3,030 matches
-
în timp ce iată covorul din casă se transformă într-o pajiște înflorită/ în timp ce pereții casei se fac de sticlă iar casa mea plutește deodată prin aer” (Casa plutește prin aer). Uneori tonul devine grav, notificîndu-ne o înfrățire aspră a ființei cu țărîna (de reținut totuși pedala fraternă, care îmblînzește asociația): „într-o seară cu lună ne vom întoarce țepeni solemni/ ca o halcă de carne înghețată pe tejgheaua măcelarului/ fără vorbe inutile vom întinde o mînă grea ca un munte/ fratelui pămînt
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
pedala fraternă, care îmblînzește asociația): „într-o seară cu lună ne vom întoarce țepeni solemni/ ca o halcă de carne înghețată pe tejgheaua măcelarului/ fără vorbe inutile vom întinde o mînă grea ca un munte/ fratelui pămînt surorii noastre neagra țărînă” (Fratele pămînt). Dar autorul are grijă a reveni la discursivitatea destinsă, cu arcuri de suspensie ce-i mențin delicatețea. Nicio stare critică nu-l reține. Nicio ruptură morală nu-l poate deregla. Figura sa morală e una mulată pe un
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]
-
acei moldoveni de vârstă înaintată care au votat pentru Voronin au greșit. Între timp, foarte mulți dintre ei au recunoscut acest lucru cumplit. Cu cât mai urgent se va democratiza televiziunea „Moldova-1”, cu atat mai curând va veni în casele țărânilor cuvântul și adevărul despre noi, despre România, despre limba română și despre istoria românilor, despre politica sângeroasă a comuniștilor și esență integrării Republicii Moldova cu Europa și România. Declarația domnului Mihai Ghimpu că este român și unionist nu trebuie să „șocheze
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
înalte misiuni diplomatice de către Sublima Poartă. Și au urmat, apoi, înalte fețe de rang superior "Alexe Comnen, ultimul vlăstar al acestei familii istorice, ale cărui ramuri își avea legenda în trecutul glorios al împăraților din Bizanț văzînd totul distrus, prefăcut în țărînă, dați uitării, se simțea străin, prin idei, prin educație, prin naștere, în mijlocul burgheziei moderne, societatea de negustori de sentimente, murdari la suflet, fără de iluzii, fără de idealuri, vițelul de aur." Nu avea somn și era dezgustat de bogăția în care trăia
O inițiativă temerară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16665_a_17990]
-
închis/ O rugă din moarte/ se-ndură" (Doamne). La modul subiectiv, poetul apare hotărît a nu se mai întoarce în natura-i somatică, simțindu-se particulă umil-privilegiată a Dumnezeirii: "Trec. Sînt o umbră de floare./ Vărsat ca o apă-n țărînă/ n-am să mă-ntorc niciodată/ în nici un atom/ al trupului meu/ Dar ce se transmută-n/ adîncul ființei/ privind-o trecînd pe sub ramuri/ e un monad migrînd/ ca o globulă de sînge/ în fericia/ lui Dumnezeu" (Trec). La modul
Misticul rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16997_a_18322]
-
pământ al eternității". Viitorul, adică posteritatea i-a confirmat previziunea. Credem că aceasta este ținta principală pentru că Lovinescu e alesul, cel situat în "templul veșniciei", la periheliu, cum ar fi zis Macedonski, în timp ce adversarii lui "vor mușca de-a pururi țărâna". Tot ce a mai publicat Negoițescu în "Saeculum", recenzii în general, rămâne în umbra acestui articol de atitudine. S-ar mai cuveni amintit articolul Descartes moralistul, introdus în prima parte a revistei (ian.-febr. 1944). Stilul mai puțin studiat nu
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
picioarelor mele le spun rugăciuni păgîne le pun înainte foarte flămînd fiind să pască întîmplări sălbatice cu munți și păduri îndepărtate poate chiar de neatins/ apoi mă-mbrac încet încet ca un nabab cu insolitul meu costum din stofă de țărînă pură sticloasă inconfundabilă cu guler cu manșete cu buzunare cu căptușeală de iarbă tînără zglobie frunzoasă/ pornesc la-ntîmpalre pe străzi prin cartiere sărace prin parcuri obscure prin care doar paraliticii dorm cu bezna impenetrabilă-n brațe/ îmi imaginez că sînt
Un postavangardist (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15674_a_16999]
-
o poezie în care arta portretizării lirice este atât de fidelă personajului real, încât elimină orice urmă de livresc: figurile lui par a fi smulse, ca niște plante, din solul în care le-a hrănit, iar rădăcinile lor păstrează încă țărâna născătoare. Este clar că zona de inspirație a tânărului poet a fost chiar experiența de viață imediată, teritoriul unei copilării pe care arta o ridică la nivelul fabulosului. Imaginile sale se hrănesc direct din acest contact nemijlocit cu realitatea de
Al patrulea poet al "Cercului literar" by Ștefan Augustin Doinaș () [Corola-journal/Journalistic/15767_a_17092]
-
un copac prăbușit și unde abia după moartea mea/ va fi întins, peste tot, un pămînt nou: peste nisipuri/ și peste glia săracă a dealurilor,/ peste gunoaiele puturoase de la marginea orașelor/ și peste infernalele părți ale îmbătrînitului trup femeiesc al țărînii./ Aici, unde nici măcar pielea de pe noi nu este a noastră/ și unde singura ușă/ dintre cerc și pătrat rămîne, în continuare, crucea" (Aici, unde sîngele nostru). Să încercăm însă a stabili originalitatea acestei poezii care, pînă la un punct, merge
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
urcatul treptelor/ în urma unei femei, pe scara în spirală - și tainică -/ a foamei de tot ce-a rămas negustat. Un vas din pămînt/ roșu: femeia. Din lut adus din adîncul apelor,/ ce nu obosesc niciodată să fie femeie, și din țărînă/ furată, noaptea, din cimitire" (Și totuși femeile sînt făcute pentru desfătare). Poetul trăiește într-o cheie orgiastică, precum într-o supremă acuplare cu natura ce-l izbăvește de griji, îi insuflă, cum ar spune Blaga, o puritate păgînă: Nimic mai
Un univers erotizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16205_a_17530]
-
general, într-o istorie pe care mi-o asum și de care mă delimitez periodic. Sunt un martor, încă foarte viu și cu memoria intactă. În ce an ați scris profeticele versuri: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română."? Le-am scris în 1982 și au apărut în 1983, în volumul Numărătoare inversă. "Fii atentă, mi-a spus un prieten, sună ca și cum te gândești să te expatriezi!...". Nici vorbă de așa ceva. Era
Nina Cassian - "Simțeam nevoia unei evadări într-o zonă în care se mai putea strecura feeria" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16234_a_17559]
-
Liliana Buruiană-Popovici De zece ani ne tot străduim să ne găsim drumul spre civilizație și bunăstare. De fiecare dată cînd pare că l-am aflat, ne trezim, iar și iar, cu fruntea în țărînă. Căzuți în genunchi, așteptăm să se petreacă o minune. Semănăm - iertată-mi fie comparația - cu acel cal rătăcit care știe că undeva, mai aproape sau mai departe, trebuie să îi fie casa, ieslea plină cu fîn și rîul la care
Eminescu despre ce se întîmplă azi la noi by Liliana Buruiană-Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16587_a_17912]
-
greu ("apăsător", "împovărător", "dificil" etc.). Ziariștii noștri nu pot însă rezista tentației jocurilor de cuvinte în care sînt implicate sensuri diferite ale perechii de antonime greu - ușor : "sigur că e mai ușor cu leul greu" (Ziarul Financiar); "leu greu pentru țărâna ușoară " (Jurnalul Național ); "trecerea la Ťleul greuť, mai Ťușorť cu patru zerouri" (siveco.ro.), "prețuri ușoare în lei grei " (Curierul Național ); "vom avea lei Ťgreiť, dar și buzunare Ťușoareť" (crisana.ro). Mai puțin fericite sînt combinațiile imagistice în care gazetarii
"Leu greu" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11864_a_13189]
-
fierbințeala sau mușamaua a preluat temperatura corpului, nu știu, dar nu mă mai ardea. M-a luat jos în brațe și apoi nu mi-a mai dat drumul, mă sprijineam de pământ cu vârful picioarelor în tenișii care abia atingeau Țărâna drumului. Mă Ținea în îm brățișare, capul meu îi ajungea undeva în dreptul pieptului, mi-am dat seama că avea sâni aproape ca o femeie, aproape ca sora mea mai mare care a început să poarte sutien când mergea în oraș
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
sicriul, și coșciugul, și vata din nas? Pe bune, dragi guvernanți, înmormântarea e ultima ocazie să ne jecmăniți. După aia ne ducem în pământ și nu ne mai prindeți. Băgați, frate, impozit pe colivă, pe tămâie, pe primul pumn de țărână. Hai, la mulți ani, domnu’ Boc, că știu că e ziua dumnevoastră azi, dar nu uitați să interveniți în problema asta. Impozitați-ne și morți, să aibă și consilierii miniștrilor dumneavoastră din ce-și lua salarii de sute de milioane
Vrem impozit pe colivă şi pe vata din nas by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20098_a_21423]
-
fi decât imbecilitate pură. Ca să revin: da, pentru prima oara vreau să emigrez. Niciodată nu m-am simțit mai rău în țara mea, niciodată nu m-am simțit mai fără speranță, niciodată nu m-am simțit mai cu dinții în țărâna, niciodată nu mi-a scorojit mai tare obrazul flegma conducătorilor. De două zile, în casa mea se vorbește despre asta. Se vorbește serios. Până emigrez, mai am niște treaba. Vineri, 27 august la ora 11, în fața Ministerului de Finanțe se
Vreau demisia lui Boc, grevă fiscală şi să emigrez! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20102_a_21427]
-
de cai decedați. Sever Mureșan a furat o bancă și a dus-o în Elveția. Să nu fie trist: din pământ am fost făcuți, în pământ se întoarce banul. Și el și-a îngroapat averea în imobiliare. Să-i fie țărâna ușoară. România Liberă, ziarul anunțurilor funerare, a făcut necrologul primelor miliarde adunate ușor și risipite idem, de bogătașii anilor 90. Zi mersi că nu ai apucat să-i vezi la televizor, ți-ajung Columbeanu și Boureanu. Libertatea găsește că românii
Ziare la zi: Adevărul despre cremele de plajă, în Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/27976_a_29301]
-
Bergen: Războiul Sfânt S.A. (Ed. Allfa -150 000 lei); Karl Ferdinand Werner: Istoria Franței (1-2) (Ed. Teora - 380 000 lei); Norman Vincent Peale: Spune „Pot“ și vei putea (Ed. Curtea Veche- 90 000 lei); Samuel Butler: Și tu vei fi țărână (Ed. Lider - 119 000 lei); Rodica Ojog Brașoveanu: Necunoscutul din congelator (Ed. Nemira - 135 000 lei); Speranța Anton: Rețete culinare pentru o hrană sănătoasă (Ed. Tehnică - 180 000 lei); June Thompson: Sarcina de la concepție la naștere (Ed. Aquila ’93 - 200
Agenda2003-7-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280700_a_282029]
-
Istoria Franței (1-2) (Ed. Teora - 380 000 lei); Elizabeth Adler: Totul sau nimic (Ed. Lider - Ed. Luceafărul - 125 000 lei); Norman Vincent Peale: Spune „Pot” și vei putea (Ed. Curtea Veche - 90 000 lei); Samuel Butler: Și tu vei fi țărână (Ed. Lider - 119 000 lei); Rodica Ojog Brașoveanu: Necunoscutul din congelator (Ed. Nemira - 135 000 lei); Barbara Delinsky: Ape tulburi (Ed. Lider - Ed. Luceafărul - 125 000 lei); Speranța Anton: Rețete culinare pentru o hrană sănătoasă (Ed. Tehnică - 180 000 lei
Agenda2003-9-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280752_a_282081]
-
eu nu sunt orișicum. Măiculița fu Româncă. Moldoveancă? Se-nțelege. Ce-aud Doamne. Unde s-a aflat Că s-a-mpreunat Corbi cu turturele Șerpi cu floricele? Taci măi Că simțesc cum intră-n mine zeci de mii de năbădăi. N-atinge țărâna mamii, că nu mai știu ce-o să fie. Mi se-ntâmplă multe pozne când sunt cuprins de mânie, Mai pe scurt na! Ține punga. Du-te dracului de-aci. Apoi am dat-o pe proză dându-mi seama că aveau
Liceul Alexandru Lahovary Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_413]
-
Natura este imaginea Lui Dumnezeu văzută de Iluzia Vieții noastre. 1117. Ce s-ar face cerul fără boltă dar lumea fără iubire? 1118. Jarul este sufletul pierdut al focului. 1119. Oare ar mai aduce potcoava noroc dacă nu ar bate țărâna din noi? 1120. Urma este o frază întreruptă a Destinului. 1121. Bunătatea este o lovitură ascunsă dată despărțirii. 1122. Cerul este lacrima Timpului care își recunoaște existența sa fără nici o valoare în fața eternității lumilor. 1123. Normalul înseamnă a fi la fel de
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
fericirii de a cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot aduna doar cu abstinență. 1147. Numai rugina poate ști ce înseamnă fierul. 1148. Oricâte frunze ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână acestea tot țărână vor deveni și niciodată arbore. 1149. Mai lung sau mai scurt drum decât acela până la Dumnezeu nu este nici unul. 1150. Norii sufletului îți varsă ploaia lacrimilor spre a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
cunoaște patima lumii. 1146. Patima este o spărtură de Destin ale cărui cioburi se pot aduna doar cu abstinență. 1147. Numai rugina poate ști ce înseamnă fierul. 1148. Oricâte frunze ale amintirii vor așterne copacii sufletelor în țărână acestea tot țărână vor deveni și niciodată arbore. 1149. Mai lung sau mai scurt drum decât acela până la Dumnezeu nu este nici unul. 1150. Norii sufletului îți varsă ploaia lacrimilor spre a răcori arșița sentimentală din deșertul deșertăciunii acestei lumi. 1151. Care nuanță a
Culegere de înțelepciune. In: Editura Destine Literare by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/90_a_406]
-
Fiecare text juxtapune originalul și versiunea italiană. Nu întîmplător, după ce în terțina „Limbaj”/„Language” poeta se identifică cu un șuierat bilingv// just a bilingual hissing, în final își plasează declarația de fidelitate: Chiar de voi fi îngropată/ într-o străină țărână/ tot învia-voi odată/ în limba română. În muzicală italiană, catrenul are chiar o mai mare fluiditate: Pur se verrò sepolta/ în una terra aliena/ risorgerò un giorno/ nella lingua romena. În sintonie cu numeroși artiști din secolul XX, nu
„Antume... postume“ - Versuri de Nina Cassian în italiană by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/2625_a_3950]
-
îmi va rămâne în minte ca fiind cel mai mare poet polonez contemporan pe care l-am cunoscut și pe care l-am întâlnit, ocupând primul loc dintr-o pleiadă strălucită de scriitori. Celor duși dintre noi, să le fie țărâna ușoară, cum spune românul. Rózewicz îmi va rămâne la inimă drept cel care mi-a sensibilizat - aș spune - mi-a modelat tinerețea, cel despre care asistenul meu, Andrzej Lam, redactor-șef la publicația Wspólczesnosc scria: „Lumea lui Rózewicz ne amintește
Despărțirea de Rózewicz by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2566_a_3891]