pună nici o Întrebare oaspetelui, deși ardea de curiozitate să afle ce s-a Întâmplat cu răposatul ei soț. Vizitatorul era Într-un asemenea hal de beție, Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
lăsat în plata Domnului. Dar o piatră îl ajunse, apoi alta. Din urmă veneau mânioși și cuconul Gheorghieș Horga, și grefierul Gavrilescu, și Mărculescu, și Lascarache, și toți locuitorii și slugile străzii, învârtind arme ucigașe. Cuconul Vasile se opri o țâră, ridică pușca, ochi și, o dată cu bubuitura asurzitoare, un fum des învălui grămada. Cânele o porni în fugă spăriată și urmăritorii se răsfirară răcnind și chiuind. Din strada Prefecturii cotiră în ulița Ștefan cel Mare. Acolo oamenii, înspăimântați de atâta larmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ba pentru brânză, la câșlărie în poiana cea mare dinspre Solomonești. Mă duceam câteodată și la pândă de căprioare în inima codrului. Și așa îmi erau drumurile, că mai totdeauna mă întâlneam cu Voinea și la întoarcere mă opream o țâră în prisacă de mă hodineam pe prispa căsuței și mă răcoream cu apa limpede din Fântâna lui Ion. Și-mi era drag tare mai ales adâncul codrului aceluia, miezul lui cu piscuri pietroase. Acolo, departe, în bolțile bătrâne, se cernea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
s-o leși, Trăiane. Securea nu se mai găsește; nici trebuie căutată. Paznicul cel tânăr a tăcut și s-a supus. Îi era puțintel frică de acel glas schimbat. Atunci să mergem, bădiță. Să mergem, dar să mai stăm o țâră, Trăiane. Spune-mi unde-i acuma sania. —Sania-i la drum; se duce la vale. — Da; se duce. Ascultă, Trăiane. Știi tu ce s-a întâmplat? Știi tu ce s-a întâmplat? De ce nu răspunzi? În sania aceea e Ana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
privirea impenetrabilă și Întunecată. — Ați auzit domniile voastre? zise Fermín dintr-o dată. Ca un răpăit de tobe la un salt mortal. Nu. — Mațele slugii dumneavoastră. Uitați-vă, deodată mi s-a făcut o foame... Vă supărați dacă vă las singuri o țîră și dau fuga pînă la cuptor să văd dacă pot să fac rost de niscaiva gogoși? Ca să n-o mai pomenesc pe muncitoarea aia nou-venită de la Reus care stă acolo să umezească pîinea și ce se mai nimerește. O cheamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
cu măicuțele? Te bucuri de vreuna din ele? CÎt mai cer la ora asta? — Eu respect cururile altora, domnule inspector, mai ales dacă stau sub claustrare. Poate că, dacă și dumneata ai prefera să faci la fel, ai economisi o țîră din penicilină și ai sta mai bine cu burta. Fumero slobozi un rîs ticăloșit de mînie. — Așa Îmi placi. Coaie de taur. Cum spuneam. Dacă toți borfașii ar fi ca tine, munca mea ar fi o chermeză. Ia zi, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
sfînt din cîți am cunoscut? Chestia cu fetițele ți-o spuneam ca să văd cum reacționezi, apelînd la singura parte din persoana dumitale care pare să funcționeze. Adică, du-te la telefonul de la colțul străzii și sună-ți iubita cu o țîră de intimitate. — Bea mi-a spus În mod expres să nu sun. — Și ți-a mai spus c-o să te sune vineri. Azi e luni. Numai de dumneata depinde. Una e să crezi În femei și alta e să crezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
inexistent... Îi spui tot ce este necesar și bun conductor ca să-i aprinzi focul sub călcîie. Toate astea pe un ton melodramatic și cu o Înfățișare biblică. Apoi, printr-o lovitură de efect, pleci și o lași la macerat o țîră În sucurile supărării. — Iar Între timp... — Între timp, eu am să fiu gata s-o urmăresc, scop pe care intenționez să-l duc la bun sfîrșit făcînd uz de anumite tehnici avansate de camuflare. — N-o să meargă, Fermín. Om lipsit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
poate oferi bărbatului celtiberic: să-și slujească patria și să Îmbrace uniforma cruciadei naționale În apărarea rezervei spirituale a Occidentului. M-am bizuit că măcar Fermín avea să dea de capăt acestui subiect și să ne facă să rîdem o țîră cu versiunea lui În versuri la Căderea cîrdășiei iudeo-masonice. Două luni. Opt săptămîni. Șaizeci de zile. Puteam să tot Împart timpul pînă la secunde și să obțin astfel o cifră kilometrică. Mai aveam la dispoziție cinci milioane o sută optzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
egumen de Ocnă”. Cele danii descoperite până aici sunt ca o picătură de apă pe lângă o găleată plină, părinte. Îmi închipui că ai în vedere o danie de seamă, de vorbești așa în parabole. Numai dacă sfinția ta are o țâră de răbdare să deschid Diata mitropolitului Gheorghie al Moldovei, întocmită la 18 decembrie 1729 (7238), că așa pe dinafară n-o pot spune. Ori de am răbdare ori de n-am, tu tot ai să mi-o... cânți. Așa că dă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
să pățești și tu, că tot râvnești la cerceii ei? Inima mea sâmțăște când e ceva rău,că mi s-a zbătut mereu ochiu’ stâng de cum ați plecat, își face cruce peste ochiul cu pricina, Dedi. Ia rădică-te o țâră și pune capul în poală la mine să te dăscânte Dedi dă dăochi. O așează pe Prințesa cu capul în poală, suflă de trei ori peste fruntea fetei și își spune descântecul: Fugi izdate Blăstămate Nu izda Nu săgeta Cu
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
și ăla...) Adevărul este că azi, pe la amiază, eu, cu Dănuț și cu Big Sile ne cinsteam între noi, lejer, cu câte-o berică, la nea Petre Bau-Bau, pe terasă. Adică, doar Dănuț și cu mine ne mai clinteam, o țâră, că Silică o luase combinat, cu votcă, intrase în recesiune și deja era zob, sub embargou. Nemișcat, netulburat ca Zenon din Eleea! A-aa...! Sile! Hopa! zice vindicativ Mânecuță și strânge surescitat crosa pistolului. La naiba! Lasă-l să vorbească
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
-și cumpără țigările de la chioșcul unității, e clar că e dispus la negocierea reciproc avantajoasă a anumitor aspecte din viața soldatului, pare un șpăgar comun) și Îi spune locotenentului să mă repartizeze la Bateria a 2-a. — Ia stai o țîră, zice el cînd aproape că ies pe ușă. În fișa ta scrie că taică-tău e scenograf și pictor... E pictor, adică pictează, nu? Ă? Așa face? Păi atunci nu crezi că ar putea să-mi facă și mie vreo
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
inspectorul Chiciroagă acasă. Așa am și făcut. Ne-am suit pe biciclete dis de dimineață, după ce am luat pastă de lipit camerele, sfoară de legat anvelopele și hai la drum. La Tecuci ne-am cumpărat o pâine și după o țâră de odihnă, cu Dumnezeu înainte. Iar dinainte șoseaua era fie prea înghesuită de pietriș, fie prea bogată în gropi așa că tot pe cărarea de lături ne strecuram kilometru cu kilometru. Am trecut prin Drăgănești,Barcea,Umbrărești și am ajuns la
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
L-a rugat pe Nuțu, să facă asta.El, bucuros, a acceptat. Și s-a dus la oraș. Ea, din urmă, simțindu-se-n libertate, a dorit să-și prepare un anumit fel de mâncare. I-ar fi trebuit o țâră de mălai mai mult decâtîi lăsase, el, pentru mămăliguță. Ce să facă? A deșurubat capacul de deasupra, l-a dat ușor deoparte,în timp ce musca dormea; a vrut, apoi, să scoată țâra de mălai, dar,în momentul ăsta, musca s-a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
anumit fel de mâncare. I-ar fi trebuit o țâră de mălai mai mult decâtîi lăsase, el, pentru mămăliguță. Ce să facă? A deșurubat capacul de deasupra, l-a dat ușor deoparte,în timp ce musca dormea; a vrut, apoi, să scoată țâra de mălai, dar,în momentul ăsta, musca s-a trezit și, zbughi!, din detenție! Ea n-a mai continuat să facă ce-și dorea, a fugit prin casă, cât a fugit, să prindă musca și s-o bage la loc
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
nu mai mult de un kilometru depărtare. După câteva zeci de pași lunecă pe zăpadă. Nu căzu rău. Nu se lovi. Doar, se umplu, pe haină, de puțină zăpadă afânată. Reintră în garaj. Cu intenția de a se scutura de țâra de zăpadă de pe haină și a-și lua lopata,în a cărei coadă să se sprijine,în drumul către casă. Nu se scutură îndestul, când, se pomeni cu dese și puternice bătăi în ușa garajului și cu apostrofări de tipul
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]