194 matches
-
prima dată, în atelierul bunicului. Acolo am găsit vreo zece mașinării, una mai stranie ca cealaltă. Bunicul murise de aproape un an și ele continuau să se miște singure. Aveau mișcări circulare, pendulate, de du-te-vino, sau complet dezordonate. Fierătăniile zumzăiau, țăcăneau, plescăiau, clipoceau, pulsau și fremătau ca niște jivine ciudate. Cu siguranță, erau o lucrare a diavolului și a discipolului său care mi-a fost bunic. Brusc, în creierul înfierbântat, mi-a încolțit o bănuială cruntă. De unde luau viață aceste bizare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
mereu Într-o parte, nici de cupa aurită de razele lunii, În care se clătina greu o licoare arămie, cu reflexe Întunecate, nici de ochii albaștri ai doctorului, ce aveau o strălucire umedă, ușor ironică, dementă. În depărtare se auzeau țăcănind roțile unui tren. Locomotiva șuiera În zare, răspândind un fum alb, Înecăcios, ce se Întindea agale peste câmpul presărat cu candele trandafirii. Ușurința cu care trata medicul lucrurile cele mai grave o scotea din sărite. Noimann părea să se simtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și păpușile de care Lilith nu voia să se despartă nici În ruptul capului și care mult timp zăcuseră sub pat. Ridicându-se de pe traverse, cu buchetul de trandafiri strâns la piept, Noimann se scutura de vagoanele imaginare ce trecuseră, țăcănind din roți, prin trupul și prin viața lui. Dinăuntrul lor, călătorii, umflându-și hainele de aer, se scurgeau pe ferestre, luându-și zborul peste câmp. „Zvârle-n vânt această arsură!” Arsura Îl ardea. Noimann trebuia să se lepede de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mâini, o Întreagă ceată de oameni beți. Noimann Întoarse capul și privi În urmă. Erau acolo și bărbați, și femei. Toți Îmbrăcați În alb. Femeile aveau chipurile pudrate și buzele rujate, arătând ca niște măști. Trenul gonea cu viteză. Roțile țăcăneau ritmic sub dușumea, șinele pe dedesubt... Piciorul alerga mereu În fața lui. Noimann nu-l scăpa din vedere. Intrau fugind dintr-un vagon și intrau În altul. Călătorii aflați pe scaune sau pe coridor se se fereau din calea lor. Fuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
necunoscută, nimeri cheia pe care o căuta și o introduse Într-o Încuietoare protejată de o carcasă din sticlă umplută cu relee și cu roți dințate care sugera o cutie muzicală la scară industrială. La o rotire a Încheieturii, mecanismul țăcăni ca măruntaiele unui automat și văzui pîrghiile și suporturile lor alunecînd Într-un balet mecanic uimitor, pînă cînd blocară poarta cu un păienjeniș de bare din oțel care se adînci Într-o stea de orificii din zidurile de piatră. — Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
cutia poștală pe care tocmai o descuiase, se afla o femeie supraponderală îmbrăcată într-o rochie de casă, cu buline. N-are mai puțin de optzeci de ani, s-a gândit Leigh și a răsuflat ușurată; nu se va auzi țăcănit de tocuri înalte pe podeaua din lemn, nu vor fi nici petreceri până noaptea târziu, nici tropăieli de musafiri. Chiar a doua zi Leigh a scris cecul să plătească un acont, iar două luni mai târziu s-a mutat nerăbdătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
stomac. I-am refuzat. Am refuzat statutul de partener senior la Carter Spink. Oare ce-o să zică mama ? La simplul gând îmi vine să izbucnesc într-un râs isteric. Sunt prea tensionată ca să aștept liftul, așa că o iau pe scări, țăcănind pe scările reci de piatră. — Samantha ! Aud deodată glasul lui Guy cu ecou deasupra mea. Pe bune acum. Ce naiba vrea ? — Plec ! strig. Lasă-mă în pace ! — Nu poți să pleci ! Îl aud cum accelerează pasul pe scări, așa că bag și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
date prin zahăr, și fiecare farfurie va fi garnisită cu câte un îngeraș din foiță de argint dintr-un catalog cu ornamente de Crăciun. A fost ideea lui Trish. Ca și îngerașii care atârnă din tavan. — Cum stăm ? Trish intră țăcănind cu tocurile în bucătărie, însuflețită. Gata moussele ? — Încă nu, spun, storcând cu gesturi sigure o portocală. Doamnă Geiger, nu vă faceți griji. Totul e sub control. — Ai cea mai mică idee prin ce-am trecut în ultimele zile ? Mă apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
Vreți să-ncolțiți bestia asta și s-o atingeți cu un simplu tub de metal sau cu o descărcare electrică de două sute de volți? ― Scuze, spuse el sincer. Faceți cât mai bine. ― O facem pentru toți. Sala mașinilor ― terminat! Intercomul țăcăni. N-avea nici un sens să-i ia la rost. Își zise furios. Era jenant. Dacă nu menținea el o anumită coeziune, atunci cine? Pe moment, nu se simțea în stare să înfrunte nimic. În nici un caz după această tulburătoare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
fapte de muncă încrederii ce i-a fost acordată.“ Dominic ridică privirea. Funcționarul zâmbea. Privirea lui neagră îl țintea, fără clipire. Și privirea albastră a ciufulitului din centrul holului și a vecinului său, ochelaristul care fuma cu furie. Dulcica dactilografă țăcănea fără întrerupere, un fel de misiune de acoperire a muțeniei. Secvență cu funcționari țepeni, nefăcând altceva decât să-l urmărească pe intrus. — Nu este o simplă asociație obștească, un oarecare colectiv de... înțelegeți ce vreau să spun, reîncepu, în șoaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
imprudență. Sunt prea orgolioasă să îndur una ca asta și, totuși, mi-e teamă să nu înnebunesc. N-aș avea nimic împotrivă să le arăt casetele lui Daisy și lui Davey, dar sunt sigură că vor spune că m-am țăcănit deja. Nu dorm toată noaptea și nu arăt prea bine. De obicei, Davey observă că ceva e în neregulă, dar lunea e foarte absorbit de munca lui și astfel pot să mă sustrag spiritului său de observație. Marțea, însă, situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
acumulări de averi,iar la sfărșit devin realiști sau realeși.Mulți dezamăgesc.Inainte de 1990 se făceau cursuri pentru primari.Astăzi,candidații la funcția de primar ar trebui testați psihic și moral înainte de înscrierea în cursa electorală. “Orice om este țăcănit în ochii cuiva”. (Dykstra) Vot de iunie Domnul Voiosu este un bărbat impozant, între două vârste și petrecăreț. Are o activitate electorală laborioasă.S-a plimbat prin mai multe partide contemporane. Acum candidează la un fotoliu de primar. A plecat
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pentru ca formația sa să fie aptă pentru a executa ultimul ordin înaintea prezentării raportului în fața comandantului... Când acesta a apărut în capul scărilor, a răsunat comanda șefului de Stat Major: ― Batalion! Drepți! Pentru onorrr, prezentați arm’!!! Toate mișcările curgeau cu țăcănit scurt, ca și cum cineva ar fi manevrat închizătorul unei puști... Șeful Statului Major a prezentat raportul cu glas amplu și sacadat. Apoi a însoțit pe comandant până în fața frontului. ― Bună ziua, ostași! - a salutat comandantul. ― Să trăiți, domnule l-ent colonel!!! - a răspuns
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
pur (condiționat), cu miros de zăpadă, de ozon, de flori de primăvară. Barbara veni spre el, zâmbitoare. Era încă îmbujorată de partida de tenis pe care o jucase... O suavă muzică electronică îi tulbură imaginea. Apoi se auzi un bizar țăcănit de ordinator în funcțiune și un glas metalic rosti: - Hai, vino mai aproape! Și, dinspre "altar", se aprinse o lumină de zirconiu. Homer șchiopătă într-acolo, în fund se înălțau trei ferestre, cu vitralii verzi, acvatice, acoperite de niște ecuații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
le arunce seara într-un coș din Cișmigiu. Dorin și cu mine am râs de el. Dacă ar fi să ținem cont de toți cei despre care se zvonește că ar fi securiști dintre cunoștințele noastre, ar însemna să ne țăcănim. Și, de fapt, ce pot ei să ne facă? Bani de excursii „afară“ n-avem, de avansat în funcții nici vorbă (schema la catedra lui Dorin stă blocată și tot asistent e de 11 ani, iar eu o să fiu corector
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
Da..., dar la croitor am fost și.. N-ai fost tu. A fost mama ta... Poate te-a luat cu ea. Ce ai văzut acolo? Acolo? Era o cameră mare, mare de tot. Fiecare om avea o mașină de cusut. Țăcăneau acolo aproape toate. Lucrau. Erau și două femei. Croitorese. Să știți că i-a reparat foarte repede. Erau pantaloni de joacă... Aproape nu se cunoștea unde i-a reparat.... Avea un instrument așa, lung și îngust, ca o curea. Erau
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
decât toate tratativele“, a declarat el la întoarcere. „Iată că ne-am întors cu un mănunchi de sonete de dragoste. Nu am câștigat doar teritorii. Cu ajutorul acestor poezii vom putea educa o generație nouă, proaspătă și viguroasă.“ Mașinile de scris țăcăneau, tipografii făceau ore suplimentare, cenzorii au rămas cu mâinile curate și, pe la mijlocul verii, a apărut prima culegere de sonete. Cu prețul unor compromisuri, nu a trebuit decât să fie înlocuit într-o singură poezie numele meu cu cel al țării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
telefon, s-a oprit în fața ei, o auzeam răsuflând din greu, apoi a apucat receptorul și a format repede un număr, nici n-a așteptat ca discul să revină de la sine, ci l-a tras înapoi cu degetul, făcând să țăcăne telefonul, apoi s-a așternut liniștea, mama parcă nici nu mai respira, aproape că se auzea cum, la celălalt capăt al firului, telefonul sună îndelung, și atunci, în sfârșit, pesemne că cineva a răspuns la apel, pentru că mama a strigat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
încât pisica restaurantului (o persană adormită, apatică) țâșni ca un kamikaze printr-o vitrină aterizând printre cioburile împrăștiate prin hol. Apoi se duse la closet, unde rămase vreo douăzeci de minute, după care se întoarse cu pași lipăiți, ticăind și țăcănind ca un contor Geiger. În acest moment am remarcat că avea doar o singură nară. Abuzul are obiceiul de a-ți trage una în nas, cam în felul ăsta, să vadă toată lumea. Acolo unde stau eu în Londra, la cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
trebui să suportați așa ceva! Și Stridie zice, la telefonul lui: — Aș dori să știu numărul pentru mica publicitate de la Miami Telegraph-Observer. Și radioul întrerupe totul cu un refren de cornuri franceze. Se aude o voce profundă de bărbat, cu un țăcănit de telex în fundal. — Liderul celui mai mare cartel sud-american al drogurilor a fost găsit mort în apartamentul său de lux din Miami, zice vocea. Gustave Brennan, în vârstă de 39 de ani, este considerat capul unei rețele de trafic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
și o scrută din ochi. - Ai ajuns deja la a treia sau chiar la a patra... Reține că atunci cînd iubești, nu stai să numeri, adăugă el, feroce, trîntind portiera. Drept răspuns, trînti și ea portiera din partea ei și plecă țăcănind din tocuri pe pietrele curții. De la postul de pază, jandarmii care supravegheau ușa de la intrare Îl văzură pe Fersen ajungînd-o din urmă pe tînăra polițistă și apucînd-o de braț. - Nu Înțeleg cum Îți poți imagina măcar o clipă că ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
asta, știa că începuse să bagatelizeze totul și că risca să-și piardă foarte rapid credibilitatea în ochii celor din jur. Puțin îi păsa. Avea ceva de pierdut? La urma urmei nu era oare mai bine să fie luat drept țăcănit, avînd în vedere ceea ce inevitabil urma să se întîmple? Cei care au făcut pe nebunii au dus-o întotdeauna cel mai bine, indiferent de sistemul politic care a fost la putere. Aici se vedea nevoit să-i dea dreptate Bătrînului
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
pe coasta muntelui Lee, susținut de schelării înalte, înfipte în pământul de la poale. „A“-ul din „Hollywoodland“, înalt de cincisprezece metri, aluneca în jos pe un cablu de sârmă groasă, în timp ce camerele de filmat filmau de zor, aparatele de fotografiat țăcăneau, mulțimea de gură-cască se holba ca vițelul la poarta nouă, iar politicienii beau șampanie. Praful ridicat de tufișurile smulse din rădăcini ne intra în nări. Orchestra Liceului Hollywood, așezată pe scaune pliante, stătea cocoțată pe o platformă fragilă, ridicată la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
se părea? Preotul nu-l vedea, căci nu se uita în sus, așa că Iahuben îl putea urmări nestingherit. Preotul se uita la robii negri care încrustau florile de argint. Când scaunul său purtat de robii galbeni fu aproape de poartă, soldatul țăcăni cu lancea în lespedea de sub el. Robii lăsară lucrul și îngenuncheară, lipindu-și frunțile de genunchi. Dar unul din ei, nu se știe din ce pricină, ridică puțin fruntea și se uită pe sub gene la preot. Preotul văzu și lovi
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
desfășurarea concomitentă a două oribile și sângerii carpete, pe scările vreunei primăveri județene, asupra căreia ar plana amenințarea vizitei Comandantului Suprem. După trei minute, dispozitivul fu refăcut în varietatea sa, ce sugera, delicat, o delegație. Cu un pas înapoi și țăcănind trei cupe și-o fiolă de șampanie pe-un talger cizelat în argint, Cocondy. În avantposturi, susținând o casetă, probabil, din jad, aviatoarea, care nu ezită să redeclanșeze ostilitățile. - Domnule Floyd, din această clipă, te încunoștințez oficial asupra răspunderii ce
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]